Page 2 - Activitatea_1901_01_02

Pag- 2- ACTIVI TATEA Nrul 2.

Dorindu-vă bun succes pe calea apucată faţă de n a ţ i o n a l i t ă ţ i a r a t ă i nt en-j Revista externă. se mai resimt efectele banchetului, apoi cu
spre binele naţiunii, am rămas cu distinsă ţ i u n e a de a le răpi d r e p t u r i l e l o r regret const at ez, că toţi articolii aceia
n a t u r a l e , e dar ă b a r b a r ă , dar' şi sta­
stimă. Abonent nr, 72. Voila. sunt puşi Ia cale, ca să îmbete publicul cu
tul îl e x p u n e t o t o d a t ă la o reac- Lupta Burilor.
Deşi nu sunt politic mare, totuşi dela ţ i une din cel e mai vi f or oase! — Dar’ Ca să pricepem bine situaţiunea apă rece.
început am fost pentru activitate şi contra fiind vorbă, că noi Românii am fi călcat le­ actuală pe câmpul de răsboiu din A- Spre adeverirea arserţiunii mele voiu
pasivităţii. De aceea cu bucurie voiu sprigin'i gea de naţionalităţi, p r e t i n d e m ca D.-V. frica-sudică, premitem în scurt urmă­ lăsa să vorbească cifrele, al căror adevăr nu
Maghi ar i i să ne a r ă t a ţ i un s i ngur
după posibilitate şi eu intreprinderea D-Voas- să poate răsturna prin apucăturile penelor
cas, c â nd am c ăl cat noi a c e a s t ă toarele :
tre, la care vă poftesc dela D-zeu puttre simbriaşe de cari bîşbăe acei articoli.
lege? (Aşa e! Aşa e!) Operaţiunile principale contra Bu­
trupească şi sufletească spre a putea lucra Da, au căl c a t - o mulţi preoţi şi ţă­ rilor au pornit din unghiul cel mai su­ In înţelesul contractului încheiat cu pro-
cu succes. rani de-ai noştri, de silă, căci fiind acţiu­ dic al Africei, din Kapstadt, deunde proprietarul Rudoif Kaess, institutul «Arde­
D-zeu să vă ajute! nile, petiţiunile, plângerile lor înaintate în apoi prin De Aar au ajuns în decurs de leana» a luat deobligâ mântui a plăti pentru
limba română, acelea s’au respins, şi prin
aceasta au fost siliţi să calce legea şi să-'şi câteva luni trupele engleze la Kimberley, stabilimentul electric şi moara artificială suma
Abon. nr. 75 Petroşeni. presenteze plângerile, rugările lor, ca R o­ eliberând pe Rhodes Cecil şi trupele de 250.000 cor. Fiind venitul anual al sta­
l
A. n. f. şi succes strălucit la intreprin­ mâni , în i mba maghi ar ă! (Aşa el Aşa engleze de blocada Burilor, şi tăind li­ bilimentului electric 20.000 cor., din cari sub-
derea ce v’aţi angajat, vă poftesc! e! Sgomot). Dar’ cine-i aci cel adevărat căl­ nia de retragere a excelentului general trăgându-se spesele cu 10.000 cor., suma în­
cător de lege? judecaţi D-Voastră!
Abon. nr. 85. Cronje, pe care apoi la Fardeberg între vestită abia este cu 4% capitalisată.
Ştiu, exclamă Dr. Muntean, că D.-V. Bloemfontain şi Kimberley ’l-a încun-
nu spriginiţi, nu acceptaţi vederile noastre Să cercetăm acum venitul morii ar­
Vă doresc succes în toate afacerile. Anul naţionale, dar’ trebue să respingeţi adresa giurat cu o putere aproape de zece ori tificiale!
