Page 1 - Activitatea_1901_01_02
P. 1
Anul I. Orăştie, 17 Ianuarie n. 1901. Nr. 2
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nn se înapoiază —• Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
Un n u m i r costă 16 bani. f o a i e p o litic ă , e c o n o m ic ă , s o c ia lă ş i lite r a r ă . Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR ŞI PROPRIETAR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n u L A U R I A N B E R C I A N
acuşi toţi fiii sei în biruinţa drepturilor ţional cultural, al preoţimii noastre; Vă voiu da dovezi clasice, ca să vadă
Pnlerea adeverii. reclamate, şi o frăţietate adevărată va dar’ mai avem un sprigin şi mai pu poporul şi inteliginţa, că în sfta biserică gr.-
fi basq desvoltării sănătoase îrt viitor, ternic: adevărul probat de lunga expe or., cu constituţia ei basată pe votul univer
— a trebuit să facă şi dureroasa ex rienţă^ a cărui putere nu se poate în sal, ce fleac, ce pitic gârbov a făcut clicăria.
Subscriind fiecare număr, în mod obiec
Păşind cu modestul nostru ziar în perienţă, că garanţele (?!) din 1863/4 frânge cu arme pămenteqti!
tiv, clar, dar’ neîndurător faţă de greşelile
faţa publicului român, care vrând- au fost amăgiri goale pentru noi, şi
oamenilor, cari tac interese publice, va vedea
nevrând a trebuit s6 sufere perderile astfel de atunci încoace cu continuă şi orbul, că aşa nu mai merge, trebue să se
causate de aşa numita pasivitate, şi nedumerire a privit la letargia noastră Adrese de aderenţe. îndrepte lucrurile şi se vor şi îndrepta, căci
cari acomodând u-se dorinţelor celor-ce de 30 de ani, suprimându-şi durerea groaznic arde adevărul dat în publicitate.
au decretat şi susţinut pasivitatea, au şi vederile, numai ca să nu fie timbrat La vedere, dar’ numai la vedere, lucru
St. Dle Redactor!
crezut că solidaritatea pretinde o ast el însuşi, ba chiar capul bisericii noas rile par sgomotoase ; cei atinşi strigă, sbiară,
Mă bucur că păşiţi cu energică convin
fel de ţinută letargică, desastruoasă tre de renegat ori trădător. gere pentru scuturarea letargiei, în care s’a înjură, ameninţă şi afectează «demnitate, bună-
pentru noi Românii: am avut cute El ca vechiu luptător a văzut cu cufundat causa naţională. Ori din care parte înţelegere», dar’ curând s’aşează, atmosfera
socială reagează, se mişcă, se produce vânt,
zanţa a crede, că argumentele noastre, ochii) ear’ noi ceşti mai tineri consta ar veni acţiunea, pe câtă vreme e desintere- ploaie, vijelie şi în urmă mi a s me l e clică-
sată, e binevenită.
aduse în numărul prim pentru delătu- tăm din lucruri împlinite, cum am per- riei sunt măturate şi ozonul dulce al bunei-
Cu D-zeu înainte! *
rarea nelucrării, şi pentru o activitate dut terenul de sub picioare, şi cu câtă înţelegeri l e a g ă pe cei la fel gânditori, oa
menii de bine-şi dau mâna şi cei greşiţi se
energică, bărbătească pe toate terenele, apatie orientală priviam în nelucrare
feresc a mai greşi.
vor fi bine primite în acele pături ale păcătoasă la mersul dureros al aface St. Dle Redactor!
Azi ?
Românismului, unde tradiţiunea de trei rilor naţional-politice, mai cu seamă în Salutăm cu bucurie apariţia organului
Azi numai clicaşii îşi dau mâna.
decenii încă n’a putut suprima nădej timpurile din urmă. «Activitatea» ca un luptător conştienţios în Oamenii de bine? nu.
dea, că o muncă intensivă, cinstită, o „Telegraful Român11, care nici când apărarea intereselor poporului român şi-’i
dorim viaţă lungă şi cât de curând 365 de Organul tău are să-i adune şi pe aceş
activitate reală dar’ bărbătească, care n’a cedat nimic din justele noastre pre- tia, mai vîrtos pe aceştia şi să-i îndrep e pe
numeri la an!
să pună ’n mişcare toate forţele pentru tensiuni naţionale, şi care »numai din ceialalţi.
