Ioachim LAZĂR

- doctor in istorie -

     

     

     

   Ioachim Lazar s-a nascut la 15 mai 1942, in orasul Lupeni, fiind primul copil al familiei Lazar Ioan si Maria. Dupa terminarea razboiului familia revine in satul Crisan, satul natal al tatalui.


   STUDII:
  Ioachim Lazar urmeaza clasele I-IV la Scoala generala din satul Crisan, iar in toamna anului 1953 trece la scoala din satul vecin, Valea Bradului, unde frecventeaza clasele V-VII    In anul 1956, dupa absolvirea scolii generale, se inscrie la Scoala profesionala din Gurabarza, pe care a absolvit-o in 1959, incadrandu-se, imediat, ca lacatus mecanic de intretinere la Uzina de Preparare a Minereurilor din Gurabarza     Urmeaza cursurile Scolii Medie Serala din Gurabarza (1960-1964)     Dupa sustinerea examenului de bacalaureat, Ioachim Lazar promoveaza si examenul de admitere la Facultatea de istorie-filozofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj.
  In februarie 1999 si-a sustinut teza de doctorat cu tema "Invatamantul romanesc din sud-vestul Transilvaniei intre anii 1848-1883"    Teza a fost publicata in anul 2002 la Editura "Argonaut" din Cluj-Napoca.
  In anul 2006 a sustinut examenul pentru obtinerea titlului de cercetator stiintific I, examen promovat cu succes.
  In 4 mai 2006 i s-a acordat titlul de cercetator stiintific gradul I si dreptul de conducere doctorat in domeniul istorie.
  Aprilie, 2007 obtine atestatul de expert, in domeniul "Bunuri arheologice si istorico-documentare: istorie moderna".


