Page 4 - 1953-07_29
P. 4
Pag. 4-a UZINA NOASTRA
Creşte m işcarea grevistă în fările eapIfaiySui*) Plenara C. C. a! Partidului
In anii de după cel de al doilea război amintite puternica grevă a celor 37.000 industria metalurgică din Berlinul occi ROMA (Agerpres). — La 28 Iunie a
mondial, inclusiv în primele luni ale anu de muncitori dela uzinele „Renault” diu dental. început la Roma plenara' Comitetului Cen
lui în curs, mişcarea grevistă a crescut Paris precum şi greva ofiţerilor din mari tral al Partidului Socialist Italian. Plenara
necontenit atât in ţările capitaliste, cât şi na comercială. La mijlocul lunii Iunie a luat sfârşit va lua în discuţie situaţia politică din ţară
în ţările dependente şi coloniale. Dacă în greva celor 15.000 de muncitori dela şan după alegeri.
cei cinci ani dinainte de război (1935 In timpul crizei de guvern, de curând tierele. navale din Bremen, grevă care a
1939) în 16 ţări capitaliste s’au înregistrat terminate, au avut loc un val de greve prin durat peste 6 săptămâni şi cu ajutorul După cum transmite agenţia Ansa, ra
cam 50.000 greve, la care au luat parte care muncitorii au cerut formarea unui căreia geviştii au obţinut un spor de sa portul a fost prezentat de Pietro Nennî,
peste 15 milioane de oameni, în primii guvern care să asculte numai de glasul lariu. Greva muncitorilor dela şantierele secretar general al Partidului Socialist
cinci ani de după război (1946—1950) s’au poporului şi să ducă o politică de pace, din Bremen s’a bucurat de simpatia Italian.
înregistrat în acelaşi ţări aproape 58.000 colaborare internaţională şi reforme so a sute de mii de muncitori din Ger
g.eve, numărul greviştilor sporind până la ciale. mania occidentală şi din alte ţări ale Eu Numirea
aproape 50 de milioane, adică de peste ropei care s’au solidarizat cu greviştii. unui ministru ad-interim
trei ori. In anul 1952 numai în Franţa, Lupta clasei muncitoare din Italia se
Italia, Statele Unite, Germania occidentală distinge printr’un tot mai înalt nivel de Pentru a înăbuşi rezistenţa muncitori al afacerilor externe
şi Japonia au făcut grevă peste 30 mili organizare şi de conştiinţă, precum şi prin lor, clica reacţionară a lui Adenauer în în Anglia
oane oameni ai muncii. îmbinarea revendicărilor economice cu cearcă să suprime prin metode fasciste
cele poliXce. Despre situaţia oameni dreptul muncitorilor la grevă. Legea „cu LONDRA (Agerpres). — După cum trans
Intensificarea mişcării greviste în ţările lor muncii din Italia vorbesc astfel privire la situaţia muncitorilor în între mite agenţia Reuter, la 29 Iunie s’a anun
capitaliste nu este pricinuită de cauze în de date ca acelea relatate de institutul prinderi” pune pe muncitori la dispoziţia ţat oficial că lordul Salisbury a fost nu
tâmplătoare şi trecătoare sau de „unelti „Doxa”, controlat de guvern. Aceste date monopoliştilor vestgermani. In acelaş timp mit ministru ad-interim al afacerilor exter
rile” unor persoane — aşa cum pre arată că 75% din familiile italiene au un iau naştere şi sunt sprijinite tot felul de ne al Angliei până când îşi va relua func
tinde în chip mincinos propaganda reac- venit sub minimul de trai, iar venitul a organizaţii şi uniuni fascise, iar aparatul ţiunile Anthony Eden.
ţiunii- Fapt este că în goana după pro 49% din familii nu le asigură nici măcar de stat este împânzit cu fasciştii de eri.
