Page 4 - 1908-13
P. 4

308                        LUCEAFĂRUL                  Nrul 13. 1908.

            A  n t o n    P  a n n ,   un  simplu  dascăl  de  biserică   D.  Stăncescu,  Iuliu  A.  Zâne  (o  mare  colecţiune
            din  Bucureşti,  fost  puţină  vreme  prin  anii  1840   de  proverbe.  în  mai  multe  volume)  etc.;  pentru
            cântăreţ  la  biserica  Sf.  Nicolae  din  Braşov-Seheiu.   Dobrogea:  T.  Burada;  pentru  Românii  din  Ma­
            Acest  om  harnic,  fără  multă  învăţătură,  dar   cedonia:  I.  Caragiani,  M.  G.  Obedenaru,  G.  Wei-
            înzestrat  dela  natură  cu  isteţime  deosebită  şi   gand  şi  Pericle  Papahagi.  —•  Afară  de  aceea,
            cu  mult  umor,  începu  a  adună  şi  a  publică,  încă   aproape  toate  foile  literare  şi  politice,  cu  deo­
            de  pe  la  anul  1830,  cântece  de  stea  de  cuprins   sebire  cele  din  Ungaria,  publică  foarte  adeseori
            religios,  cântece  profane  poporale  (cântece  de   colecţiuni  mai  mari  sau  mai  mici  de  poezii  po­
            lume)  şi  diferite  anecdote  poporale.  Lucrarea  sa   porale,  adunate  cu  deosebire  de  preoţi,  învăţă­
            principală  însă  este  «Povestea  vorbei«,  o  exce­  tori  şi  de  alţi  cărturari,  cari  trăiesc  în  mijlocul
            lentă  colecţiune  de  proverbe  »de  prin  lume  adu­  poporului.
            nate  şi  iarăş  la  lume  date«,  împărţită  in  capi­  Natural,  că  nu  toate  colecţiunile  acestea  sunt
            tole  după  cuprins  şi  înzestrată  cu  o  mulţime   făcute  după  un  sistem  bine  precizat,  şi  ar  fi  de
            de  fabule  şi  anecdote  versificate  de  însuşi  cu­  dorit,  ca  o  corporaţiune  literară,  in  prima  linie
            legătorul.  în  această  colecţiune  se  oglindiâ,  în   «Academia  română«,  să  caute  a  sistemizâ  aceea,
            modul  cel  mai  strălucit,  înţelepciunea  poporului   ce  s’a  adunat  până  acum,  şi  să  caute  a  complectă
            român,  întocmai  cum  din  baladele,  doinele  şi   colecţiunile existente, prin aceea ce mai lipseşte.*)
            horele  adunate  şi  publicate  de  V.  Alexandri  se   Studiul  poeziei  poporale  a  dat  literaturei  culte
            puteâ  vedeâ  puterea  lui  de  simţire  şi  bogata  lui   române  o  nouă  viaţă.  El  a  emancipat-o  de  sub
            fantazie.                         influenţa  literaturilor  străine,  sub  care  oscilase
              Exemplul  lui  V.  Alexandri  şi  al  lui  Anton   până  acum,  şi  i-a  dat  o  direcţiune  proprie,  pre-
            Pann  află  în  scurtă  vreme  numeroşi  imitatori,   făcând-o, in adevăr, într’o literatură naţională.
            în  toate  ţinuturile  locuite  de  Români  se  iviră   Sub  influenţa  poeziei  poporale  s’au  desvoltat
            bărbaţi  şi  chiar  şi  femei,  cari  începură  a  adună   toţi  scriitorii  mai  de  seamă  ai  Românilor  din
            cu  stăruinţă  productele  Musei  poporale.  Astfel   timpul  din  urmă.  Muza  poporală,  precum  am
            au  fost  pentru  Ardeal,  Bănat  şi  celelalte  părţi   arătat  mai  sus,  a  fost  geniul  cel  bun,  care  l-a
            ale  Ungariei:  At.  Marienescu,  M.  Pompiliu,  I.   condus  pe  Alexandri;  ea  l-a  învăţat  pe  Eminescu,
            Moldovanu  (colecţiunea  întocmită  de  Iarnfk-   însuşi  un  folklorist  foarte  zelos,  acea  limbă  ne­
            Bârseanu,  I.  Pop  Reteganul,  T.  Frâncu  şi  G.   întrecută,  care  exprimă  aşa  de  plastic  şi  aşa  de
            Candrea.  Enea  Hodoş,  1.  G.  Bibicescu,  I.  T.  Mera,   armonios  ideile  cele  mai  înalte  şi  sentimentele
            S.  Mândrescu,  Al.  Ţiplea  şi  alţii;  pentru  Buco­  cele  mai  puternice;  ea  i-a  insuflat  lui  G.  Coşbuc
            vina:  harnicul  Simeon  FI.  Marianu,  răposat  nu   concepţiile  sale  cele  mai  fericite;  sub  semnul  ei
            de  multă  vreme,  care  a  dat  la  iveală  şi  a  lăsat   magic  şi-au  început  activitatea  şi  şi-o  continuă
            după  sine  şi  numeroase  studii  folklorice.  Obi­  şi  acum  I.  Slavici,  N.  Gane,  B.  Delavrancea,  Al.
            ceiurile  Românilor  la  nunţi  şi  la  înmormântări,   Vlahuţă,  O.  Carp,  St.  Iosif.  Oct.  Goga,  M.  Sado-
            serbătorile  la  Români,  Ornitologia  poporală,  Bo­  veanu,  Sandu  Aldea,  I.  Brătescu-Voineşti,  I.
            tanica  poporală  română  etc.);  pentru  Moldova   Agârbiceanu  şi  ceilalţi  tovarăşi  de  muncă  ai  lor.
            şi  Basarabia:  neîntrecutul  povestaş  Ioan  Creangă,   Dovadă,  că  pentru  fiecare  popor  izvorul  de  viaţă
            Elena  Sevastos,  M.  Canianu,  Arthur  Gorovei,   şi  de  putere,  —  nu  numai  în  ce  priveşte  litera­
            care  a  înfiinţat  o  foaie  specială  pentru  folklore   tura, — se află in sine însuşi.
                                                                     I\. Bârscanu.
            «Şezătoarea « (in Fălticeni), G. Madan ş. a.; pentru
            Muntenia:  P.  Ispirescu,  I.  C.  Fundescu,  G.  Dem.
                                               *)  Unele  probe  din  poezia  poporală  română,  şi  peste
            Teodorescu  (o  mare  colecţiune  de  poezii  poporale   tot din bogata literatura poporală a Românilor, s’au tradus
            diferite, împărţite după etatea celorce ce le cântă),  şi in limba germană, precum şi în alte limbi străine.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9