Page 3 - 1953-07_29

UZINA NOASTRA
înalta răspd undere a activistului de partid
înarmat cu hotărîrilo istorice ale Con- ţul răspunderii pentru munca ce le-a partid şi activiştii de partid, toţi condu­ pur birocratic.
greşului al XlX-lea, Partidul Comunist al fost încredinţată, pierd legătura cu masse- cătorii -noştri să dea pildă de atitudine cins­ In sistemul iul dc luci'u se observă ten­
Uniunii Sovietice îşi strânge şi mai mult le. Tovarăşul Poiitov, secretar II şi tova­ tită şi conştiinciosă faţă de critică.
rândurile, ridică şi mai mult rolul şi răs­
punderea fiecărui comunist, a fiecărui or­
ganizaţii de partid în lupta pentru cons­
truirea comunismului. O mare răspundere
în rezolvarea sarcinilor construcţiei comu­
niste revine activiştilor de partid.
Activistul de partid este un conducător
politic. O cerinţă primordială pusă acti­
viştilor de partid este aceea de a fi mereu
la nivelul militanţilor politici de tip le-
ninist-stalinist, de a şti să lege orice ches­
tiune practică — mare sau mică — de sar­
cinile generale ale partidului şi stalului,
de a asigura înfăptuirea cu succes a poli­
ticii elaborate dc partidul nostru.
Conducătorul politic răspunde nu numai
pentru felul cum conduce ei, ci şi pentru cea-
ce fac cei conduşi de; el. Fiecare organiza­
ţie de partid, fiecare organ de partid, coor­
donând şi controlând munca tuturor celor­
lalte organizaţii, poartă răspunderea pentru
toate domeniile activităţii de stat, econo­
mice şi culturale din regiunea, raionul sau
oraşul său. Comitetul de partid este che­
mat să îndrumeze activitatea cadrelor din
toate domeniile să asigure colaborarea lor
în lupta pentru îndeplinirea cu succes a
hotărîrilor partidului şi guvernului, in a-
ceastă privinţă o deosebită importanţă are
respectarea riguroasă şi consecventă a
principiilor conducerii colective şi spiritului lor şi educării comuniste a oamenilor mun­
colectiv în muncă.
Răspunderea pe care o poartă conducă­
torii de partid pentru starea de lucruri din-
Ir’un anumit sector nu înseamnă câtuşi
dc puţin că el trebue să muncească pentru
alţii, să se substitue organelor sovietice
şi economice. Partidul atrage în mod ho­
tărî! activiştilor săi atenţia că nu tre­
bue să se substitue acestor organe şi nici
să exercite asupra lor o tutelă în chestiuni
mărunte.
Partidul a crescut numeroase cadre de
activişti de partid cu experienţă, cadre de
conducători maturi, care înţeleg linia po­
litică a partidului care o adoptă ca pe
linia lor proprie, care sunt gata s’o ira-
ducă în viaţă, care ştiu s’o înfăptuiască
în practică, sunt capabili să răspundă pen­
tru ea să lupte pentru ea. Aceşti condu­
cători stăpânesc bine metoda conducerii,
juste de partid, sunt pătrunşi de întreaga
răspundere pentru munca ce le-a fost în­
credinţată, pentru activitatea organizaţii­
lor conduse de ei. Totuşi la noi mai exis­
tă activişti de partid care sunt departe de
a fi la înălţimea sarcinilor lor, care se
coboară până la nivelul unor filistini po­
litici.