fituri maximale, monopolurile din ţările o alimentare sărăcăcioasă. Guvernul dela Bonn se strădueşte ca prin G re le le condiţii d e tra i şi
capitaliste duc o permanentă ofensivă îm represiuni şi teroare să înăbuşe glasul
potriva nivelului de trai al celor ce mun In ciuda măsurilor guvernului de stă celor care se ridică împotriva politicii de d e m uncă ale oam enilor muncii
cesc. Ele intensifică exploatarea clasei vilire a mişcării greviste, ea se intensifică remilitarizare şi de desmembrare a Ger
muncitoare, ruinează şi pauperizează ma necontenit. Numai muncitorii dela căile maniei. din G erm ania occidentală
joritatea populaţiei din acele ţări. Milita ferate au organizat în ultimele opt luni
rizarea economiei şi cursa înarmărilor pe 3 mari greve generale. Nu de mult au Dar clasa muncitoare nu se lasă inti BERLIN (Agerpres). —
care le promovează guvernele ţărilor ca fost în grevă 2 milioane muncitori agricoli. midată. In cadrul referendumului popular, Ştirile apărute în presa germană oglin
pitaliste, în timp ce umflă în proporţii peste 15 milioane de oameni s’au pronun desc grelele condiţii de trai şi de muncă
nemaicunoscute profiturile trusturilor, gră Lupta oamenilor muncii din Italia se ţat în Germania occidentală împotriva tra ale muncitorilor din Germania occidentală.
besc şi agravează procesul de pauperi duce în ciuda faptului că represiunile gu tatului dela Bonn şi a remilitarizării, pen In landul Renania Palatinat au fost în
zare a oamenilor muncii. „Îngheţarea sa vernului împotriva muncitorilor au deve tru unitatea Germaniei. registrate anul trecut 103.000 de acci
lariilor” paralel cu creşterea preţurilor, nit deosebit de sălbatice. Din 1948 şi dente grave de muncă, provocate de lipsa
impozitele, inflaţia, şomajul lovesc deose până în 1952 cu prilejul ciocnirilor cu po Demnă de o deosebită atenţie este lupta celor măi elementare măsuri de protecţia
bit de dureros în nivelul de trai al oame liţia, au fost ucişi 68 de muncitori, 4263 muncitorilor din Japonia. muncii.
nilor muncii din ţările capitaliste de muncitori au fost răniţi şi 136.394 per Ziarul „Tribune” scrie că condiţiile da
soane au fost arestate. Dar lupta po După o scrie de acţiuni pentru majora locuit ale familiilor munctoreşti sunt dea-
Înrăutăţirea continuă a situaţiei oame porului italian nu încetează nicio clipă. rea salariilor în cursul lunilor Aprilie—Iu dreptul îngrozitoare. Un număr de 1.100.000
nilor muncii din ţările capitaliste are ca lie 1952, muncitorii japonezi au organizat persoane locuesc în barăci sau colibe de
urmare adâncirea contradicţiilor de clasă In recentele alegeri poporul italian a 5 greve generale la care au participat în lemn.
în aceste ţări, lărgirea nemulţumirii în lan votat pentru partidele de stânga, în frunte mod direct 4,5 milioane oameni. Milioane
durile masselor populare, intensificarea re cu Partidul Comunist Italian, protestând de oameni ai muncii i-au susţinut prin PE S C U R T
zistenţei muncitorilor faţă de exploatare, greve de scurtă durată. A urmat apoi greva
faţă de politica de militarizare şi de astfel împotriva politicii de război, de foa a 170.000 de mineri pentru concedii plă • In cadrul Festivalului internaţional
război. Nenumărate fapte arată că nici mete şi de îngrădire a libertăţilor demo tite, greva a 2 milioane de muncitori din de muzică „Primăvara la Praga 1953", în
legislaţia draconică antimuncitorească, nici cratice pe care a dus-o guvernul lui De industria electro-tehnică, muncitori dela sala „Smetana” a avut loc la 28 Iunie un
măsurile poliţieneşti, nici trădarea leade- Gasperi şi dând astfel o lovitură puternică căile ferate, mineri şi metalurgişti, pentru concert al orchestrei iilarmonice de stat
rilor reacţionari ai sindicatelor — toate aţâţătorilor la război. majorarea salariilor şi pentru dreptul la din R. Cehoslovacă. Orchestra a fost con
aceste manevre la care recurg cercurile asigurări sociale. dusă de Constantin Silvestri, maestru e-
monopoliste şi guvernante din ţările capi Ş! în Anglia, politica de înarmare, de rnerit al artei din Republica Populară Ro
taliste — nu sunt capabile să stăvilească •Ar mână.
