Page 10 - 1908-06
P. 10

122                         LUCEAFĂRUL                  X ml fi, 1908
                                                       nic  pentru  înălţarea  estetică  a
                                                       Capitalei.  Planul  lui  eră  să  a-
                                                       copere  tărâmul  acesta  cu  tot  felul
                                                       de clădiri mari şi să mute Câmpul
                                                       lai  Marte  dincolo  de  Tibru,  pe
                                                       netezişul  din  faţa  Vaticanului,
                                                       numitastăzi  Prati  di  Castello.
                                                       Moartea-i  neaşteptată  însă  îl  opri
                                                       de  a-şi  îndeplini  gândul.  Tot  ce
                                                       a apucat să facă aici a fost Saepta
                                                       Iulia,  care  nu  eră  decât  moderni­
                                                       zarea  vechiului  Ovile,  apoi  două
                                                       localuri pentru jocuri, un sta d i u
                                                       pentru  alergări  şi  o  naumahia
                                                       pentru  reprezentări  navale;  in
                                                       aceste  amândouă  s’au  dat  sărbă-
                                                       rile  strălucite  cu  prilejul  împă­
                                                       tritului  său  triumf  din  anul  4b
                        Panteonul. Vedere din faţă.
                                                         Prefacerea  Câmpului  într’un
           Altarele  şi  locaşurile  sfinte  se  înmulţesc,  cele   nou  cartier,  cel  mai  modern,  al  Romei  se  dato-
           publice  asemenea.  La  sud  se  vedea  in  chip  de   reşte lui August şi familiei sale, mai ales ginerelui
           strungă  localul  adunărilor  poporului  (comitia   său  Agripa.  Aceştia,  cu  mari  cheltuieli  şi  cu  o
           centuriata),  O  vi  le;  alăturea  eră  Vi  11  a  pu-   râvnă  neîntrecută,  au  ridicat  cele  mai  multe  şi
           bl  ica,  adăpostitoarea  solilor  străini.  Mai  încolo   măreţe  zidiri,  cari  au  desăvârşit  caracterul  arhi­
           templul  lui  Apolon,  al  Belonei,  alui  Ianus,  alui   tectonic al acestei părţi a oraşului.
           Vulcan,  al  zeiţei  Spes.  Un  moment  hotărîtor  a   Silinţele  neobosite  de  edil  ale  lui  Agripa,  nu
           fost  când,  înainte  de  războiul  al  doilea  punic,   s’au  mărginit  aici.  Un  mare  bine  a  făcut  el
           învingătorul  Celţilor  C.  Flaminius  a  deschis  spre   Câmpului  canalizându-1,  acoperindu-i  apăraele
           nord  Via  Flaminia.  Această  cale,  continuată  în   şi aprovizicnându-1 eu ape bune de beut.
           cetate prin V i a La ta, al cărei moştenitor e astăzi   Activitatea  arhitectonică  urmează  aici  şi  sub
           pomenitul Corso,străbatea întreg Câmpul lui Marte,   ceilalţi  împăraţi,  dar  ea  împlineşte  golurile  şi
           despărţindu-1  în  două  şi  mărginindu-i  de  atunci   nu schimbă întocmirea generală.
           numele în laturea mai ales nordică despre Tibru.  Populaţia capitalei, mereu înmulţită, se re-
             Tot  Flaminiu  a  înfrumseţat
           Câmpul cu marele său circ (Circus
           Flaminius),  care  a  fost  al  doilea
           circ stătător în Roma.
             Avântul  activităţii  arhitectonice
           datează  însă  mai  vârtos  dela
           vremea  din  urmă  a  republicei,
           când  partea  despre  mează-zi  a
           Câmpului  se  preface  într’un  car­
           tier  de  vile  şi  grădini.  în  apro­
           piere  de  Circul  lui  Flaminiu
           Pompei  ridică  marele  său  teatru;
           lângă el, vestitul său portic.
             Cel  dintâi  care  şi-a  frământat
           mintea  mai  cu  dinadins  pentru
           mărirea  rostului  acestui  câmp,
           e  Iuliu  Cezar,  dela  care  de  altfel
                                            Ranteonul. (Interiorul în starea actuală).
           a venit şi îndemnul cel mai spor­
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15