Page 4 - Activitatea_1901_02_06

Pag 4. ACTIVITATEA Nrul 6.

— Din dramele amorului. Comerciantul D I V E R S E elleni 429 korona 22 fiilor to'ke, ennek
— Reuniunea rom. de cântări şi musică
din Reşiţa-Montană învită la concertul ce-1 va Eisenhardt din Berlin, fiul unui amploiat înalt, 1900. 13/I.-toli 5% kamatai, 105 kor.
arangia Sâmbătă, la 23 Februarie n. a. c. în a fost logodit cu o d-şoară Werfier, a cărei Harry Houdini — regele cătuşelor. 86 fiii. eddig birdilag megâllapitott, va-
sala Otelului Klemens. începutul la 8 ore seara. mamă însâ, cu toate acestea, nu s’a învoit de Sub numele de mai sus, debutează de lamint ezutali 4 kor. 90 fiii. ârverds
P r o g r a ma : I. 1. «Junimea parisiană», cor loc la cununia lor. Tinărul, din causa aceasta, câteva săptămâni în Germania un artist ame­ kitiizet6si koltsegek erejâig kielegites-
mixt de ***. 2. «Cine, cine...«, cor mixt de şi-a pus de gând, că decât să nu iee de soţie rican. Acesta deschide lăcăţele şi se desface
Musicescu. 3. «Resunet dela Crişana», cor pe aleasa inimii sale, mai bine să moară amân­ din cătuşele cele mai strîmte, fără ca să fi kânt lefoglalt es 1400 koronâra becsult
mixt cu soli de Vidu. II. 4. «Trecui valea» doi, şi aşa într’o seară şi-a urmărit iubita, cu putut ghici cineva până azi cum procedează. lovak, sertesek, juhok 6s bârânyok <§s
şi «Varia», cor mixt de Mureşan-Vidu. 5. gând ca să o împuşte. Fata observând aceasta, Pe scenă să acopere noul rege, la care dem­ egy^bb ingok biroi ârverâsen elfognak
«Din şezătoare», cor mixt cu soli de Vidu- s’a rugat de un om, ca s’o însoţească până nitate pare-că s’a ridicat artistul singur, cu un adatni.
6. «Resunetul Ardealului, c. mixt cu soli de Vidu. acasă. Eisenhardt a slobozit, cu toate acestea, cearşaf alb şi se scapă sub acesta de cătu­ Mely ârveresnek a szâszvârosi kir.
III. 7. «Ştefan şi Dunărea», baladă de V- 2 focuri de revolver asupra ei, dar’ nu şi-a şele de pe mâni şi picioare. In Berlin şi Dresda jârâsbirosâgnak 1900. 6vi V. 258/5 sz.
Alexandri, cor mixt cu soli şi acompaniament ajuns scopul, căci glonţul a străpuns pe în­ a dat representaţiuni private în faţa represen-
de orchestră. După concert dans. In pausă se soţitorul ei. După aceea şi-a tras sieşi două tanţilor tribunalelor şi poliţiei. Aceştia au fost vdgzăse folytân a helyszinen vagyis Bu-
va juca Căluşerul. gloanţe, rănindu-se mortal. foarte surprinşi, când Mr. Houdini le arăta csumban adosok lakâsân leendo esz-
cătuşele desfăcute. Cu toare acestea, arta lui kozl6sdre hatâridoiil kituzetik, 1901.
— In Tisafdldvâr s’a produs o mare groază
— Totul iasă la iveală. Din Dobriţin se Houdini nu pare a fi tocmai aşa de nouă. iv i februâr h6 21-ik n ap jan ak
scrie: In anul 1892 a dispărut de aici agentul printre locuitori, din incidentul înmormântării Eminentul profesor de magie, Mr. Hermann, d ile lo tti 10 6râja, a mid6'n is a
de asigurare Desider Fried, de naştere din unei femei bătrâne, în vîrstă de 85 ani. Ajun­ se liberează de asemenea din cătuşele poliţiei.
gând convoiul în cimiter, deodată se aud din fennt jelzett ingosâgok esetleg becsâron
Stllelmed, lăsând în urma sa nevasta şi 4
cosciug nişte bubuituri. Deschizându-se cos­ aloi is azonban csakis kdszpânz mellett
copii mici. Toate cercetările, ce sărmana fe- Femeia indiană.
