Page 2 - Activitatea_1901_01_03
P. 2

Pag-  2.                                                               ACTIVITATEA                                                                          Nrul  3.


                    Unele  desluşiri.                  basa  p r i n c i p i u l u i  egal ităţii ,  şi  noi I sate,  cari  despoaie  pe  ţărani  de  pământurile  a  mai  cumpărat  şi  vre-o  150  stângini  de
                                                       avem   să  p r e t i n d e m  î m b u n ă t ă ţ i r i   pe   şi  de  tot  avutul  lor,  lăsându'i  pe  drumuri să­ lemne,  tot  «Ardeleana*  pentru  moara  lui
                                                                                                 raci  lipiţi.  Nu  e  chip  de  înfrânare,  pentru-că  Vulcu I
                                                       terenul  economic.
                 On.  ziar  »Drapelul*  din  Lugoj,  nu  pri­  Ear’  acest  p r i n c i p i u  gener a l  al  ovreii  dictează  pretutindeni:  in  presă,  în  po­  Aceste  lămuriri  le  pretindem  în  intere­
                                                                                                 litică,  în  justiţie.
            cepem  pe  ce  basă  crede  a  ne  putea  identi­  egalităţii,   doar'  prea  fireşte  că  şi noi  l'am   Resultatul ?  Ruina  şi  miseria  cumplită   sul  institutului  şi  al  dlui  Dr.  Mihu  ca  direc­
            fica  pe  noi,  cu  viitoriştii  din  1884.  luat  de  basă,  poftiţi  a  vă  convinge  tot  din  în  care  se  sbate  ţăranul ungur.  Şi simptomul,   tor  executiv  şi  a  —  direcţiunii.
                 Binevoiascâ  dnii  dela  «Drapelul*  a ceti  numărul  prim  al  «Activităţii*.  după  care  o  poţi  conoaşte,  este  emigrarea,   Dar’  mai  avem  o  mică  întrebare:
                                                                                                                                                 Pentru  copiii  săraci  din  Orăştie  la  ini­
            programul  nostru  d a t  cu  toată  sinceri­                 Dr.  A urel  M unteanu.  care  a  început  pe  o  scară  foarte întinsă prin­  ţiativa  d-nelor  Mthaiu  şi  Domşa  s’a  făcut  o
            tatea,  in  numărul  prim  al  ziarului  nostru.                                     tre  populaţia  rurală.  In  fie-care  an  mii  de ţă­  colectă,  şi  a  fost  rugată  şi  «Ardeleana*,  sus­
                                                                                                 rani  unguri  fug  din  ţara  lor  luând  drumul
                 Veţi  zice că  doar’  noi abandonăm punc­                                                                                  ţinută  de  noi  Românii,  să  contribue  cu  ceva
                                                                                                 Americei;  mulţi  vin  şi  prin  ţara  noastră. Gu­
            tul  prim  al  programului  naţional  din  1881 ?   Exemple şi învăţăminte dela alţii.  vernul  maghiar  ia  toate  măsurile  pentru  a   pentru  copilaşii  români,  pentru un  scop  aşa
            Nu,  domnilor,  cetiţi,  vă  rugăm,  declaraţiile                                    stăvili  emigrarea  ţăranilor,  dar’  nu  e  chip  de   de  uman.
                                                                                                                                                 Şi  cine  să  fi  crezut?  a  r ef us at l   n’a
            noastre  referitoare  la  acel  punct,  şi  va  fi  im­                              a-'i  opri;  fac  ce  fac  şi  tot  scapă  de  .iubita*   dat  nici  barem  1  ban  răul  sub  pretext  că
                                                                                                 lor  patrie;  sunt  sate  din  cari  au  emigrat  în
            posibil  să  nu  ne  pricepeţi.                                                                                                 n’au  autorisare  dela  adunarea  generală?!
                                                            »Apărarea  Naţională»  din  Bucu­ America  până  şi  primarul  şi  ajutorul  şi  toţi
                 Pentru-ce  nu  binevoiţi  a  r e p r o d u c e                                                                                  Da  pentru  cele  cu  Vulcu  şi  altele  de
                                                       reşti,  ocupându-se  în  primul  sâu  ar­ consilierii.
            ceea-ce  recunoaştem  noi  de  credeul  nostru?  ticol  cu  chestia  ovreilor, cari au inundat   In  sfîrşit  au  început  şi  Ungurii  să  pri­  mai  sus,  avut-a  autorisare  dela  adunarea  ge­
                          i
                                                                                                                                            nerală ?