Or a d e a - ma r e , 6 Ian. n. 1901.
o luptă constituţională, va fi în stare oportunism«, ba noi credem că şi din Ori unde priveşti, tot nepăsare, înlem
Şase studenţi în drept.
să aducă dorinţele noastre tot mai oarecare terorism şi-a suprimat, pre niră şi frecări vezi.
De ce?
aproape de împlinire — suntem feri cum am zis mai sus, vederile adevă
ciţi că nu ne am înşelat. rate, eată ce scrie, reproducând primul De pe Cerna. Fiindcă s’a î nve ni nat î n t r e g c o r
Reli dragă, pul naţ i uni i de une l t i r i l e clicăriei,
Vechiul şi onorabilul organ al ce nostru articol, despre obiectivele noas la bancă, la reuniuni, în biserică, în conve
Cu drag prind peana să-ţi împărtăşesc,
lei mai înalte corporaţiuni bisericeşti, tre declaraţii la urmările înfiorătoare niri sociale mici şi mari, în familie: elice,
că nrul 1 al «Activităţii», mai vîrtos progra
„Telegraful Român“, care aproape de ale letargiei noastre, a pasivităţii: mul prim-articolului nu numai m’a mulţumit, elice, elice.
o jumătate de secol poartă lupta pen „Are dreptate noul confrate. De ci m'a şi încântat. Din »reserva binevoitoare», Par’că suntem tot atâtea triburi şi se
tru existenţa noastră naţională; care aceea va trebui să părăsim terenul ne indegetată în epistola-răspuns ce ai primit minţii de zulucafrii Africei, fără conştiinţă na
în timpuri pline de speranţe: că egala lucrării, să părăsim pasivitatea. Vom dela amicul tău Si ncer, pot şi trebue să ţională, a unei naţiuni mari şi tari: cu aspi-
ies şi eu, ca om de bine, în interesul popo raţiuni la un mare viitor.
îndreptăţire îşi va extinde aripile şi desvăli deci şi no-i de nou steagul ac
rului. Vom ieşi mai mulţi, tare mulţi, poate Şi zi arel e fac clicărie: în politică,
peste neamul nostru, şi care cu abne- tivităţii şi vom chema pe toţi oamenii
toţi oamenii de bine, dacă te vei ţinea băr- frate Reli. Aceste apoi dau «brevet» de —
gaţiune a păşit în lupta neegală pen de bine să se înroleze sub el, dat fiind, băteşte şi sincer de programul publicat. Deja «fruntaşul» N. N. Cine n’are acest brevet
tru apărarea Tronului, — a ridicat că aceasta e singura cale, care ne mai în epistola mea trecută te-am făcut băgător al cutărei gazete, dacă lucră cât de bine şi
steagul pentru realisarea drepturilor poate scoate din impasul în care a fost de seamă la buba naţiunii: la sistemul se expune cât de mult, mai mult şi mai cu
noastre. adusă politica noastră naţională’1. elicelor sociale. Partea aceasta a programului efect decât «fruntaşul» N. N.: acela strică
este: evangeiia renaşterii sociale; fără com solidaritatea naţională, bunaînţelegere, fiindcă
„Telegraful Român“, care deja ca Nu stăm dar’ singuri în lupta,
baterea obiectivă şi binevoitoare a elicelor a vătămat orgoliul vanităţii personale a frun
luptător a fost martor ocular la eveni noastră constituţională cinstită} Avem
nu-i putere omenească să ne scape din nă taşului mare naţionalist N. N.
mentele din 1863/4, când i-se părea, un puternic soţ în vechiul şi expertul molul în care am ajuns pe toate terenele vieţii Păţitul.
că dulcea noastră patrie îşi va vedea organ al celui mai puternic factor na noastre publice şi private.
probă eminentă pentru această afirmare adu se risipeşte ca un nor alb de vară în razele când ne convingem, că ne aduce ca zestre
A
FOI ŞO R A cem versul popular: «Decât cu urîtu ’n descompunătoare ale lunei, ear fapta bună o serie neîntreruptă de consecuenţe rele;
casă, mai bine cu boala ’n oasă». Compu- durează mai mult decât muntele, căci acela căci eată ce zicem: «Decât cu urîtu ’n casă,
nătorul acestui vers poate fără voia lui a după secoli şi millenare se spală şi se surpă mai bine cu boala ’n oasă!» Ei, dar’ acest
A p a r e n ţ a . prevăzut şi consecuenţele, când cineva fuge până la dispariţiune, pe când fapta bună în refren ni-1 şoptim înşine la ureche, cu deo
de urît şi alege frumosul, care, odată ales, acelaşi grad creşte înaintea generaţiunilor sebire în momentul, când suntem în ajun de
poate să-’ţi bage boala în oasă. posterioare. a pune mâna pe frumos şi în lupta teribilă
O, aparenţă, cât eşti tu de drăgălaşe Să punem odată răul alături cu fru De multe-ori un om frumos sufere ce se încinge în noi ne decidem în fine prin
şi de atrăgătoare! Zile, luni, ani îndelungaţi mosul şi binele cu urîtul. Aceste două con amar din causa asta şi la bătrâneţe rămâne acel refren a îmbrăţişa, cu frumosul şi răul.