nou să vă aducă mulţi abonenţi şi sprigini- şi să primiţi contra-propunerea noastră şi mai mare, şi aşa a fost silit să capitu­ In această moară să macină pe fiecare
tori ai înaintării pe terenul publicisticei. din interes maghiar, ba din interesul statu­ leze, după-ce a causat Englezilor per- zi (12 ore), după mărturisirea celor compe­
Abon. nr. 97. lui! (Aşa e! Aşa e! Sgomot. Să votăm!) deri teribile. tenţi, o jumătate vagon de grâu, ceea-ce ar
E caracteristic, că nici după acestea Fără vre-o resistenţă mai serioasă
nu şi-a r i d i c a t nici un s i n g u r mem­ face 180 vagoane pe an, şi deoare-ce dela
Poftesc ca salutarele idei şi principii au ajuns apoi Englezii cu toată puterea
b r u ma g h i a r c u v â n t u l p e n t r u f a i ­ fiecare vagon făină resultă un profit de 120
propagânde prin foaia D-V. să aibă cel mai mo a s a a d r e s ă a Săcui l or . lor la Bloemfontain şi mai târziu la până 150 cor, ar face venitul anual al morii
bun resulat, spre a ne scoate din amorţala în decursul vorbirii dlui Dr. Aurel Pretoria, capitala Transvaalului. peste 20.000 cor., luându-se de basă profitul
în care ne-a aruncat pasivitatea. Muntean ni-s'a părut, că dl L. Râthy, in­ Burii însă precum se vede au aflat minimal de 120 cor.
Abon. nr. 124. spector de şcoale s’a ridicat insinuându-se că legătura Englezilor între Pretoria
la vorbire, dar: p u t e r e a d r e p t ă ţ i i e ne- fi Kapstadt — aproape 2000 chim. — Durere, acest venit frumos nu cur ge
î nvi ngi bi l ă! după-ce a vorbit şi dl Dr. nu e îndestulilor de asigurată. în c a s s a institutului, fără în buzu­
Muntean, dl Râthy a — tăcut. na r ul c o m e r c i a n t u l u i Vulcu şi al
Congregaţia de iarnă, a eoni. Hunedoarei. La votisare am rămas, prea fireşte, în Cu o dibăcie de admirat, li-a suc­ c o m p a n i ş t i l o r s e i văzuţi şi nevăzuţi.
m i n o r i t a t e , că membrii români au exce­ ces mai multor comande de Buri, si
— Adresa comitatului Treiscaune. — (Să poate aceasta? frumoase gescheftărfi! Red.)
lat prin absentare; trebue însă să constatăm ajungă în spatele Englezilor fi trecând
(Urmare şi fine.) ca lucru demn de laudă, că au f os t pre- rîul Orange să pericliteze acuma şi Direcţiunea institutului neavând nici o idee
s e n ţ i mai mu l ţ i p r e o ţ i v r e d n i c i despre rentabil tatea acestei mori, presentân-
Contra-propunerea domnul Dr. Aurel Kaplandul, colonia engleză în Africa-
Vlad motivându-o, accentuează, că dacă ar di n c e r c u l Băiţei, din d e p ă r t a r e sudicâ du-i-se prin directorul executiv Dr. Mihu
fi numai comitatul Treiscaune care păşeşte mare, însă membrii români din apropiere Precum spuneau telegramele din 10 toată afacerea ca o sarcină. «Numai de
cu astfel de pretensiune, n’ar zice nimica, au absentat! şi 11 lan, după-ce Englezii la Traser- m o a i ă de ne-am vedea scăpaţi», erau
însă o foaie mare, care stă în legătură cu Dl Ioan S i m i o n a ş , preşedintele continuele lui exclamări, şi aşa indusă fiind în
f
presidiul ministerial, încă s’a exprimat tot scaunului orfanal central, d e ş i e uncţ i o­ burg au suferit o înfrângere mai consi­ eroare nu a schimbat nici o iotă din propu­