            şi  eventual  şi  modi fi carea,   ce  credem  noi   lumea  şi  storc  bietele  popoare,  scrie,   ceapă  dezastrul  ce  le-a  pricinuit  ovreimea;   Răspundeţi,  domnilor,  aveţi  d-voastră
            că  ar  trebui  făcută  in  punctul  prim  al  pro­  sub  titlul  de  mai  sus,  între  altele  şi   ici-colo  răsună  câte un  glas protivnic ovreilor,   inimă?  Nu  sunteţi  d-voastră  desbrăcaţi  de
            gramului naţional ?  Eu cred,  că tocmai d-voas-   cu  mâtoarele:                    câte  un  glas  ce  prevesteşte  ruina  desăvârşită   toate  simţirile  creştineşti?  cum  aţi  cutezat
                                                                                                 a  Ungariei,  dacă  situaţiunea actuală  continuă.
            tră,  Romănii  din  Ungaria  ar  trebui  să  apre-                                                                              a  refusa,  şi  a  compromite  prin  aceasta  un
                                                            Ţara,  unde  stabilirea  şi înmulţirea ovrei-   Dar’  acel  glas  e  înăbuşit  de  chiotile  şi  sbie-   institut  român?
            ţiaţi  mai  intensiv  o  astfel  de  modi f i car e,  mii  a  dat  roade  mai  simţitoare este  Ungaria,   retele  jidovimei,  a  totstăpânitoare  în  Regatul   Ori  doar'  nu  v’a  convenit  persoanele
            cum  am  dori  noi  să  se  facă.          ţară,  ce  mai  mult  de c&t ori-care alta, se asea­  Sfântului  Ştefan.             iniţiatoarelor ?  Da  şi  din  lucruri  de  acestea
                 . Dr a p e l u l *   este  in  rătăcire  dacă  mănă  cu  ţara  noastră  in  multe  privinţe.  De   Care  va  fi  rezultatul  final, e datoria Un­  faceţi  clicării??
            crede,  că  pr el aţ i i  n o ş t r i  şi  a nume  dl  acea  este  cea  mai  nimerită  a  fi  luată  ca   gurilor  s’o  ştie.        Şi  câţiva  privaţi  au  excelat  cu  refusuri
                                                       exemplu.                                       Noi,  Românii,  insă  avem  cel  mai  mare
            Me t r o p o l i t  M e ţ i a n u  ar  fi  in  s t ar e  a  Ungurii,  în  vreme  ce,  orbiţi  de şovinis­  interes  să  luăm  învăţăminte  din  suierinţele   slâbănoage;  nu  ştim  ce să  credem  despre ast­
            face  p o l i t i c ă  c o n t r a r ă  i n t e r e s e l o r  mul  lor,  deveniau  tot  mai  mult  opresorii na­  poporului  maghiar  şi  să  ne ferim ca de ciumă   fel  de  existenţe?!
                                                                                                                                                 Fireşte «Tribuna*  ear’ va zice,  că scriem
            n o a s t r e  naţionale.                  ţionalităţilor  nemaghiare  din  Ungaria,  ca :   de  pacostea  ovreismului.  Căci  de  unde  nu,   personalităţi.
                 Ar  fi  timpul  suprem  să  nu  m ai  to t  Românii,  Slavii  şi  Germanii,  in  acelaşi  timp',   vom  fi  siliţi  curând  să  ţinem  şi  noi  o  statis­  Sărmană  viaţă  socială  românească..!
            of ensăm  Ar c h i e r e i i  n o s t r i c u  astfel  la  rindul  lor,  orbeau  lumea  cu  pretins  libe­  tică  rurală  de  emigranţii români. Să nu se uite
                                                       ralism.  Şi  deci  au  deschis porţi largi ovreimii,   şi  să  se ştie bine,  că  Românii  sunt deprinşi cu
            de  bănueli,   ci  să  ma ni f e s t ă m  faţă  care,  fireşte,  se  grăbi  a  invada  cu  miile,  cu   desţărarea,  când  văd  că  de  răul  vrăşmaşilor
            de  ei  stima,  ce  se  ma n i f e s t ă  ia  cel e­  zecile  de  mii, cu sutele de mii. Ungaria deveni   lăuntrici  nu  mai  e  chip  de  traiu  în  ţara  lor.
            lalte  confesiuni .                       o  adevărată  Palestina  pentru ovrei, şi Ungurii                                          Revista  externă..
