Page 4 - 1909-10
P. 4

220                        LUCEAFĂRUL                  Nru! 10, 1900.
            lucrări  de  dimensiuni  mici  şi  cât  mai  ieftine.   pesei  :  leagănul  sculptat  în  lemn  argintat,
            Şcoala  şi  tradiţia  reglementează  gusturile   care  e  destinat  pentru  noua  odraslă  princiară,
            publicului,  dar  noi  nu  avem  nici  şcoală,  nici   Ileana.
            tradiţie.  Mult-puţinul,  cât  este,  se  datoreşte   Artachino   expune   mai   multe   lucrări,
            generaţiei  actuale,  şi  o  singură  generaţie,  ori­  care  ne  desvălue  personalitatea  bine  susţi­
            cât  de  mult  s’ar  crede  şi-ar  fi  aeve,  e  totuşi   nută  a  aceluiaş  artist  conştient  şi  conştiin­
            puţin  în  cultura  popoarelor.  Se  înţelege,  s’ar   cios.  „Femeia  nudă"  e  de-o  execuţie  irepro­
            putea  face  mai  mult  decât  se  face.  Dar  aici,   şabilă.  Artistul  vede  sănătos  şi  exact.  Vedeţi
            ca  şi  în  toate  cele,  lipsă  de  autoritate,  lipsă   „Natura  moartă",  în  care  redă  struguri  cu  un
            de  organizaţie  şi  mai  presus  de  toate  inte­  adevăr  ce  concurează  cu  realitatea.  Tot  astfel
            rese  înguste.  Nu  s’ar  putea  zice  lipsă  totală   şi  „Modelul  în  repaos".  între  desenele  sale  fine,
            de  sprijin  şi  interes  din  partea  statului:  do­  remarcăm  „portretul  d-nei  General  C.“,  admi­
            vadă,  între  multe  altele,  expoziţia  oficială   rabil  prin  vioiciune.  Un  contrast  faţă  de  vi­
            ce  va  avea  loc  în  curând  şi  la  care  minis­  ziunea  limpede  şi  sigură  a  lui  Artachino  sunt
            terul  de  culte  împarte  premii  şi  face  cum­  peisajele  lui  Aricescu.  Acesta  pune  între  el
            părături  de  vre-o  20.000  de  lei.  întrebarea  e,   şi  natură  un  văl  cenuşiu,  o  ceaţă  artificială
            însă,  din  cine  e  constituită  comisia  oficială   care  ne  supără.  Ai  fi  ispitit  să  crezi  că  ochii
            şi  câţi  dintre  membri  ei  vor  fi  capabili  de  a   artistului  sufere  de  cataract.  Ciudat  gust  în
            se  desbrăcâ  de  interese  personale  sau  de   adevăr.  Dar  şi  mai  ciudat  încă  e  că  se  gă­
            gaşcă  şi  chiar  de  a  se  ridică  la  adevărata   sesc  admiratori  pentru  asemenea  concepţii
            concepţie  a  artei.  Artiştii  noştri  de  obiceiu   bolnave.
            sunt  prea  personali  pentru  a  răspunde  acestei   Despre   BaltazarApcarnu   putem   spune
            chemări;  iar  alţii,  dacă  sunt,  din  lipsă  de   deocamdată  ceva  hotărît,  căci  nu  s’a  fixat
            pricepere  (rodomontadele  lor  să  nu  vă  spe­  încă  pe  deplin  nici  în  tehnică,  nici  în  co­
            rie  !)  nu  vor  face  mare  ispravă.  Un  rol  bun   lorit.  încercările  sale  ne  dovedesc  că  e  un
            ar  fi  putut  jucâ  presa,  dar  ea,  dacă  nu  ră­  talent netăgăduit.
            mâne  cu  totul  nepăsătoare,  nu  intervine,  când   D-na  Cuţescu-Storck  evoluează  nu  toc­
            e  vorba  de  artă,  decât  din  anumite  puncte   mai  normal.  Acum  părăseşte  „nuagismul",
            de  vedere  care  strică  mai  mult  decât  con-   pictura  tonurilor  aşezate  cu  rezervă,  şi  prin
            tribue  la  bine.  Şi  astfel  buruienile  cresc  şi   câteva  peisaje  apucă  o  direcţie  coloristică,
            înăbuşă  florile  nedându-le  pas  să  se  des-   unde pare că-i prieşte mai bine.
            voalte.                            Dimpotrivă  Luchian  rămâne  acelaş  cu
              E  dar  îmbucurător  că,  cu  toată  starea  asta   florile  şi  peisajele  sale  dela  ţară  executate
            deprimătoare,  un  proges  se  face,  fie  şi  pe   cu colori calde.
            nesimţite.  Artiştii  noştri,  prin  ceeace  ne  oferă,   Kimon  Loghi  nu  continuă  în  chip  mo­
            dau  dovadă  nu  numai  de  abilitate  tehnică,   noton  seria  peisajelor  sale  din  Macedonia;
            ci  şi  de  străduinţă  neîntreruptă  de  emanci­  el  cu  o  ştiinţă  coloristică  a  unui  rafinat  mâ­
            pare,  de  năzuinţă  spre  originalitate.  O  pri­  nuitor  al  penelului  ne  dă  noi  laturi  din  poezia
            vire  mai  deaproape  asupra  operii  lor  ne  va   sudului.
            încredinţa mai bine despre asta.   Mărculescu  ne-a  surprins  cu  o  piesă
                            *
                           * *                remarcabilă:  „înaintea  ferestrei"  este  un  ta­
              în  capul  artiştilor  expozanţi  stă,  ca  şi  altă   blou  complect;  coloritul  vesel,  transparent;
            dată,  augusta   lor  protectoară  Principesa   atrăgător  e  redat  printr'un  pointilism,  care
            Mari  a.  Hărnicia  şi  fineţa  gustului  ei  nu   nu e deloc supărător cum e cazul la alţii.
            se  desmint  nici  acum.  „Albumul"  casei  prin­  Maestrul  G.  D.  Mi  re  a  ne  dă  ocazie  să
            ciare,  care  cuprinde  motive  florale  deco­  admirăm  patru  capete  de  o virtuozitate  tehnică
            rative  cu  iscusinţă  lucrate,  este  un  monu­  demnă de renumele său.
            ment  de  măiastră  migăleală  şi  răbdare.  Nu   A.  Murnu,  desenator  prin  excelenţă,  de
            mai  puţin  instructivă  şi  interesantă  ca  desen   data  asta  ne  apare  ca  pictor,  care  prin  cali­
            şi  ornamentaţie  e  o  altă  lucrare  a  Princi­  tăţi coloristice şi compoziţionale nu se arată
   1   2   3   4   5   6   7   8   9