asa, ca adresa Treiscaunelor, si asa trebue nar, ca un bărbat statornic, cu v e d e r i derabilă, Burii au înaintat cu repejunea nerile directorului executiv de a se da în
să ne ridicăm cuvântul faţă de astfel de proprii , firme, a votat p e n t r u c o n ­ lor cunoscută spre Kapstadt în direc­
încercări îndreptate contra limbii şi naţiona­ t r a - p r o p u n e r e a n o a s t r ă ; şi aci tre­ ţiunea Welington şi Worchester. Burii arândă, fără nici o licitaţie şi pe timp de
lităţii noastre. bue să constatăm conform adevărului, că atunci n’au fost mai departe de Kap­ 10 ani, comerciantului Vulcu pe lângă o
E lucru ciudat, că tocmai sub era legii, acest bărbat e s t e cu mul t mai r e s p e c ­ arândă anuală de 5000 cor. şi 30% partici­
dreptului şi a dreptăţii se întâmplă astfel de t a t de g u v e r n u l c o mi t a t e n s , decât stadt de 50—60 chim. pare }a profiit. (Adevărat să fie? Comitetul
lucruri; — nu ne pare rău de lege, că nu acei funcţionari români, cari la astfel de Englezii acuma îşi încoardă toate
am fost îndestuliţi cu ea, şi apoi nici n’a chestii îşi pun vederile şi convingerea în — puterile pentru apărarea capitalei proprii. cel naiv dp supraveghere unde este? Cari
fost respectată şi ţinută de guvern; — apoi cuiu. Armata engleză aproape întreagă disposiţii le-a luat în a conserva interesele
pentru-ca să vorbim româneşte cu forurile î n v i n g e r e a mor al ă, t r e b u e să stă dar de mii de chil. departe în Trans- acţionarilor? Red.)
oficioase nu ne trebue modificare de lege. r e c u n o a s c ă ş i c o n m e m b r i maghiari, Aşa s’a încheiat acest contract oneros
f
Dl Fr. L. Hoss zu spriginind contra­ a fost a n oa s t r ă ; da, a ost perfect ă, vaal, până când Burii stau aproape
propunerea, arată câtă intoleranţă s a încui­ s t r ă l u c i t ă ! de porţile Kapstadt-ului în colonia en­ prin care să causează institutului o dauna
bat în adversarii noştri politici; stat naţional Urmează c o n c l u s u l r e p r e s e n t a n - gleză. sub ori-ce împrejurări de cel puţin 10,000
maghiar este un «fâbdl vaskarika», adecă o ţei c o m u n a l e din Cugi r, pri n care Istoria lumii nu cunoaşte părechea cor. pe an! (Avut-a direcţiunea autorisarea
absurditate; noi nu vom lăsa să se facă stat s ’au v o t a t bi s er i ci i gr.-cat. de acol o unei astfel de bravuri militare; presti­ dela adunarea generală pentru această in-
naţional maghiar, acesta numai peste trupu­ p e n t r u e di f i c a r e un a j u t o r d e 22.000 giul Englezilor este nimicit cu desăvîrşire tn prindere? Red.)
rile noastre se poate face! (Strigări sgomo- c or oane .
toase: să votăm! Aşa este! Aşa este!) Comitetul permanent propune schim­ ori care va fi resultatul final al acestui Cu ocasiunea aceasta di director exe­
Dr. Farkas Bela: să votam, să votăm! barea acelui conclus, şi respingerea bisericii. răsboiu glorios şi din punct de vedere cutiv eară a dat o probă despre apucăturile
(Strigări.) Dl F o d o r Gyul a, protopretorul cer­ strategic şi tactic atât de interesant. aedea măiestre, de care să foloseşte la
Dl Dr. A. Muntean cătră Dr. Farkas cului Orăştiei face contra-propunerea, că în Idea de a întră în Kapland se zice anumi t e î mpr ej ur ăr i , căci spre a să