porţi omenimea de nas şi dacă nu observă, troverse, pe cari omenimea vrea să le des părăsit de toată lumea, tocmai când ar avea Nu ştim, de ce să ne mirăm mai mult,
ce ascunzi tu, o duci în foarte multe caşuri partă dacă se poate, constituesc basa între- nevoe de sprigin, pe când celui urît i-se de slăbiciunea grozavă a naturei omeneşti,
la ruină şi perire. Oamenii înşelaţi de tine gei ei morale. Noi voim cu ori-ce preţ să aduc ovaţiuni şi laude sincere, şi neregre sau de farmecul orbitor al frumosului, căci
ar avea dreptate să afirme, că tu eşti cea avem cu frumosul şi binele şi să lăsăm răul tând viaţa aşteaptă moartea cu mai multă nimic nu plăteşte omul mai scump în toată
mai afurisită perfidie a naturei, şi cu toate urîtului. Dar’ natura a vrut cu totul altfel. mândrie decât frică. viaţa lui, decât aparenţa frumoasă, şi dacă
acestea n’au dreptate, căci fără tine lumea, La ce ar mai fi bună aparenţa urîtă, dacă Am zis că aceste două controverse în faţa frumseţei omul n’ar fi cu desăvîrşire
de care nimenea nu se desparte bucuros, n’ar ascunde în multe caşuri germenii bi constituesc basa întregei morale a omenimii. orb şi prost, s'ar feri de ea ca de o viperă
ar avea un aspect îngrozitor şi omul îndată nelui ? Asta se întâmplă cu deosebire când cineva turbată, deoare-ce închinându-i-se un singur
după naştere ar regreta că s’a născut.
Să luăm un obiect concret, omul. îşi concentrează toate puterile spre părechea moment, îşi amăreşte întregul rest al aces
Şi cu atâta e aparenţa mai periculoasă, Un om urît (la aparenţă) ar trebui să cea dintâi: frumosul şi răul. tei vieţi.
cu cât ea se compune din două categorii; (Va urma)
se omoare pe sine, îndată-ce ar ajunge la După frumos umblăm în tot caşul şi
există o aparenţă frumoasă şi una urîtă. La
conştiinţa impresiunii, ce o face asupra al suntem capabili a comite chiar fapte necu
început toată lumea se ia după cea dintâi
tora. Dar' fiindcă interiorul seu bun şi in- viincioase, pentru a delătura pedecile ce ne
şi până când nu se isbeşte cu capul de pă
tenţiunea fermă de a se impune cu timpul despart de el. A face rău cuiva numai pen-
rete, până atunci nu se lasă,
prin calităţile sale eminente, încet, încet îi tru-ca să dobândim un bine pentru sufleţe-
Patru lucruri ocupă omenimea dela îndulceşte ghimpele ce-1 rodea la început şi lul nostru, este cea mai morală faptă din Ce este viaţa,? Un lung şi dureros
naştere până la moarte; pentru sau contra când priveşte în oglindă şi vede mai mult lume. şir de zile ce sbor unele după altele şi rând
lor muncim fiecare după puterile sale. Aceste interiorul seu nobil, decât faţa anormală, Dar' să aşteptăm puţin, căci aici încă pe rând se încleştează la lanţul vecîniciei.
patru sunt: frumosul, urîtul, binele şi răul. trece peste acest scrupul, în realitate neîn nu suntem ajunşi la culmea răului, există Ce este fericirea ? Este esenţa vieţii,
Binele îl vedem totdeauna în dosul semnat, şi-şi urmează drumul înainte, căci ceva şi mai neînţeles în natura omenească! extrasă prin filtrul durerii.
frumosului şi răul în dosul urîtului. Ca la urma urmelor frumseţa trece ca o nălucă, Noi alergăm după frumos chiar şi atunci,