Tovarăşul Harcov, secretar al comitetu­
lui raional de partid din Ust-Vâmi,
R.S.S.A. Corni, are o atitudine funcţionă­
rească faţă de îndatoririle sale, nu se spri­
jină în munca sa pe membrii biroului co­
mitetului raional, pe activul de partid, nu
este destul de exigent faţă de activiştii cu
munci de conducere din raion, ceeace are
ca urmare că unii dintre ei pierd sim­
Rezultatele întrecerii sociaSiste Intre întovărăşiri cu privire la întreţinerea culturilor
o rs
(/) n^X0>,. r’<beg*31i)
S>5 b 03
zg
<î cGti E~
rvi o503
IO - §0 Sa s u ita
Pag. 3-a
D î?b expersenfa P. C . U . S.
răşul Noscov, preşedintele comitetului e-
xecutiv a! Sovietului raional,' — membri ai
comitetului raional —, nu dau dovadă de
iniţiativă şi operativitate în înfătpuirea ho­
tărîrilor partidului nu se mişcă din birou,
vizitează rar colhozurile şi întreprinderile
industriale. Stilul birocratic, formal al con­
ducerii are o înrâurire negativă asupra
stării de lucruri din raion
Conducătorul de partid trcbuc să dea
exemplu de înaltă conştiinţă a datoriei, sale
faţă de partid, trebue să dea exemplu de
luptă pentru înfăptuirea hotărîrilor parti­
dului. El trebue să aibă nu numai dreptui
formal, ci şi dreptul moral de a ii exigent
faţă de activiştii pe care-i conduce, de
a-i învăţa. Având răspunderea pentru acti­
vitatea tuturor organizaţiilor, conducătorul
de partid este obligat în primul rând să
asigure respectarea riguroasă a principii­
lor partidului cu privire la selecţionarea
şi repartizarea cadrelor în toate verigile
aparatului nostru. Succesele economice,
trăinicia şi durata lor depinde dc succe­
sele muncii organizatorice şi politice de
partid. Aceasta cere din partea conducăto­
rului de partid să acorde o atenţie deo­
sebită selecţionării şi repartizării cadrelor,
controlului îndeplinirii hotărîrilor partidului
şi guvernului, educării politice a comunişti­
cii.
Datoria conducătorului- dc partid este să
educe cadrele în spiritul principialităţii şi
al unei înaite vigilenţe politice, în spiritul
respectării riguroase a intereselor partidu­
lui şi statului, a disciplinei dc partid şi
de stat, în spiritul cinstei şi sincerităţii,
al intransigenţei faţă de lipsuri, faţă de
manifestările tendinţelor antistatale, în-
gust-departamentale şi de patriotism local.
Conducătorul de partid trebue să inoculeze
activiştilor calităţi ca operativitatea, sim­
plitatea şi modestia, atitudinea atentă
faţă de oameni, faţă dc critica şi propu­
nerile lor, intrasingenţa faţă de lăudăroşe­
nie şi înfumurare.
O calitate preţioasă a fiecărui activist
de partid este simţul noului. El trebue să
sprijine tot ceace este înaintat, progresist,
nu numai să vadă forţele care crează noul.
oi şi să crească permanent aceste forţe,
să se preocupe de desvoltarea lor prin
toate mijloacele. Fiecare pas al conducă­
torului de partid trebue să se caracterizeze
prin orientare precisă, perseverenţă în a-
tingerea scopului, priceperea de a privi
înainte; el trebue să aibă perspectivă în
muncă şi să ducă până la capăt treaba în­
cepută.
Conducerea de partid presupune din
partea conducătorului o atitudine exigentă
faţă de sine însuşi şi faţă de alţii, lichi­
darea cu curaj şi ho-tărîre a greşelilor şi
lipsurilor. Un conducător care nu observă
lipsurile care se împacă cu ele nu este
capabil să ducă munca înainte, acţionează
nu în folosul, ci în detrimetrul statului.
Interesele muncii cer ca organizaţiile de
01 .’0E3 -t;
oc0> -(a/>
l— *=L C03U 30!—3i <0>/> <OEoV) ’¦:
ooOo L pu
L Cu toate că tovarăşul David Steiian, pre­
<c03 "oTi—1 iz X
—=3 OO
E
UO
80) - 90 s u t ă
E l se semnalează ca ...