                 Bună-oară  cetit-a  cineva  astfel  de  alu-  se  bucurau,  căci  vedeau  în  zecile  de  mii  de
            siuni  în ziare  germane ori  maghiare  la  adresa   perciunaţi  atâţia  viitori  Maghiari.  Au  acordat   „Banchet economic (?) in Orăştie“.  Lupta  Burilor.
                                                      ovreilor  toate  drepturile  civile  şi politice; ba,
            oare-cărui  Archiereu  de-ai  lor?                                                                                                   După  ştirile  mai  noue,  Burii  cari
                                                      pentru  a  le  face  şi  mai  mult  pe  plac,  Par­
                                                      lamentul  unguresc  votă legea căsătoriei civile,                                     au  intrat  în  Kapland  în  16  1.  c.  au
                                                      în  virtutea  căreia  numai  căsătoria  civilă e va­  In  articolul  publicat  de  «un  acţionar*   ocupat  oraşul  Aberdeen.
                 Referitor  la  intervievul  meu:     labilă  şi  suficientă,  ear’  cea  religioasă  n’are   în  numărul  2  al  «Activităţii*,  se  afirmă  pe   Dacă  se  vor  uni  cele  douâ  co­
                 Eu  n’am  zis,  că:  >dacă  va  permite  gu­ nici  un  efect  şi  poate  lipsi.  Cu  acest  mijloc,   basa  datelor  acolo  înşirate,  că  dl  Dr.  Mihu
            vernul  o  conferenţă  naţională*,  ci  am  zis:  ovreimea  s’a  introdus,  prin  alianţă,  chiar  în   ca  director  executiv  seducând  direcţiunea  loane  ale  Burilor,  vor  putea  păşi  cu
                                                                                                 «Ardelenei*,  a causat  institutului  «Ardeleana*  putere  concentrată  spre  Kapstadt,  ca­
                 S unt mul ţ i ,  c r e d  eu,  p e n t r u a c t i -  familiile  cele  mai  aristocratice  ale  Ungariei,   o  daună  de  10.000  coroane  pe  an.  pitala  Englezilor.
            vi t at e  şi  d acă  g u v e r nul  r e s p e c t â n d  pentru-că  ovreii  aVeau  bani,  iar  nobilii  Ma­
                                                      ghiari  ajunşi  scăpătaţi  tot  prin  exploatarea   Deoare-ce  aceasta  e  o  acusă  concretă,   E  de  mare  importanţă,  că  gene­
            —   precum    d a t o r  ar  fi  să  respec-  jidovilor.                             obiectivă,  deoare-ce  «Ardeleana*  nb-i  pro­  ralul  Burilor  Dewett  trecând  rîul  Vaal,
            teze  —  d r e p t u l  nos t r u  de  întruniri,  Ovreii  au  ajuns  să  dicteze pretutindeni:   prietatea  exclusivă  a  unui  clic,  nu-i  proprie­  care  curge  printre  Orange  şi  Trans-
            n ’ar  opri  o  conferenţ ă,  c r e d  că  ma­ în  finanţe,  în  comerciu,  în  industrie,  în  poli­  tatea  dlui  Dr. Mihu şi a  sateliţilor  sei, deoare­
                                                                                                 ce  din  mai  multe  părţi  interesante  suntem  vaal,  s’a  unit  cu  armata  lui  Bota  şi
            j o r i t a t e a  ar  fi  p e n t r u  act i vi t at e  ge­  tică,  în  presă,  în  justiţie chiar; s'au văzut curţi
                                                      cu  juraţi,  alcătuite  exclusiv  din  ovrei,  jude­  poftiţi  să  cerem  lămurire  în  public  referitor  Beyers,  şi  aşa  Englezii  din  Pretoria  şi
            nerală.
