Page 10 - 1909-14-15

:us LUCEAFĂRUL Nrnl 14-15, 1909.

Mobile româneşti.

Arta decorativă ţărănească a atras luarea e vorba de arta noastră ţărănească. E ade­
aminte a păturilor culte nu numai la noi, vărat, că se pot constată şi la noi influenţe
ci şi în ţările din Apus. Acolo însufleţirea orăşeneşti, mai ales în vremea din urmă, dar
pentru arta plăzmuită de popor e mai veche arta ţărănească veche nu poate fi o imitaţie
şi s’a lucrat foarte mult pentru cunoaşterea a artei orăşeneşti, care a fost străină şi ne­
şi pentru aplicarea ei. Inspiraţiile din popor cunoscută ţărănimii noastre.
şi prelucrarea motivelor artei ţărăneşti a de- Care este, de pildă, originea artei deco­
rative a ţăranului român şi ce influenţe a
suferit în urma contactului ce l-a avut neamul
nostru cu alte neamuri, e o chestiune care
desigur merită un studiu amănunţit. Ca să
ne putem gândi, însă, la astfel de studii com­
parative, trebue să adunăm foarte mult ma­
terial şi să cunoaştem desfăşurarea artei
ţărăneşti a celorlalte neamuri conlocuitoare,
începutul de a adună material s’a făcut şi
se continuă cu sârguinţă. Putem deci nădăjdui
că vremea când se vor face şi cercetări
ştiinţifice temeinice nu e prea îndepărtată.
Cu ajutorul cunoştinţelor câştigate până
acum, putem spune că avem o artă ţărănească
cu note originale şi specific româneşti, cari
reoglindesc marile aptitudini artistice ale
neamului nostru. Chiar şi aceia dintre străini,
cari nu ne sunt prietini, spun că arta de­
corativă a ţăranului român e o comoară de
frumuseţi, din care se poate naşte o neîn­
trecută artă naţională. Căci trebue să re­
cunoaştem, noi cărturarii, că arta poporală
e aproape singură naţională în domeniul
artelor plastice. Doar în architectura, pictura
şi sculptura bisericească găsim sporadic câteva
1. Odaie ţărănească: vatra, hornul şi cuptorul, aplica-
ţiune după un vechili original din Câmpulung. mărturii artistice cu particularităţi interesante.
Pătura cultă, atât la noi cât şi în România,
venit, mai ales în Germania, o adevărată voind să-şi creeze o artă decorativă naţională,
modă, care a făcut pe câţiva cercetători să e silită să se adreseze poporului, să prelucre
se ocupe mai deaproape cu originea motivelor şi să perfecţioneze motivele artei ţărăneşti.
artei poporale şi să încerce a stabili notele Vorbind despre melodiile poporale în muzică
originale şi frumseţea lor. Unui dintre aceşti (Luceafărul, 1908, p. 339), am arătat atât im­
cercetători, Forrer 1 ), dovedeşte că arta po­ portanţa lor artistică cât şi cea socială. Aceeaşi
porală e o imitaţie, e un fel de sălbatăcire însemnătate şi aceeaş influenţă ar avea-o şi
a artei orăşeneşti. Părerea se repetă în tot motivele ţărăneşti în arta decorativă naţională,
mai multe reviste germane şi a ajuns chiar şi anume: a) s’ar naşte o artă naţională, prin
şi în broşurile de popularizare. (In „Fiihrer sinteze conştiente, din puterea de creaţie a su­
zur Kunst“, voi. 5). fletului românesc; b) am avea o artă, care s’ar
Această părere nu se poate susţinea când adresă întregului neam,înrâurind puternic apro­
') Von alter und altester Bauernkunst, Esslingen, 1906. pierea păturilor sociale ale poporului nostru.