La I.C.S.H. şeful biroului financiar Cor-
noy Félix îşi desfăşoară activitatea în mod
dinţa de a tărăgăna hacurile, de a purta'
Educând cu atenţie şi cu grijă cadrele, oamenii pe drumuri, de a întoarce hâr:
conducătorul de partid trebuia- să spriji­ lia mereu pe dos şi de a găsi la orice
ne pe fiecare activist care creşte; el nu pas „nod în papură”, în general, de a com­
trebue să-şi precupeţească timpul când <: plica formalităţile în loc să le simplifice.
vorba de „a-şi bate capul” cu răbdare cu jj Mulţi muncitori, s’au lovit de birocratis­
aceşti activişti şi a grăbi creşterea lor. mul practicat de Cornoy Félix, cum ar fi
0 calitate indispensabilă a conducătorului dc pildă : Sekcly Pavel maistrul dela coc-
de partid este priceperea de a asculta cu serie, care a umblat 2 zile pentru decon­
atenţie părerea activistului căruia i-a fost tarea formelor pe timpul câ't a fost în de­
încredinţată o anumită muncă, de a-1 în­ plasare, Stancu Aurel şi Hodoş Dumitru
care după 4 zile de alergătură au primit
drepta la timp dacă. greşeşte, de a-1 spri­ cecurile în valoare de 67 lei în loc de
jini şi de a-i da ajutorul necesar. Din pă­ 120 lei cât ar fi trebuit.
cate, nu toţi conducătorii noştri au această
calitate. In aparatul Comitetului de partid Cu toate că şeful contabilităţii
al raionului Caganovici din Alma-Ata sunt Gheorghîu Vdsile, a primit nenumărate re­
destui tovarăşi tineri oare au fost de cu­ clamaţii din c.are reese că Cornoy Félix
în afară de cele arătate mai sus, a intro­
rând promovaţi în munca de partid. In loc dus şi unele formalităţi „complimentare”
că crească şi să educe tinerele cadre, se­ cu dela sine putere, nu a luat până în
cretarul comitetului raional, tovarăşul B.ai- prezent nicio măsură.
bulaev, a pornit pe calea măsurilor admi­
nistrative. Socotind că părerea sa este in­ UNGUREANU SAVU
corespondent voluntar
discutabilă, el respinge orice înpercare a
activiştilor comitetului raional de a se des­ La cooperativa meşteşugărească „8
curcaindependent înlr’o anumită pro­ Mai”, secţia încălţăminte, din Hunedoara.,
blemă sau de a-şi apăra punctul lor de unii tovarăşi din conducere şi-au înţeles cu
vedere just. totul greşit rolul, pe care îl au în între­
Răspunderea pe care o are un conducă­ prinderea cooperatistă.
tor de partid pentru starea de lucruri din, Astfel, preşedintele cooperativei tovară­
toate domeniile de activitate îl obligă să-şi şul Lazar Ştefan are o atitudine nesănă­
întărească zi de zi legăturile cu massele, toasă faţă de clienţii care obiectează, pen­
să fie în mijlocul masselor, să desfăşoare tru faptul că încălţămintea lor este reţi­
muncă politică în rândurile masselor. Via­ nută săptămâni de zile fără a fi reparată.
ţa arată că numai experienţa ‘conducători­ Acesta în loc să ia măsuri, pentru îndrep­
lor nu este suficientă pentru a conduce just, tarea situaţiei în urma sesizărilor primite
că experienţa conducătorilor trebue com­ din partea oamenilor muncii, preferă să
plectată cu experienţa masselor. răspundă obraznic.