avântul luptei oamenilor muncii pentru un pendenţa economică şi politică de S.U.A., Ofensiva pe care monopolurile ameri
trai mai bun, pentru drepturile lor vitale, restrângerea pieţei interne şi a celei ex cane o desfăşoară împotriva nivelului de ® După cum se anunţă din Rangoon,
pentru drepturi democratice şi pace. Acea terne, mai cu seamă ca urmare a acapa trai al oamenilor muncii, împotriva dreptu Comitetul birman pentru apărarea păcii a
stă luptă devine din an în an mai comba rării pieţelor tradiţionale ale Angliei de rilor lor economice şi politice, au deter adresat primului ministru al Birmaniel o
tivă, mai organizată. către monopolurile americane şi a dicta minat intensificarea mişcării greviste în scrisoae în care cere ca guvernul birmain
tului american privitor la restricţiile în Statele Unite. să sprijine cererea privitoare la încheierea
In desfăşurarea acestei lupte creşte comerţul cu Răsăritul, au dus la o scădere Străduindu-se să înfrângă rezistenţa unui Pact al Păcii între cele cinci mari
conştiinţa de clasă a păturilor largi ale considerabilă a nivelului de trai al oame oamenilor muncii, monopolurile americane puteri. Subliniind năzuinţa spre pace a po
oamenilor muncii, creşte năzuinţa lor spre nilor muncii. Deaceea creşte mereu nună caută să înăsprească şi mai mult legile porului Birmaniei, Comitetul comunică în
organizare şi unitate de acţiuni. O expre rul celor care cer retragerea trupelor antimuncitoreşti existente. In acest sens scrisoare că expoziţia din Rangoon consa
sie a acestui fapt este creşterea, continuă străine, reluarea comerţului cu ţările din trebuesc privite amendamentele depuse în crată luptei pentru pace a fost vizitată nu
a influenţei Federaţiei Sindicale Mondiale Răsărit, încetarea războiului din Coreea Congres la legea Taft-Hartley. mai în decurs de trei zile de 40.000 de per
— puternicul detaşament al oamenilor şi condiţii mai bune de lucru. Deosebii Dar, în ciuda acestor eforturi, conştiinţa soane.
muncii care numără în rândurile sale 80 de importantă a fost greva celor 3 milioa de clasă a muncitorilor se întăreşte şi miş
milioane de muncitori şi funcţionari din ne de metalurgişti din Septembrie 1952 carea grevistă capătă amploare. Numai în • După cum anunţă agenţia China Nouă,
56 ţări. Pretutindeni se lărgeşte influenţa care au cerut majorarea salariului cu 2 anul 1952 au avut loc 5117 greve la care Ceng-ti, vicepreşedinte al Asociaţie; expor
partidelor comuniste şi muncitoreşti, ex lire pe săptămână şi au obţinut un succes au participat 3.540.000 de oameni. Tre tatorilor de cauciuc din Malaya a declarat
ponenţii şi apărătorii cei mai consecvenţi parţial. buesc semnalate îndeosebi marea grevă a că contractul comercial privitor la expor
şi mai înflăcăraţi ai drepturilor oamenilor celor 650.000 metalurgişti, grevele munci tul de cauciuc în China şi la importul
muncii, stegarii cauzei păcii şi democra In ultimul timp lupta grevistă a oame torilor telefonişti, petrolişti, dela căile fe de orez în Malaya constitue un început al
ţiei. Pretutindeni lupta oamenilor muncii nii'"- muncii din Anglia a luat un nou rate etc. Revista cercurilor de afaceri reluării legăturilor comerciale dintre Ma
se îmbină în mod direct cu lupta generală avânt. S’au încheiat cu succes grevele „Newsweek” constată cu mâhnire; „O laya şi China. El a subliniat deasemenea
a popoarelor pentru pace şi bunăstare, minerilor, ale docherilor din Londra. De grevă încetează, alta începe”. Şi într’ade că datorită restricţiilor impuse de ameri
pentru independenţă naţională şi drepturi aproape 3 luni sunt în grevă muncitorii văr, în primele 3 luni ale acestui an au cani, exportatorii de cauciuc din Malaya
democratice, împotriva reacţiunii, împo dela uzina de automobile din Birmingham, avut loc 1300 greve la care au participat au pierdut sume importante în ultimii doi
triva aţâţătorilor la un nou război. care cer reprimirea Ia lucru a muncitori 550 de mii de muncitori şi funcţionari, ani.