Băla: a c u ma vor be ş t e ! nu striga! merit să se aprobe conclusul, şi numai even­
Dr. Farkas B. (perplex): Mu vorbesc, tualele defecte technice ale planului de edi­ că ar fi fost a presidentului Steyn; e subtrage dela ori-ce responsabilitate pentru
nu m’am insinuat. ficare să se rectifice. posibil, dar’ executarea vor fi plânuit-o necorecţa procedare, la exarândarea morii
Dl Dr. A. Muntean: Nici la strigături Pentru contra-propunerea dlui Fodor a generalii Botha, De Wett şi Delarey. a pus pe proprietarul Kaess să încheie con­
nu te-ai insinuat. vorbit dnii Dr. A. Muntean, Fr. L. Hosszu Vom aduce detailurile mai nouă, tractul cu Vulcu, declarându-i aceluia, că
Deoare-ce nici după această provocare şi Csulay Lajos. precis. până nu să va termina afacerea acestui con­
nu s’a aflat nici un membru maghiar, care Pentru propunerea comitetului perma­
să se fi încercata eşi cu ceva proptele (?l) nent: dnii Dr. Apâthy Arpâd, proto-fisc co­ tract, nu poate fi vorbă de cel cu lumina
electrică, ceea-ce Kaess, deşi vedea dauna
pentru biata adresă-circular, sa mai ridicat mitatens şi dl vice-comite. In China
dintre membrii români: A fost primită de majoritate contra­ ce o sufere institutul şi in parte şi el, în
Dl Dr. A. Mu n t e a n spriginind con­ propunerea dlui Fodor Gyula, şi aşa bise­ evenimentele militare stagnează; impe­ strîmtoarea lui a trebuit să o lâcă.
t r a - p r o p u n e r e a cam cu următoarele: aş rica va primi cele 22.000 cor. riul acesta colosal de mare, care are
fi aşteptat, că dacă conmembrii maghiari se aproape de 2-ori aţâţi locuitori ca Eu­ Referitor la arânda de 5000 cor. şi
revoltează în contra contra-propunerii noas­ S’a mai pertractat conclusul magistra­ ropa întreagă, nefiind organisată nu participarea la profit cu 30% a institutului
tre, apoi să-şi desvoalte aici barem unul tului Orăştiei, prin care s a relaxat din afâncJa aflu de lipsă a observa, că acestea sunt ve­
de vamă, dlui V a s i 1 e B i d u, arândator, cu poate resista la o mjcă armată, de vre-o
motivele din cari voesc a susţinea o acusă nite foarţe problematice, deoare-ce arânda
atât de absurdă, cum e cea a Treiscaune­ privire la epidemia de vite peste 1200 cor., 55—60.000 de soldaţi ai diferitelor state
lor,; — eu unul, zice Dr. Muntean, nu port dar’ i-s’a denegat extrădarea cauţiunii de europene; fiind bătuţi Chinezii în toate de 5000 cor. o consumă aproape salarul de
nici o frică, că doar' ori-ce fel de modifi­ aproape 4000 cor., din nişte motive neba- părţile, sunt în curgere tratările de pace, 4800 cor. ce să plăteşte pe tot anul pro­
care a legii despre naţionalităţi, ar periclita sate pe contract. de o pace ruşinoasă pentru ei, că vor prietarului Kaess, venitul de 30% încă să va
Comitetul permanent propune aproba­
existenţa naţionalităţii noastre; p e n t r u - c â fi siliţi a accepta toate condiţiile puse încassa cu anevoe complet, deoare-ce fiind
s i m ţ u l n o s t r u n a ţ i o n a l e cu m u l t rea acelui conclus. toată afacerea condusă prin oamenii dlui
ma i i n t e n s i v şi mai p u t e r n i c de c â t Dl Dr. A. M u n t e a n face c o n t r a ­ de statele europene şi Japonia.