Succesele activităţii unui conducător de­ Deasemenea, atunci când unii muncitori
pinde în mare măsură de priceperea sa din cadrul cooperativei solicită o pereche
de a munci, dar într’o măsură şi mai mare de pingele pentru ei, aceasta nu se
p.l depinde de adevărata sa dorinţă de a poate face decât cu aprobarea consiliului
Învăţa să muncească. Se ştie că niciodată dc conducere a cooperativei, însă pentru
nu este prea tâziu să înveţi. Funcţia ca cele două perechi de sandale ce i-au fost
atare nu dă cunoştinţe şi nici experienţă. confecţionate decurând, din materialul
cooperativei, preşedintele a rezolvat această
Pentru a rezolva cu succes problemele con­ problemă cu dela sine putere, nemai tiin-
strucţiei economice şi culturale activiştii de du-i necesară, aprobarea consiliului de con­
partid trebue să-şi lărgească neîncetat ori­ ducere.
zontul, să-şi complecteze cunoştinţele în
domeniul marxism-leninismului să-şi însu­ Pe lângă aceasta preşedintele Laza.r Şte­
şească tehnica şi economia producţiei. fan tolerează obiceiul contabilului coope­
rativei, Mozeş Ştefan, care deşi nu are în
In condiţiile actuale munca ideologică atribuţiile sale repartizarea tălpii şi p.ielci
din stocul liber, totuşi o face „pe sprân
constitue o datorie primordială a organiza­
ţiilor de partid. Acest lucru cere ridica­ cearnă” şi aceasta, bine înţeles ţinând cont
rea ţi perfecţionarea sistematică a pregă­ de prietenii săi. HALAGIUC ILI IZ
tirii ideologice şi politice a cadrelor noas­
tre. Numai un conducător care studiază corespondent voluntar
neîncetat, însuşindu-şi în mod creator teo­
?
La Şcoala Profesională Siderurgică Nr.
12 din Călan, educarea elevilor nu se face
ria marxist-leninistă, se poate menţine la cu simţ de răspundere. Aici, tovarăşii e-
¦nivelul sarcinilor partidului nostru. ducatori Şinca Cornel şi Lengvarschi
insuşindu-şi cu perseverenţă arta condu­ Augustin, fiind preocupaţi de repararea
motocicletei sindicatului pe care o folosesc
cerii politice, ridicând simţul de răspun­ adeseori pentru a se deplasa la Băile „23
dere pentru starea de lucruri în toate sec­ August” din Călan, se preocupă prea
toarele construcţiei economice şi culturale, puţin de şcoală, lăsând educarea elevilor pe
cadrele noastre de partid vor obţi- noi planul al doilea.
succese în mobilizarea masselor la înde­ IONEL MARINESCU
plinirea sarcinilor istorice trasate de Con­
gresul al XlX-lea Partidului Comunist corespomdet voluntar
-fc
La sectorul C.T.E. II, IC.S.H., comitetul
al Uniunii Sovietice. sindical de sector ţine consfătuiri lunare
(clin Pravda) în mod cu totul nesatisfăcător.
Consfătuirile au ordinea de zi supra­
încărcată, iar problemele nu sunt desbă-
tute pe larg, lucru care face ca muncitorii
să nu poată discuta problemele arzătoare
care-i frământă în producţie.
O astfel de consfătuire a avut loc în
luna Iunie unde ordinea de zi a cuprins
6 puncte, asupra cărora discuţiile au tost
purtate cu totul necorespuzătoare.
POLEDNA RUDOLF
corespondent voluntar
•k
La filiala cooperativei din Cinciş, co­
L muna Teliuc, numeroase mărfuri sunt su­
puse stricăciunii din cauza localului ne-
L C«Q <Ëv rn- corespunzător.
O CQ 4U*3-
şedintele cooperativei „înfrăţirea” din Hu­
PQ o O. nedoara, cunoaşte această stare de lucruri
CD2 0C3X iS
t/5
nu a luat măsuri pentru îndreptarea
situaţie', iar preşedintele comitetului exe­
90 - Sa su tă cutiv al sfatului popular al comunei Te­
liuc, nu s’a îngrijit să pună la dispoziţia
filialei un local corespunzător.
BUR GHEORGHE
corespondent voluntar