   ACTIVITATEA DIDACTICA, MUZEALA si STIINTIFICA:
  In perioada 1967-1971 a fost profesor suplinitor la Scoala generala din Baru Mare, organizand, aici, un muzeu etnografic, prin adunarea unor valoroase obiecte din satele comunei Baru.
Incepand cu 1 iunie 1971 preia functia de director la Muzeul Castelul Corvinestilor din Hunedoara, unde a intocmit tematica primei expozitii de baza din Castelul din Hunedoara. Cu unele obiecte imprumutate din colectiile muzeului din Deva, armament, ceramica, tablouri a amenajat aceasta expozitie, care a supravietuit, cu unele mici modificari pana in anul 1989, expozitia axandu-se pe trei sectiuni, Istoria familiei Corvinilor, Personalitatea si luptele antiotomane conduse de Iancu de Hunedoara si Istoria domeniului si a orasului Hunedoara.
  In iulie 1978 devine director al Muzeului Judetean Deva. Dupa preluarea functiei se preocupa de organizarea unei expozitii din Casa memoriala Crisan dedicata lui Gheorghe Crisan si rolului sau in rascoala din 1784, expozitie deschisa la 4 noiembrie 1979.
  Reorganizeaza expozitia Muzeului din Deva inaugurata in anul 1981.
  In noiembrie 1982, cu prilejul aniversarii a 100 de ani de la nasterea marelui pilot si inventator Aurel Vlaicu, a fost organizata intr-un nou spatiu, expozitia memoriala dedicata vietii si activitatii marii personalitati.
  In acelasi an a fost reorganizata expozitia de baza a Muzeului de arheologie din Sarmizegetusa.
  A urmat expozitia de la Tebea deschisa in octombrie 1984, cu prilejul aniversarii bicentenarului Rascoalei taranilor romani de sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan.
  In anul 1979 au inceput lucrarile de conservare a cetatilor dacice din Muntii Orastiei.
  Trecerea de la Castelul Corvinestilor la Muzeul din Deva a impus largirea sferei de cercetare. In perioada cat a activat la Hunedoara a studiat aspecte ale istoriei economice hunedorene, insistand cu predilectie asupra exploatarii si prelucrarii fierului, a metalelor pretioase si a unor ocupatii complementare, intre care amintim carbunaritul.
  Folosind un important numar de documente din Fondul Tezaurariatului din Cluj, a facut posibila clarificarea datei privind punerea in functiune a primului furnal din zona Hunedoarei, Toplita. Constructia sa a inceput in anul 1780, fiind pus in functie la 13 iulie 1781 si nu in anul 1754 cum sustineau majoritatea publicatiilor din domeniu.
  Dupa 1990, activitatea de cercetare a istoricului isi largeste sfera de cuprindere, imbratisand domeniile culturii, invatamantului si vietii spirituale a romanilor.
O atentie aparte este acordata de catre istoricul Ioachim Lazar studierii vietii si activitatii unor personalitati din tinuturile Hunedoarei intre care amintim numele lui Iancu de Hunedoara, Dr. Petru Groza, Aron Densusianu, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Francisc Hossu-Longin, Beniamin Densusianu, Andrei Saguna, Nicolae Balan, Valeriu Traian Frentiu, Aron Budai, Simion Barnutiu, Simion Ulpianu, Ioan I. Jenea, Aron Pumnul si Ioan Pop Reteganul.
  Este cooptat, in prezent, in randul specialistilor care lucreaza la intocmirea monografiei judetului Hunedoara. Pana in anul 2012 a aparut Monografia judetului Hunedoara, vol. I-III, si se continua cercetarea pentru realizarea volumelor IV-V ale monografiei. In paralel cu aceasta activitate a continuat publicarea unor studii si articole in revistele ""Sargetia"", "Perspective istorice" si "Miorita".
  Sub egida Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva au aparut pliantele "Complexul Memorial Aurel Vlaicu" si "Complexul Memorial Tebea", precum si micromonografia inchinata memoriei lui Aurel Vlaicu la implinirea unui secol de la moartea sa.
  La actiunile organizate, prin implicarea directa, in calitate de director si apoi de sef de sectie a reusit sa aduca la Deva mari personalitati ale istoriei, stiintei si culturii romanesti, printre care amintim pe academicienii David Prodan si Stefan Pascu, Nicolae Botnariuc si Nicolae Boscaiu, profesorii universitari, Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu, Ioan Opris, Gh. I. Ionita, Radu Popa, istoricii Ioan Aurel Pop (azi membru al Academiei Romane), Adrian Andrei Rusu, Ioan Munteanu, Gelu Neamtu, Mircea Baron, Liviu Botezan si altii.
  Cu prilejul comemorarii a 200 de ani de la Rascoala din 1784 a insistat pentru amplasarea in fata cladirii muzeului a monumentelor celor trei capitani realizate de sculptorul Ioan Vlasiu.
  Sarbatorirea unor evenimente au fost marcate si prin baterea unor medalii, la Monetaria Statului din Bucuresti, intre care amintim "Bicentenarul rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan", "Muzeul din Deva - 100 de ani de la infiintare", "Centenarul nasterii lui Aurel Vlaicu", "50 de ani de la infiintarea Parcului national Retezat", "150 de ani de la nasterea istoricului Nicolae Densusianu".
  Actiunile desfasurate in satele Crisan (Omagiu lui Crisan), Curechiu (Rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan), Dupapiatra (Intalnirea motilor cu istoria) si Tebea (Serbarile Nationale de la Tebea) devenite traditionale au cunoscut an de an implicarea directa a istoricului Ioachim Lazar.
  La Tebea a fost onorat sa evoce personalitatea lui Avram Iancu in prezenta presedintilor Romaniei, Ion Iliescu si Traian Basescu.
  De asemenea a conceput textele unor placi dezvelite pe unele monumente sau cladiri din Curechiu, Blajeni, Orastie, Hateg, Deva, Bobalna, Vinerea.
  In anul 2001 la insistentele si argumentele prezentate, Scoala generala din satul Crisan a primit numele poetului Vlaicu Barna (1913-1999), iar Caminul cultural numele lui Viorel Brana (1907-1998), cunoscut geolog, ambii fiind fiii acestui sat.
  Dar una dintre cele mai importante realizari la care si-a adus contributia directa a fost reactivarea manastirii Crisan. La insistentele sale, un grup de arheologi condus de catre Adrian Andrei Rusu a cercetat in anii 1990-1991 ruinele vechii manastiri Vaca. Rezultatele cercetarilor au determinat Episcopia Aradului sa aprobe reactivarea manastirii. In iunie 1992 s-a sfintit piatra de temelie, iar astazi datorita muncii plina de zel a grupului de calugari condus de staretul Visarion Neag au fost ridicate biserica, chiliile, altarul de iarna si de vara etc. Finalizarea in mare parte a constructiilor necesare au impus dezvelirea si punerea in valoare a vechilor ruine.
  In anii 2000 si 2001 s-au dezvelit, consolidat si conservat ruinele manastirii Vaca, oferind posibilitatea vizitarii lor de numarul important de credinciosi si turisti care trec prin zona.
  In calitate de sef al Sectiei de Istorie din cadrul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva a coordonat cea mai importanta sectie compusa din sectiile locale Orastie, Brad, Tebea, Baia de Cris, Casele memoriale Aurel Vlaicu si Crisan implicandu-se inclusiv in actiunile gospodaresti ale acestor unitati.