                                                      când  pe  preoţii  creştini.  Crucea a fost smulsă   la  chestia  aceasta  importantă,  deoare-ce  dl   jur  ar  fi  ameninţaţi  din  spre  Ost  de
                 Susţin,  că  dacă  guvernul  ar  satisface   din palatul universităţii de mâni .necunoscute.;   Dr.  Mihu  şi  direcţiunea,  deşi  au  fost  acu-   peste  7000  de  Buri  cu  20  de  tunuri.
            pretensiunilor  noastre  naţ ionale,  bi ser i ­ şi  când  s’au  luat  măsutţ  pentru aflarea  şi pe­  saţi  în  public  cu  cele  scrise  în  numărul  tre­
            ceşti  şi  şcolare,  apoi  aşa cred  că şi  .Dra­  depsirea  vinovaţilor şi pefttru restabilirea crucei   cut  n’au  făcut  nici  un  pas  pentru  aplanarea   Să  susţine  că  lord  Roberts,  fostul
                                                                                                 nedumeririi  acţionarilor,  deşi  le  era  datorinţă
                                                      Ia  locul  său,  toate  ziarele  au strigat  că aceste
            pelul*  ar  fi  îndestulit.               măsuri  denotă  un  spirit  reacţionar,  o  tirănie  morală  să  o  facă  aceasta,  prin  aceasta:  pre­ comandant-suprem  al  armatei  engleze,
                 Alte  deosebiri principiare  ce să  mai fie?                                    tindem  aci  în  public,  că  referitor  la  cele  ară­
                                                      religioasă.  »N’are  ce  căuta  crucea  la  univer­                                   rentorcânduse  din  Africa,  a  raportat
                 Că  doar’  noi  numa i  p r o g r a mu l  sitate*,  striga  presa,  pentru-că  toată  presa   tate  în  numărul  trecut  al  acestui  ziar,  să  dee   sincer  reginei  Victoria,  că  starea  En­
            na ţ i o n a l   din  1881  dor i m  să-'l  reali- Ungariei  este exclusiv în mânile ovreilor, chiar   dl  Dr.  Mihu ori  direcţiunea  .Ardelenei*  des­  glezilor  în  Africa  e  foarte  critică, şi  i-a
            sâm?  acolo  sunt  depuse  pretensiile  noastre   presa  bisericească  este  condusă  tot  de  ovrei.  luşirile  de  lipsă,  mai  cu  seamă  că  drept  e
                                                           Asupra  populaţiei  rurale  ovreimea  s’a   că  ei  au  păgubit  institutul  cu  10.000  cor.  recomandat  reginei  să  recunoască  in­
            naţionale.
                                                      dedat  la  un  jaf  şi  la  o exploatare atât de săl­  pe  an?  Drept  e  că  dl  Dr.  Mihu  l’a  silit  pe  dependenţa  Burilor,  deoare-ce  ar  trebui
                 Eu  am  mai  adaus,   cele  bisericeşti  şi   batică,  cum  nici  imaginaţia  cea  mai  fecundă   dl  Rudolf  Kaess  să-şi  dee  moara  artificială   o  armată  de  300 000  ca  să  poată  fi
            şcolare, şi aşa  nu  ştiu  ce  deosebiri  principiare  n’ar  putea plăzmui  ceva  asemănător. Din când  lui  I.  Vulcu,  declarând,  că  dacă  nu  o  dă,   susţinute  punctele  principale  şi  lunga
            ar  mai  fi?  —  şi  to t  nu-i  destul??  în  când,  prin  cine  ştie  ce indiscreţiune,  se ri­  «Ardeleana*  nu  primeşte  intreprinderea  elec­  legătură  cu  Kapstadtul.
                 In  privinţa  chestiilor  bisericeşti  şi  şco­  dică  puţin  vălul  ce  âcoperă  acţiunea îngrozi­ trică ?
                                                      toare  a  jidovimii  asupra  populaţiei  rurale,  şi   Pentru  ce  n'a  luat  institutul  moara  în
            lare,  s’a  declarat  «Activitatea*  lămurit  şi  in
                                                      se  descoper  fapte  înfiorătoare,  pe  cari  le-ai   arândă?  şi  dacă  nu  a  luat-o,  apoi  pe n t r u -  Regina  Angliei  greu  bolnavi.
            numărul  prim  al  seu.                   crede  un  roman.                          ce  a  s p e s a t  t ot uş i  i n s t i t u t u l  pest e
                                                                                                        c
                 «Canal i s ar ea  Alf61d«-ului  doar      Nici  o  înfrânare,  nici  o  măsură  nu  se   10.000 o r o a n e   pentru  amplificarea  şi  in­  Din  Osborne  se  vesteşte,  că  re­
            nu-i  principiul  E  un  pas  economic,  şi  pe poate  lua  în  contra  cămătarilor  ovrei  de prin  vestiri  de-ale  morii  folosite  de  I.  Vulcu?  Ba gina  Victoria  se  luptă  cu  moartea,  şi
                                                      cu  persoana  ta  proprie  le  arunci  la picioarele   Un  exterior  frumos  este  produsul  unor  inima  lor  se  înmoaie  pentru  primirea  binelui
                 F O I Ş O A R A                      unei  femei,  a  cărei  fumuseţe,  într’adevăr  ad­ legi  ale  naturei,  cari  lncrează  în  general  uni­ şi  se  întăreşte  în  contra  atacurilor  rele.
