Page 9 - 1908-06

Nrul 6, 1908. LUCEAFĂRUL 121
lat de un labirint do strade şi ulicioare înguste pe o întindere de vre-o douăzeci şi cinci hectare
şi strâmbe, dintre cari se înalţă un mare număr şi un nivel cel mult de douăzeci de metri
de sclipitoare domuri şi de palate vajnice şi deasupra mării.
arătoase de-ale patricienilor romani, sau, ca Dar nu numai acareturile, ci şi însuş pământul
nişte rarişti in păduri, se deschid pieţe şi piaţete nu e antic. Pentru a da de ţărâna călcată de
însufleţite de acele f o n t a n e, care farmecă cei vechi trebue să sapi uneori la o adâncime
ochii privitorului cu iscusinţa lucrării de piatră de patru-einci metri, căci cu atâta a crescut aici
sau de bronz şi locul în restimp
cu drăgălăşia de douăzeci do
jocului de ape veacuri. Dată
’mbelşugate. fiind concentra­
O cale lungă rea oraşului aici,
şi dreaptă, care e uşor de înţeles,
porneşte din cât de anevoios
inima oraşului lucru e această
— din frumoasa săpătură. De
Piazza Venezia aceea, dintre
de lângă Capitol toate părţile ca­
şi ajunge spre pitalei Cezarilor,
nord până la Câmpul lui
Piazza del Po- Marte a fost cel
polo dela poalele mai puţin încer­
Pinciului — des­ cat de hărleţul
pică în două învăţatului. Ce
masse mari acea­ amintiri preţi­
stă intimă gră- oase tăinueşteol,
mădire de case: o putem bănui
o renumitul după descoperi­
C o r s o, marto­ rile de până
rul gloriei apuse acum. Şi cum
a Papilor, fratele poate fi altfel,
nobil al prozai­ când ştim ce bo­
cei şi întorto- gată şi glorioasă
chiatei Calea viaţă istorică s’a
Victoriei din desfăşurat pe
Bucureşti, nu acest câmp, ce
mai lat, mai zgo­ grozăvie şi mân-
motos şi mai dreţe de aşeză-
modest în luxul Columna luiMarc-Aurel. minte publice şi
vitrinelor şi echipajurilor cu clasice frumuseţi particulare au strălucit in cuprinsul lui.
romane, dar fără păreche prin caracterul său La început, în epoca regilor, se vedea de peste
monumental, prin strălucirea şi soliditatea clă­ creasta zidurilor cetăţii tot câmpul acesta ca ’n
dirilor din epoca Renaşterii şi a barocului. palmă: ici îl brăzdau boii cu plugul, dincolo
Trei coline predomnesc Câmpul despre mează-zi, îl păşteau ergheliile şi turmele regilor, pe alocuri
răsărit şi mează-noapte: Capitolul, Quirinalul şi verdeaţa adăpată de părae eră pătată de dum­
Pincio sau «dealul grădinilor* din vechime, brăvi sacre. La izgonirea Tarquinilor republica
«şoseaua* lumii elegante de astăzi. Iar restul, îl ia în stăpânire şi-l închină zeului Marte, de
toată laturea despre apus şi nord, e mărginită unde şi numirea lui.
de cotul Tibrului: între aceste hotare fireşti se Insemnătatea-i creşte de acum, căci el e menit
lungeşte, neted şi abia undoiat, Câmpul lui Marte tot mai mult intereselor politice şi religioase.