  A decedat in luna aprilie a anului 2020, la varsta de 78 de ani.

   PREMII:
A primit, in anul 2004, titlul de "Cetatean de onoare" al Comunei Ribita, iar in anul 2012, titlul de "Cetatean de onoare al municipilui Hunedoara.


   LUCRARI PUBLICATE:

Carti:
      Hateg: istorie, cultura si civilizatie, Editura Polidava, Deva, 1997.
      Beniamin Densusianu (1829-1915). Din viata si activitatea sa, Deva, 2002.
      Invatamantul romanesc din sud-vestul Transilvaniei intre anii 1848-1883, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002.
      Studiu monografic Valisoara, Editura Paula, Deva, 2006.
      Comuna Baita. Monografie, Editura Emia, Deva, 2007.
      Crisan - un sat istoric din Zarand, Tipografia Astra, Deva, 2007.
      Romanii din Sud-Vestul Transilvaniei si Marea Unire. Tara Hategului si Valea Jiului, Editura Emia, Deva, 2007.
      Ribita. Monografie, Editura Altip, Alba Iulia, 2010.
      Aurel Vlaicu, momente din viata si activitatea sa, Deva, 2013.


Carti scrise in colaborare:
        Castelul Corvinestilor Hunedoara, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976. Coautori: Viorel Raceanu, Laslo Evelei
      Castelul Corvinestilor Hunedoara, Hunedoara, 1975 si 1997. Coautori: Elena Bugnariu, Laslo Evelei.
      Orastie 775, Editura Omnia, Deva, 1999. Coautori: Anton E. Dorner, Vasile Ionas.
      Monografia comunei Baru Mare, Editura Emia, Deva, 2003. Coautor: Ion-PiluTamas.
      Comuna Branisca, monografie, Editura Emia, Deva, 2007. Coautori: Gheorghe-Laurentiu Dobrei, Laura-Magdalena Dobrei
      Monografia orasului Simeria., Editura Emia, Deva, 2008. Coautor: Camelia Stancescu Enachita.
      Avram Iancu in memoria posteritatii, Editura Emia, Deva, 2008. Coautor: Nicolae Marcel Morar.
      Hunedoara si Marea Unire. Contributia romanilor din Tinutul Padurenilor si Zona Hunedoarei la realizarea Unirii, Editura Altip, Alba Iulia, 2009. Coautor: Nicolae Ceriser.
      Hunedorenii si Marea Unire din 1918, Deva, 2009. Coautor: Nicolae Marcel Morar.
      Vinerea - 700, Editura Altip, Alba Iulia, 2010. Coautor: Dorin David.
      Densusienii, Corespondenta, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2011. Coautor: Adela Herban.
      Dr. Ioan Mihu - 85 de ani de la moartea sa, Editura Altip, Alba Iulia, 2012. Coautor: Dorin David.