lor concediaţi. Este semnificativă tendinţa iar numărul zilelor de grevă s’a ridicat la
-A- spre unitate care se remarcă în cursul 3.350.000 • După cum anunţă ziarul „Daily \Vor-
Dependenţa economică şi politică dc acestor greve din Anglia. ker”, muncitorii din industria britanică de
S.U.A., cursa înarmărilor şi războaiu! mur Lupta oamenilor muncii americani pen construcţii au adoptat o rezoluţie cerând
dar din Vietnam sunt principalele cauze In Germania occidentală şl în Japonia, tru revendicările lor imediate, pentru reluarea imediată a legăturilor comerciale
ale marilor greutăţi economico-linanciare ţări aflate sub ocupaţie, mişcarea muncito drepturi democratice, se îmbină cu lupta cu ţările din Răsăritul Europei. In rezolu
pe care le întâmpină Franţa şi au rească se desfăşoară în condiţii deosebit pentru pace, pentru destinderea actualei
ca rezultat sărăcirea tot mai accentuată de grele. Sume enorme sunt stoarse dela încordări internaţionale, împotriva pregăti ţie se subliniază consecinţele pe
a masselor muncitoare. După date ofi populaţie de către clicile lui Adenauer şl rilor pentru un nou război.
ciale, salariul a jumătafe dintre munci Ioşida şi cheltuite pentru remilitarizare şl care le au asupra industriei de construcţii
torii şi funcţionarii francezi nu atinge nici pentru reînvierea forţelor armate revan Paralel cu lupta oamenilor muncii din
60—70% din minimul de trai mizerabil şarde, ^ ţările capitaliste se desfăşoară pe un front din Anglia restricţiile comerciale impuse de
— stabilit de autorităţi. Odată cu ofensiva din ce în ce mai larg mişcarea grevistă a
împotriva nivelului de trai al oamenilor Totodată întreţinerea Imensului aparat oamenilor muncii din ţările coloniale- şi Statele Unite.
muncii, reacţiunea franceză a deslănţuit de spionaj, marile biruri pe care popu dependente din Asia, Africa şi America
o furibundă campanie împotriva drepturi laţia trebue să le plătească pentru viaţa Latină. ° Intr’un articol de fond, ziarul indo
lor şi libertăţilor democratice. de lux a trupelor de ocupaţie, precum şi nezian „Berita Indonesia” scrieurmătoa
Dar clasa muncitoare din Franţa dă ne rechiziţionarea a numeroase terenuri agri Lupta grevistă mereu crescândă a prole rele în legătură cu vizita în Indonezia a
contenit puternice riposte reacţiunii. Dacă cole în scopuri militare aruncă pe umerii tariatului din ţările capitaliste şi coloniale ministrului olandez al afacerilor externe,
în anul 1935 au avut loc în Franţa 376 oamenilor muncii din Germania occiden constitue o piedică serioasă în calea poli Luns; „Trebue să punem capăt odată pen
greve, în 1950 numărul lor a crescut la tală greutăţi incalculabile. Salariul real ticii de militarizare şi fascizare pe care o tru totdeauna dominaţiei olandeze atât în
2.586. In anul 1952 numărul muncitorilor -al unui muncitor vestgerman este aproxi duc cercurile monopoliste din ţările ca Indonezia cât şi în Noua Guinee. In acest
care au făcut grevă a fost de 5 milioane. mativ 70% faţă de salariul dinainte pitaliste. scop trebue luate o serie de măsuri, inclu
Zilnic au loc în Franţa noi greve ale mun de război. Mai bine de 15 milioane de siv anularea alianţei olandezo-indoneziene,
citorilor, care cer înbunătăţirea condi oameni ai muncii câştigă mai puţin de Lupta clasei muncitoare din ţările capi renunţarea la tratatul mesei rotunde şi
ţiilor lor de trai şi de muncă. Trebue jumătate din minimul de trai. taliste pentru pâine şi pace, pentru liber restituirea părţii de Vest a Noii Guinee,
tate şi democraţie, constitue una din carac Indoneziei”.
Mişcarea grevistă ia amploare în Ger teristicile principale ale situaţiei internaţio
mania occidentală. La greva din Decem nale actuale. Ea oglindeşte creşterea con
brie 1952 a muncitorilor tipografi au par siderabilă a forţelor derhocraţiei şi păcii
ticipat 80.000 de oameni. In lunile Aprilie în lumea întreagă.
şi Mai 1953 s’au terminat cu succes gre
vele constructorilor şi muncitorilor din *) Articol apărut în „Scânteia” Nr. 2701.
Redacţia şl Administraţia Piaţa Libertăţii Nr. 11 etaj telef. 89 Tiparul: întreprinderea Poligrafică DEVA Str. Gh. Bariţiu Nr. 13.