ca or i - ce l e g e să-l p o a t ă î nf r ânge . p r opune r e a , că pe lângă relaxare, să se Vulcu, o c o n t r o l ă nu e p o s i b i l ă (?!) şi
(Aşa el) e x t r a d e e şi c a u ţ i u n e a dlui Vas i l e aşa institutul este avisat la onorabilitatea
Acea lege şi dacă s’ar fi aplicat din B i d u, care contra-propunere cu majoritate dlui Vulcu, apoi cum stă l uc r ul cu
cuvânt în cuvânt, nici a t u n c i n ’ar fi mare s'a şi primit. Reflexiuni a c e a s t ă o n o r a b i l i t a t e , mă provoc la
f os t î n d e s t u l i t o a r e pentru salvarea Recursul dl ui D r. A. Munt ean în
justelor noastre interese şi pretensiuni naţio­ chestia onorarului cerut de doi dni senatori la „un banchet economic în Orăştie”. mulţimea aceea de oameni, cari in anul tre­
nale; dar’ nu s’a ţinut guvernul şi alte fo­ din Orăştie pentru substituirea altor func­ cut îndrumaţi de «Reuniunea economică» din
ruri nici când de disposiţiile acestei legi, ci ţionari, congregaţia cu o majoritate de câ­ Orăştie au cumpărat dela numitul comer­
par’că numai pentru aceea s’a adus, şi nu teva voturi, după o discuţiune, în care şi On. DL Redactor! ciant sămânţă de trifoiu şi luţernă, produ­
s’a abrogat, ca să aibă guvernul un motiv dl comite-suprem a primit basa recursului, In zilele din urmă a lunei trecute, a când un atestat dela staţiunea de cereale
de liberalitate, barem pe hârtie, înaintea a fost respins, şi s'a aprobat conclusul re- făcut prin toate foile române mult svon »un din Cluj, că ar fi curată şi fără mătasă: a s-
străinătăţii. presentanţei, care li-a fost acordat onorarul
Pentru noi Românii e dar’ indiferent dlor senatori. banchet economic in Orăştie», presentându-se tăzi să văd păcăl i ţ i r es pect i ve în­
de tot, că o ast f el de lege n ă s c u t ă Ch e s t i a r i d i c ă r i i l efei d l u i fi nanei ar ea întreprinderii electrice şi a morii şelaţi, ivindu-se încă în anul dintâi mătasa
m o a r t ă se abroagă ori ba; însă intenţiunea p r i m a r di n Orăştie, corăspunzător con­ artificiale prin institutul «Ardeleana» în- prin locurile sămănate.
adresei săcueşti e de-o astfel de natură, în­ tra-propunerii dlui Dr. A. Muntean, s’a re- tr’o astfel de lumină, încât publicul mare
cât trebue să o combatem. solvat, ca forul prim să aducă un conclus E greţos afară din cale bizantinismul
Se afirmă în acea adresă un flagrant mai precis. neorientat va trebui să concludă — pr ecum cu care să scoate de «banchetişti» în relief,
neadevăr, când pe noi ne b ă n u e s c că Manifestându-se în congregaţiile noastre a şi făcut — că conducătorii numitului ins­ ca nu ştiu ce lucru mare afacerea «unui între­
am fi c ă l c a t l e gea aceea(!), vrând- vieaţa noastră comitatensă, am dat raport titut ar fi comis prin această întreprindere o prinzător vrednic de toată încrederea şi chiar
nevrând îmi aduc aminte de clasica poveste: mai special, şi credem a fi bine, dacă şi în ispravă neîntrecută în resultatele ei financiare.
în sînul său propriu», adecă al direcţiunii.
Lupul şi mielul, unde lupul încă căuta pre­ viitor vom apreţia decursul congregaţiilor în Mult m’aş bucura, dacă şi eu şi ceia-
texte false, numai să-i cadă mielul jertfă. mod detailat, să fie publicul bine orientat (Oare compatibil este cu posiţia sa? Red.)
Dar’ — continuă mai departe Dr. Mun­ despre modul de tratare şi resolvirile cău­ lalţi acţionari ai institutului «Ardeleana» am Cu asemenea constatări puteţi orbi publicul
tean — nici chiar din punct de vedere ma­ şelor obveniende. Jtnp. împărtăşi aceste vederi, dar’ privind lucru­ neorientat, dar’ noi cari zilnic vedem inti­
ghiar şi nici din punct de vedere a statului rile prin prisma realităţii şi nu prin aceea a mitatea ce s’a desvoltat deodată între dl di-
nu se poate primi o astfel de adresă, care
corespondentului, la care să vede că şi acum rector exec. şi comerc. Vulcu, precum şi de-