                                                      mirată  de  toată  lumea,  te-a  orbit  şi te-a cap­ form,  pare  că  ar  fi  după  o  comandă.  Dar   Dacă  au  norocul  de  a  întâlni  cât  se
                                                      tivat  cu  desăvirşire,  ear’  după-ce  acea  fetnee  aceste  legi  încă  sunt  supuse de multe-ori unor  poate  de  mulţi  oameni,  cari,  descoperindu-le
                    Aparenţa.                         devine  a ta  de  drept  şi  în  scurt  timp  ţi-se  curente  duşmane,  şi  dacă  considerăm  varia-  interiorul  lor  bun,  îi  laudă şi  le arată simpatie
                                                      înfăţişează  în  adevărata  ei  lumină,  sau umbră,   ţiunea  trăsurilor  fisionomiei  omeneşti,  atunci  în  loc  de  onoare,  atunci  partida  pentru  ei
                          (Urmare şi  fine).          te  convingi  că  e  lacomă  mai  presus  de  for­ cu  toate  acele  legi  ale  naturei  putem  afirma  toată  viaţa  le  e  câştigată;  se  vor  impune  la
                 Şi  oare  ce  naiba  poate  fi  această  fru-  ţele  tale,  egoistă,  pismoasă  şi  inima  ei  rece   fără  teamă  de  contrazicere,  că  atât  frumseţa  urma  urmelor  prin  frumuseţa  interiorului,  fă­
            museţă,  de  vedem  atâţia oameni alergând val-  lipsită  de  ori-ce  sentiment uman, ai tu destule   cât  şi  uriciunea  nu  constă  în altceva  decât în  când  pe  fie-care  să  nici  nu mai bage în seamă
            vîrtej după ea, ca copiii după o maimuţă dresată? şi  potrivite  cuvinte,  pentru a descrie disgustul,   o  accidentală  grupare  de  carne  în  jurul unor  exteriorul  lor.
                 Pentru  oamenii,  cari  nu gândesc  de loc,  ce-’ţi  procoacă  privirea  asupra  trăsurilor  ei   oase.  Dacă  n’ar  exista  curentele  duşmane, de   Vedeţi  dar  că  frumuseţa  cât şi uriciunea
            frumuseţa  e  totul,  e  fericirea,  pe  când  numai  atât  de  încântătoare  şi  de desfătătoare numai   cari  am  vorbit  mai  sus,  atunci  toţi  oamenii  sunt  nişte  factori,  cari  nu  schimbă intru nimic
            prin  puţin  raţionament ajungem lâ convingere,  eri-alaltăeri ?                     ar  sămăna  unii  ca  alţii  şi  ar fi  toţi  frumoşi;  valoarea  unui  om?
            că  ea  nu  este  de  cât  o nălucire, ba de muite-   Oamenii  gânditori  de  sigur că recunosc,   dar’  e  destul,  ca  un  om  să  se  zămislească   Si  nu  ne  gândim prin urmare nici odată
            ori  mai  puţin  decât  atât,  e  ceva  negativ,  un  că  frumuseţa  nu  este  altceva,  decât o scoarţă   între  împregiurări  armonice,  dar’  mama să fie  la  exteriorul  unui  om,  când  intrăm în contact
            lucru,  care  după-ce-i  gustăm  simburele,  ni-se  ca  toate  scoarţele,  o  muşama,  cu  care natura   expusă  câtorva  sguduituri  puternice nainte de  cu  el  şi  mai  puţin  si  ţinem  socoteală  de  în­
            înfâţişază  în  toată  haina  urîtului.  Cetitorilor  din  delicateţă  şi-a  acoperit  miasmele  molip­  facere,  să  fie  maltratată de bărbat, să  petreacă  făţişarea  lui,  când  vrem  si-’i  căutăm valoarea.
