Page 1 - Activitatea_1901_01_03

Anul I. Orăştie, 24 Ianuarie n. 1901. Nr. 3,

Redacţia: Administraţia:
Strada Beri ului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.

Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri­
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe x/a an
. se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România ţi străinătate:
Manuscripte nn se ţnăpoiazS — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primese.
foaie politică, economică,* socială şi literară Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.

EDITOR Şt PROPRIETAR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n u L a u r i a n B e r c i a n

Fiind poporul nostru în trecut p ă E bine, dlor dela »Tribuna«, de ca la n i m e n e a alţii, să se sisteze! Să
Mipănirea noastră. răsit de inteligenţă în cele electorale, unde ştiţi D-voastră că cele scrise des­ învăţăm şi să ne dedăm a ne respecta mai

lipsând dar disciplina recerută, şi noi cre­ pre scandaloasa ocârmuire nu sunt drepte ? întâiu noi între noi, dacă voim să fim res­
pectaţi şi din partea celor streinii
Pe toţi Românii cari se interesează dem, că deocamdată nu putem conta când cei atacaţi nici cu o silabă n’au Aşteptăm dela fie-care preot: firmitate
sincer de mersul lucrurilor noastre la un resultat splendid; ba dacă se vor desminţit? ori şi D-voastră credeţi că de caracter, vederi libere, independenţă, şi
atât naţional-politice cât şi sociale, tre- face alegerile cu corupţiuni şi baionete, tuturor abusurilor le trebue dat curs mai presus de toate: a c t i v i t a t e pentru
bue să-’i cuprindă o adâncă durere, vi­ credem că nu vor reuşi mai mulţi de liber în lucrurile româneşti? întărirea simţului religios ai poporului prin o
şcoală bună şi sănătoasă 1
zând cum se tratează în ziaristica noas­ 2— 3— 4 deputaţi naţionali. Aceasta-i datorinţa ziaristicei noastre? Clerului nu-’i serveşte |de interes de a
tră principiile cele mai cardinale poli­ Aceasta însă să nu ne descurageze; Da, d-lor, cu astfel de teorii trăi în duşmănie cu autorităţile statului, nici
tice, şi cum trec ziariştii noştri cu o că nu va putea zice nimeni, că din vina perverse ne-am înduşmănit şi ne de a provoca conflicte, se înţelege, că nu cu
uşurătate ne mai pomenită la alte nea­ noastră sunt puţini în parlament. vom îndusmănl si mai mult! preţul unei slugărnicii nemernice, ci cu băr­
1
9
muri, peste efluxurile bolnăvicioase a E vorbă numai să fie cei 2—3 re- băţie şi energie de a fi respectaţi.
vieţii noastre sociale şi economice. presentanţi ai causei noastre, bărbaţi Nu-i ertat să dubităm în intenţiunea bine­
Noi nu suferim de grandomaniâ, întregi, să arete acolo pe câmpul luptei Congrua. voitoare a celor ce conduc destinele statului
faţă de cler şi de biserică, pentru că primo
noi nu afirmăm că părerile, ba nici chiar, constituţionale, în parlament, că pen- loco statul are lipsă de cetăţeni buni şi de
Cu finea anului 1900 aproape toţi preoţii
că doar’ convingerile noastre sunt infa- tru-ce sunt ei aşa puţini! omenie, eară pe aceştia singură biserica este
s’au împărtăşit de ajutorul bănesc al statului,
libile; nu, Doamne păzeşte. Dar' nu vor fi puţini, pentru-că, pus în vedere prin articolul de lege XIV din chemată de a-i produce.
Dară după puterile noastre, sule- dacă vor representa acei 2—j bărbaţi 1898. Acesta va fi şi scopul cel mai frumos
al întregirei salarelor preoţeşti prin legea con-
vând oare-care principiu, arătăm publi­ toate interesele noastre naţionale cu toată Credem a fi sosit timpul deci, ca să ne
gruei, deci şi ţinuta preoţilor la primirea ei,
cului motivele cari ne îndeamnă si lu­ demnitatea şi din toate risputenle lor pronunţăm şi asupra ţinutei preoţilor cari să în acest înţeles t r e b u e să fie demnă, şi
