Page 8 - 1908-15
P. 8

360                        luceafărul                 Ni ti! 15, 190S.

            aici  nici  prezidenţi,  nici  notari,  nu  s’au  rostit   cu  Ungurii  şi  despre  libertatea  naţională
            discursuri  şi  nu  s’au  adus  deciziuni  după  un   rostit  cu  acest  prilegiu  în  faţa  altarului  cate­
            program  mai  nainte  stabilit,  căci  baionetele   dralei  va  rămânea  veşnic  memorabil,  ca  ex­
            soldaţilor  orânduiţi  de  guvern,  nu  îngă  uiau   presie  fidelă  a  dorinţelor  poporului  român
            şi  Românilor  să  facă,  ceeace  puteau  face,  şi   din acele timpuri.
            ce făceau celelalte naţiuni din ţară.  La  propunerile  sale,  adunarea  s’a  ţinut  afară
             Cu  toate  acestea  însă,  ea  a  dat  Românilor   pe  câmp,  ca  astfel  nime  din  cei  veniţi  să  nu
            întruniţi  destul  prilegiu  să  se  înţeleagă  asupra   lipsească  dela  adunare;  câmpul  de  lângă
            celor  ce  aveau                                       Blaj,  unde  s’a
            de făcut la pro­                                       ţinut  adunarea,
            xima adunare.                                          s’a  numit  pen­
            Ea  revărsă  în                                        tru  totdeauna
            sufletele  tu­                                         C â m  p u l   l i ­
            turor celor păr­                                       b e r t ă ţ i i ;  adu­
            taşi  conştiinţa                                       narea  s’a  pro­
            demnităţii  lor                                        clamat de adu­
            de neam, însu­                                         nare  generală
            fleţire   pentru                                       a naţiunei;  na­
            ideia  libertăţii                                      ţiunea  s’a  de­
            şi pentru drep­                                        clarat  credin­
            turile  ce  li  se                                     cioasă împăra­
            cuvineau.  In                                           tului,  şi  s’a
            scurt,  ea  a  fost                                    proclamat  de
            pregătirea adu­                                        sine  stătătoare
            nării  dela  3'15                                      şi  de  parte  în­
            Maiu.                                                   tregitoare  a
             Urmă  apoi                                            Transilvaniei;
            ziua  măreaţă                                          în  sfârşit  pa­
            dela 3/15 Maiu                                         truzeci  de  mii
            cu  memorabila                                          de reprezen­
            adunare naţio­                                         tanţi  ai  unui
             nală  de  pe                                          popor  subju­
            Câmpul  liber­                                         gat,  cu  manile
            tăţii,  în  care  se                                   spre cer, în ju­
            croia  sloboze­        -ac*-:..,...                     rământ  sfânt
            nia  unui  neam                                        au  chemat  pe
            mare; se chema              Simeon Bărnuţiu.           Dumnezeu  cel
            lăzile  mai  bune                                       atotputernic
            un  popor  din  pierzare;  se  vestea  lumei  puterea   mărturie,  că  vor  rămânea  pururea  credincioşi
            de  viaţă  a  poporului  român;  iubirea  lui  de   cătră  împărat,  cătră  patrie,  şi  cătră  naţiunea
            limbă  şi  de  moşie;  şi  se  arătă  credinţa  lui   română. 1 )  —  Ideia  sfântă  de  naţionalitate  s’a
            tare  în  Dumnezeu  şi  dreptate,  şi  alipirea   înrădăcinat  în  toate  inimile.  Dar  aceasta  nu
            lui  cătră  un  tron  clătinat  în  temelia  sa   eră  de  ajuns;  trebuia  dusă  şi  la  îndeplinire.
            crăiască.                        Spre  acest  scop  s’a  ales  comitetul  perma­
             De  data  aceasta  Bărnuţiu  fu  ales  vice-pre-   nent  cu  reşedinţa  în  Sibiiu,  şi  compus  din
            şedinte')  al  adunării  alăturea  de  Gheorghe   25  membrii  cu  episcopul  Şaguna  în  frunte.
            Bariţiu,  şi  ca  atare  el  venea  s’o  împodobească   In  acel  comitet  intră  şi  Bărnuţiu  ca  căpetenie
            mai mult decât ori şi care altul.  de frunte, ca vice-preşedinte. 2 )
             Discursul său, despre relaţiunile Românilor
                                               ‘) Cf. „Papiu Marian", op. cit. tom. II. pag. 292—293,
             ') „Papiu Marian", op. cit., tom. II, pai- 292.  2 ) „Papiu Marian", op. cit. tom. II. pag. 300.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13