Page 3 - 1908-13
P. 3
LUCEAFĂRUL
REVISTĂ ILUSTRATĂ PENTRU LITERATURĂ Şl ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
Colaboratori: I. Adam, I. Agârbiceanu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. I. Borcla, Dr. T. Brediceanu,
I. Ciocârlan, V. Cioflcc, Al. Ciura, Maria Cunţan, I. Duma, Elena Earago-Fatma, 0. Goga, Dr. I. Lupaş,
Dr. G. ÎAiirnu, II. P. Petrescu, Ecalerina Piliş, M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniccanu,
I. U. Soricu.
Orice reproducere, fără indicarea ii rarulu i, csle opritei.
Poezia poporala româna.
Toate aceste producte poetice ale geniului po tinul său Alecu Russo, a fost frumoasa eolec
porului român, ca şi numeroasele proverbe, bas ţiune de balade poporale, publicată în anul 1852
mele pline de fantazie şi ingenioasele snoave şi şi 1853 în laşi, curând după întoarcerea poetului
ghicitori, au rămas necunoscute lumei învăţate din exil in urma mişcărilor politice din 1848.
până oătră mijlocul secolului trecut. Erau ca o Colecţiunea aceasta, tradusă în limba franceză
comoară ascunsă, ce-şi aştepta numai săpătorul is de însuşi poetul, iară in cea germană de W.
cusit, care s’o scoată la iveală şi s’o scuture de v. Kotzebue, un bun cunoscător al limbei ro
rugina timpurilor. mâne, al ţării şi al obiceiurilor din Moldova,
Acest iscusit săpător a fost poetul V a s i l e unde petrecuse mai multă vreme ca consul, fu
A l e x a n d r i . complectată mai târziu cu balade, doine şi hore,
îndemnat de curentul romantic, ce stăpâniâ adunate şi din alte ţinuturi locuite de Români,
pe literaţii din ţările apusene prin anii 1840 şi şi publicată în anul 1866 în Bucureşti, capitala
care-i făcea să-şi îndrepte privirile asupra tra- Principatelor-unite, sub titlul: «Poezii populare
diţiunilor şi legendelor fantastice, păstrate in amin ale Românilor».
tirea claselor de jos ale poporului; atras, poate, Prin această eolecţiune se atrase pentru prima
şi de exemplul scriitorului sârb Vuk Stefanovici oară, în mod mai serios, atât atenţiunea lumei
Karagici, a cărui eolecţiune de poezii poporale învăţate străine, cât şi a celor de acasă, asupra
•lin patria sa avuseră un succes aşa mare; comorilor de fruinseţe cuprinse în poezia popo
în prima linie însă condus de iubirea faţă rală română, şi aceasta, întocmai ca Cenuşotca
de poporul său şi de ţara sa, Alexandri, îndată din poveste, fu chemată să ocupe locul cuvenit
după întoarcerea sa din străinătate, unde încer între celelalte surori ale ei, mai favorizate de
case diferite studii, dar se ocupase mai mult soarte.
cu literatura, şi cu deosebire după moartea mamei Asupra desvoltării poetului V. Alexandri, în
sale, începu a cutreerâ ca escursionist munţii deletnicirea cu poezia poporală a avut urmarea
bogaţi în păduri şi în păşuni şi câmpiile rodi cea mai fericită. Ea l-a făcut să-şi însuşească
toare ale Moldovei, apropiindu-se peste tot de acel graiu neaoş, românesc, care caracterizează
omul din popor şi căutând a-i cunoaşte felul toate lucrările lui, ea i-a îndreptat atenţiunea
de judecată şi simţire, graiul simplu, dar ex asupra creaţiunilor originale ale spiritului po
presiv şi de multe ori plin de plasticitate, obi porului, care se reoglindesc şi în lucrările sale
ceiurile, cântecele, danţurile şi, mai presus de proprii, ea l-a învăţat să simtă cu poporul, şi
toate, poezia sa atât de bogată, dar până atunci astfel l-a făcut cel mai popular şi mai iubit
cu totul neluată in seamă, scriitor român din secolul al XlX-lea.
Rezultatul acestor excursiuni, la care Alexandri Alăturea cu V. Alexandri şi-a dezvoltat mo
eră adeseori însoţit, ajutat şi îndemnat de prie desta, dar rodnica activitate scriitorul poporal
i