împărtăşesc de acel ajutor, mai vărtos că inar-
crăm în direcţiunea, ce a luat modestul morale, dacă nu vor scăpa nici pe un să nu o p r i m e a s c ă de milă s a u d e un
ticularea în lege a întregirei salariilor preo­
nostru ziar. moment dinaintea ochilor, scopul măreţ preţ de sl ugă r ni c i e !
ţeşti dela stat au fost produs, la timpul său,
Bărbaţii noştri conducători, mai îna­ în al cărui serviciu stau, dacă vor avea multe nedumeriri. Rp.
inte cu aproape treizeci de ani, doar’ şi capabilitatea şi voinţa unor deputaţi Afirmăm însă, că deşi întregirea aceasta
n au decretat pasivitatea pentru tot­ adevărat naţionali, — atunci ei nu vor s'au făcut fără de a o reclama noi, totuşi, Adrese de aderenţe.
deauna, şi fără oonsiderare la ur­ fi singuri, nu vor fi puţini, că lumea după starea materială slabă în care ne aflăm,
mările oe va avea?! întreagă va şti, va şti şi Maiestatea Sa prinde bine tuturor. Salut 'apariţia ziarului .Activitatea.* Do­
Din acest punct de vedere privită dota- resc, ca activitatea ei să fie rodnică şi spre
Ei în bu nă credinţă au lucrat; dar şi guvernul, oă la spatele lor stau
ţiunea dela stat este o bine-facere pentru binele şi folosul neamului a cărei interese şi
dacă fericitul George Bariţiu ar fi între peste 3 milioane de Români! preoţime, şi dacă legea aceasta se va exe­ drepturi promite a le avea in perspectivă pen­
noi, şi ar vedea starea noastră misera- Apoi să.vedeţi, Domnilor activişti' cuta în viitor într’un mod convenabil aştep­ tru a le apăra.
bilâ în care ne aflăm, ar vedea cum s’a ba să vedem cu toţii resultatul morali tărilor legitime ale forurilor superioare bise­ Dorinţa multora prin aceasta cred că
demoralisat poporul nostru dat pradă S i vedem apoi la alegerile ce vor riceşti, atunci şi preoţii vor fi recunoscători. s’a realisat, de a avea o foaie politică în ma­
candidaţilor de deputaţi neromâni; dacă urnia, că oare poporul nostru trezit din Noi nu avem temere de nici un fel de rele comitat al nostru.
ar vedea cum cel mai disciplinat şi mai primejdie naţională, pe câtă vreme preoţimea De pe Valea Geoagiului.
amorţală, va mai fi unealta oarbă a va fi cohştie de chemarea sa sublimă de a
mare cerc electoral al Caraş-Severinului, acelor candidaţi străini, cari l-au cum­ educa şi moralisa poporul de sub păstorirea
care sub generalul Doda, până nu ne părat până acum ca pe o marfă mise- sa, pentru că interesele clerului rămân şi mai Ai toată dreptatea când susţii, că pasi­
copleşise pasivitatea, vota întreg pentru rabilă ? pe departe legate de popor, iar legătura aces­ vitatea ne-a dus la desastru I Mi-ar plăcea însă
candidaţii. naţionali; cei 7000 de alegă­ tuia cătră preot va creşte şi mai mult când să obţii atari resultate, cari să mă convingă
Dacă poporul nostru nici atunci va vedea că păstoriul său sufletesc şi în pri­ şi pe mine, că cu »ai noştri«, cu românescul
tori, înainte de era pasivităţii, Ia toate
nu s’a schimba, atunci apoi nu merită vinţa materială, va fi cel dintâiu în comuna sa. neam, poţi să o duci prin activitate la ceva
alegerile dietale au dat probe strălucite,
o soarte mai bună! Trebue să ţinem’cont' de aceasta astăzi,' succes; căci eu deşi relativ tînăr şi nu cu
că poporul nostru dacă are conducitori când, cu durere trebue să constatăm că: in- multe experienţe, dar’ om desnădăjduit, să
Da, poporul se va schimba, dacă
conştienţioşi are simţ de datorinţă şi t e r e s e l e m a t e r i a l e c o p l e ş e s c idea­ mai pot afla şi ceva îmbucurător dela ai noş­
inteliginţa nu-'l va amăgi cu bunătă­
priceperea recerută pentru cerinţele noas­ lul şi m o r a l a pes t e tot. tri. Pisma, discordia, interesele personale sunt
ţile {? !) pasivităţii; să ne ferim cu toţii atât de pronunţate la ai noştri, încât nu afli