            tineri  şi  prin  urmare  lipsişi  de  experienţă,  sitoare,  cari  ni-ar  fi  făcut  viaţa  insuportabilă.  în  miserie  şi  muncă  consumatoare  şi  să  nu   Unul  din  cele  mai  triste  momente  in
            aceasta  li-s’ar  părea  o  sofismă  şi  numai  cei   Atâta  tot  şi  nimic  mai  mult e biata fru-   aibă  în  jurul  seu  decât  feţe  posomorite  şi di­  viaţa  noastră  este  acela,  în  care  ne  convin­
            bogaţi  în  păţănii  vor  găsi,  că suntem departe  museţă  in  aparenţă.            formate  de  pasiuni şi în urma-urmelor să nască   gem  despre slăbiciunea unui om simpatic până
            de  a  exagera.                                In  lumea  normală  frumuseţa  nu  joacă   între  împregiurări  grele,  p-ntru-ca noul născut  atunci,  şi  dacă  dela  început  am  fi  observat
                 Pentru  un  om,  care  se  află  în  luptă cu   absolut  nici  un  rol,  decât  numai atunci, când   să  ia  cu  sine  timbrul  urîciunei.  atitudinea  prescrisă  de  filosofia  vieţii:  de  a
            nişte  valuri,  ce  sunt  aproape  să-’l înece, acela,   e  împărechiată  cu  binele.     Este  el  culpabil,  pentru-că  a  venit  în nu  anticipa  nici-odată  valoarea  cuiva,  desa-
            care  sare  în  apă  după  el  ca  să-’l  scape,  tot­  Dar'  în  caşul  acesta moralitatea n’ar mai   lume  cu  un  exterior  respingător?  măgirilc  ar  diminua  şi  ar  fi  cu  totul  neîn­
            deauna  i-se  înfăţişează  sub  formă  de  înger,   avea  nici  un  preţ,  pentru-că  ori-cine  ar putea   Din  norocire  însă pentru  astfel  de  indi­ semnate.
                                                                                                 vizi  nedreptăţiţi, calităţile lor interioare în mare   Dar'  durere,  că  oamenii  astăzi  ca  şi  in
            de  ar  fi altfel prototipul urîciunei. De asemenea  fi  moral,  fără  a-’şi  pune  cine  ştie  ce  frâu;
            oare-ce  fel  de  impresiune  vor  fi  tăcut  asupra   dar’  întrebăm,  ce  ar  deveni  atunci  cei  urîţi,   parte  se  desvoaltă  în  sens  bun  şi  asta  încă  trecut,  se  dau  uşor  pradă  speranţei.  Chiar  in
            celui  călcat  de  tâlhari  şi  lăsat  rănit  în  drum  despre  cari  foarte  rar  s’ar  putea  zice  că  sunt   îşi  găseşte  explicaţiunea  sa  naturală.  cele  mai  delicate  chestiuni  sociale  şi  politice,
                                                                                                      Oamenii  urîţi  sunt  de regulă expuşi bat­ unde  se  cere  mai multă prudenţă şi unde sunt
            acei  trecători  frumoşi la faţă, dar’ reci la inimă,  urîţi  din  vina  lor?  Ar  trebui  să  joace  rolul
                                                                                                 jocurilor  din  partea  celorlalţi  şi  dacă dela în­ în  joc  interese  vitale  personale  şi  generale,
            cari  nici  măcar  l-au  băgat în  seamă,  mai  ales  celor  condamnaţi  pe  nedrept  şi  ar fi un lucru
                                                                                                 ceput  nu  s’a  încuibat  germenele  invidiei  în  tocmai  acolo  desvoaltă  omul  mai puţină aten­
            după-ce  Samariteanul  cel  urgisit  de  toată  foarte  curios,  văzând,  cum  natura  e  pentru
            lumea  s’a  oprit  şi  i-a  dat  ajutor?  unii  mumă  şi  pentru  alţii  ciumă.      inima  lor,  ceea-ce  se  poate  uşor  evita  prin  ţiune  şi-şi  aruncă  încrederea  în  indivizi  sedu­
                 Astăzi  toată  munca ta din trecut şi toate   Aşa  e  că  o  astiel  de  mumă  ar  fi  ceva   părinţi,  cari  de  vreme  trebue  să-’i  pună  pe  cători  în  exterior, dar grozav de mişei în fond.
            gândurile  şi  puterile  tale  din  viitor  împreună absurd ?                        calea  răbdării,  atunci  prin  suferinţe  continue
   1   2   3   4