Studii stiintifice publicate:
  Ioachim Lazar, Nicolae Chindler, Aspecte ale inceputurilor metalurgiei moderne a fierului pe Valea Cernei, in "Sargetia", 13, 1977   Ioachim Lazar, Cateva date privind exploatarea aurului pe domeniul Hunedoarei in prima jumatate a secolului al XVI-lea, in "Sargetia", 13, 1977   Idem, Aspecte din activitatea breslei cizmarilor din Hunedoara intre secolele XVII-XIX, in "Sargetia" 15, 1981   Ioachim Lazar, Din activitatea Preparandiei din Hateg (1854-1857), in "AIIA" Cluj-Napoca, 29, 1989.   Idem, Contributii la istoria invatamantului elementar din judetul Hunedoara (1780-1848), in "Sargetia", 21-24, 1988-1991.   Idem, Din activitatea manastirii Plosca: Scoala de preoti greco-catolici (1859-1861), in "Corviniana", V, nr. 5/1999   Idem, Despartamantul Deva al Astrei si infiintarea Reuniunii pentru ajutorarea meseriasilor, in "Sargetia", 21-24, 1988-1991   Idem, Despartamintele hunedorene ale Astrei si infiintarea de biblioteci poporale (1873-1918), in "Corviniana", III, nr. 3/1997   Idem, Iancu de Hunedoara si lupta poporului roman pentru neatarnare, in "Sargetia", 13, 1977   Idem, Dr. Petru Groza si Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, in "Sargetia", 18-19, 1984-1985   Idem, Aron Densusianu (1837-1900), promotor al luptei pentru unitate nationala a poporului roman, in "Sargetia", 20, 1986-1987   Idem, Funeraliile lui Avram Iancu si teama autoritatilor maghiare de amploarea miscarii nationale romanesti, in "Restituiri", II, Deva, 1994   Idem, Avram Iancu (1824-1872) - 125 de ani de la moartea sa, in "Restituiri", V, Deva, 1997   Idem, Ioan Buteanu - aparator al Zarandului in revolutia de la 1848, in "Acta MP", 23, 1998   Idem, Francisc Hossu-Longin (1847-1935), luptator pentru drepturile nationale ale romanilor transilvaneni, in "Restituiri", III, Deva, 1995   Idem, Beniamin Densusianu (1829-1915), un vrednic si devotat slujitor al Bisericii romanesti greco-catolice, in "Cultura crestina", Blaj, I, nr. 1/1995, 2, nr. 1/1996 si III, nr. 1/1997   Idem, Din viata si activitatea lui Beniamin Densusianu (1829-1915), in "Restituiri", IV, nr. 4/1996   Idem, O aniversare cu adanci semnificatii: centenarul nasterii Mitropolitului Andrei Saguna (1809-1909), in "Sargetia", 26/2, 1995-1996   Idem, Contributia dr. Nicolae Balan, viitorul mitropolit al Ardealului la realizarea Marii Uniri, in "Angustia", 2, 1997   Idem, Valeriu Traian Frentiu - protopop al Orastiei (1904-1912), in "Acta MP", 23/2, 2000   Idem, Aron Budai (1763-1847) si miscarea pentru emancipare nationala a romanilor din Transilvania, in "Sargetia", 27/1, 1997-1998   Idem, Un document inedit: testamentul lui Aron Budai din 1847, in "Apulum", 37/2, 2000   Idem, Un exemplar inedit al Proclamatiei lui Simion Barnutiu din 24/25 martie 1848, in "Marisia", Studii si materiale, 26, 2000   Idem, Din viata si activitatea lui Simion Ulpianu (? - 1863), in "Sargetia", 28-29/2, 1999-2000   Idem, Din viata si activitatea protopopului greco-catolic al Orastiei Ioan I. Jenea (1914-1934), in "Sargetia", 28-29, 1999-2000   Idem, Un exemplar al Proclamatiei lui Aron Pumnul pastrat in arhiva Beniamin Densusianu de la Biblioteca Academiei Romane, in "Apulum", XXXVIII/2, p. 65-77.   Idem, Conferinta privind rolul scolii romanesti sustinuta de Ioan Pop Reteganul la Ulpia Traiana (1880), in "Sargetia" 30, 2001-2002   Din istoria metalurgiei hunedorene. 110 ani de la punerea in functiune a primului furnal de la Hunedoara, 1884-1994, Hunedoara, 1994   Hateg 750, Hateg, 1998   Rolul padurii in istoria Tarii Zarandului. Un regulament de lemnarit din anul 1863, in "Sargetia", vol. III, serie noua, 2012 (in colaborare cu Marcela Balazs)   Astra zarandeana 1873-1918, in "Perspective istorice", nr. 7/2013   Cimitirul de la Tebea, Pantheon al neamului romanesc, in "Miorita", 18-19, 2013