tre naţionale ! — : apoi el ar f i primul Jertfele ce să recer la susţinerea aşeză­
de păcatul amăgirii iubitului nostru cerc românesc, unde să nu le vezi grasând
luptător pentru abandonarea tacticei de- mintelor bisericeşti -şcolare se demeagă în
popor / foarte multe locuri din partea poporului, scârbos.
sastruoasă de până acum. Pesimismul meu să nu te descuragieze,
Să nu fim s>pasivişti«. în faţa ni­ din causa prea multelor sarcini de tot fe-
Se cerce azi un candidat naţional eşti bărbat resolut, pleacă cu Doamne ajută 1
micirii ce ne ameninţă, — numai pen- liul; preotul adeseori vine în conflict cu
în acel cerc, şi se va convinge, că pa­ poporul, eară inteligenţa noastră este certată De pe Timiş.
tru-câ cu pasivitatea, n’avem nimic de-a
sivitatea ce stricăciune oribilă a produs şi sfâşiată, în partidă şi clici, aproape în toate
lucra /
în moralul alegătorilor, cari sub era ac­ oraşele. On. Dle Redactori
Ziarele noastre n’au fost în stare Şi când vedem totuşi că, câţi chemaţi
tivităţii erau atât de conştii de dato~ Cele scrise în articolul prim — apre-
a combate nici un singur motiv adus şi nechemaţi toţi îşi iau refugiul la popor, şi
rinţele lor/ ţiate pe deplin — le consider eşite din su­
de noi pentru schimbarea tacticei, ci se unii îl trag în dreapta alţii în stânga, cu scop fletul şi inima mea, pentru-că numai prin ac­
Numai cine nu vrea, nu vede cauza
pun pe un piedestal ridicol de înalt (!) de a trăi mai comod dela el: atunci, în tivitate şi lucru putem spera înaintare pe
acestei schimbări dureroase / locul întâiu, preoţimei îi sucumbe dreptul şi
zicănd, că argumentele noastre nu le toate terenele, ear’ prin nelucrare regres si
Este adevărat, că legea electorală datorinţa de a nu-’l lăsa să fie exploatat de letargie.
iau în serios.
şi arondarea tendenţioasă a cercurilor cei nechemaţi, ci a-i arăta calea cea mântui­ D-zeu încoroneze cu succes toţi paşii
electorale ne-a făcut foarte grea lupta Vedem că nu, dar’ ne doare, pen- toare. făcuţi spre salutea neamului şi a patriei.
constituţională. tru-că numai oameni fără de inimă, Mijlocul cel mai potrivit este fără îndo­ Lup şanul.
s
Este adevărat, că s’au făcut pre­ fără de sincer interes sunt în stare, ă ială: educarea lui mai temeinică, luminarea
lui de a ajunge mai cu înlesnire la bună stare
siuni şi corupţiuni peste măsură mari, nu trateze serios asupra unei chestii şi independenţă.
la alegerile dietale. vitale pentru naţiunea noastră. Onor. Domn Dr. Aurel Munten, adv.
Spre acest scop trebue să se pretindă în Orăşte.
Dară o naţiune conştie de drep­ In cele sociale tot acea ţinută ne- dela stat mai multă considerare, eară pentru
turile sale, o naţiune, care simte în sine explicabilâ o aflăm. aceasta avem lipsă de preoţi harnici, price­ Deodată cu înfiinţarea .Activităţii* toţi
putere de reacţiune constituţională, şi In numărul precedent un acţionar puţi şi independenţii Românii de bine au întrat într’o eră nouă, era
deşteptării noastre naţionale,
are ambiţiunea nobilă ca se H U des- a arătat cu date a mână, ce daune s’au Cerem dar’ cu insistenţă sporirea cle­ înainte deci cu D-zeu I
pereze în faţa greutăţilor întim- causat unui institut de bani (»Arde­ rului luminat, disciplinarea celor negligenţi şi Apostrofările unora sau altora să nu Vă
delăturarea celor necapabili. Dor i m ca fe­
pinate, nu-i iertat s i se dee legată leana*.) prin ceva manipulaţie de clică. descurageze, ci mai vîrtgs să vă oţeleascăl
ţele b i s e r i c e ş t i şi a u t o r i t ă ţ i l e de
adversarilor politici, nedând măcar nici »Tribuna« timbrează acel articol sus şi până os să fie r es pect at e, şi Bihoreanul.
j
cel mai mic semn de viaţă! de : » personalitate « ! ofensel e publ i ce o b i c i n u i t e la noi