ciugul, bătrâna s’a ridicat şi a cerul de mân­ fognak eladatni.
mee a pus la cale, au fost zadarnice. Luna Viaţa femeei indiane în câmpiile Ame-
care. Mai mulţi dintre cei de faţă au luat’o
trecută ospătarul Nagy din Siilelmed, mer­ ricei, este din frageda copilărie şi până la A befolyando v6telâr pedig biroi
la fugă de spaimă, ear câţi-va mai curagioşi
gând la Dobriţin a spus unui prietin al său, moarte, un lanţ neîntrerupt de griji şi chinuri, letetbe fog helyeztetni.
au luat pe bătrână şi au dus-o acasă. De pre-
ospătarului de acolo, la care a tras în gazdă, muncă şi miserie, umilire şi maltratare. Fe­
câ el are cunoştinţă, că Desider Fried nu a sent se află foarte bine. meia indiană e o sclavă, mai întâiu în casa ta­ Kelt Szâszvâroson, 1901. evi ja-
luat lumea în cap, ci a fost omorît şi jefuit. tălui ei şi apoi în wigwanul soţului ei. îndată nuâr ho 31-ik napjân.
— O călătorie prin Europa, într'un căruţ
Acela numai decât a încunoştiinţat despre ce fata cu faţa arămie s’a deprins să stea pe
de copii. Redactorul Anton Hanslian din New-
aceasta pe femeea agentului, care a şi făcut Râcz Ârpâd,
York, care a întreprins o călătorie prin Eu­ propiile ei picioare, e pusă la muncă grea, care kir. bir. vdgrehajtd.
arătare la judecătoria din Zilah. Cercetarea a creşte mai mult din zi în zi. Căsătoria nu
ropa, având cu sine într’un căruţ pe care el
fost pornită îndată. Gendarmeria în urma cer­ schimbă soartea femeii indiane, căci prin aceasta
îl împinge, muerea şi un copil, a ajuns zilele
cetărilor făcute a aflat, că omorîtorul a fost
acestea în Hamburg. El a părăsit Viena în 12 îşi schimbă numai stăpânul. Până acum o bă-
birăul Mathias Kovâcs din Siilelmed, care de­ De venzare.
Sept. 1899 şi a umblat astfel cu căruţul prin tea tatăl ei, de acum o bate soţul ei.
ţinut fiind, a şi recunoscut fapta, spunând că
Austria, Rusia, Germania, a cercetat Belgia şi
după-ce l’a omorît, i-a furat cele 3000 fl. ce
Hollanda, s’a dus apoi în Francia, unde a pe­ Sz. 92—1901. vâgr. i _ i
le avea, din care 50 fl. a dat pentru reno­ trecut mai mult timp la exposiţie. De-acolo Fraţii Dizmatsek, maşinişti în . fa­
varea bisericii, în urma căruia oamenii l’au A r v e r e s i h ir d e t m e n y
a pornit spre Calais, pentru ca la 6 Nov. să brica de fer din Hunedoara, aduc la
ales de birău.
se afle în Britania. Astfel a trecut prin An­ Aiolirott kir. birosâgi v6grehajto cunoştinţă, că sunt aplicaţi a vinde din
glia şi Schottland şi a venit peste Hali pe az 1881. evi LX. t.-cz. 102. §-a ârtel-
— Trecere la religiunea gr.-or. «Keleti mână liberă arătorul şi fânaţul, aflător
bordul «Experenza» în Hamburg. De aci că­
lirtesitci» primeşte din Neusatz ştirea, că în mâben ezennel kozhirre teszi, hogy a pe hotarul oraşului »0 r ă ş t i e« No.
lătoreşte la Rostok şi Kopenhaga, ca să ajungă
timpul din urmă mai multe familii fruntaşe szâszvârosi kir. jârâsbirosâgnak 1900. 3953— 3954 comasat, în extensiune de
la Stokholm, pentru a cerceta Svedia şi Nor­
romano-catolice au trecut la religiunea gr.-or. evi Sp. I. 65 szâmu vegzese folytân
vegia. Apoi ear’ merge spre Rusia, în Kiew, 2 jug. 350 Q
In Gospodincze asemenea mai multe familii Dr. Muntean Aurel szâszvârosi iigyv^d
de aci în Sârbia, Bulgaria, Bosnia, Turcia şi Condiţiunile sS pot vedea la pro­
catolice, ba chiar şi evangelice au trecut la
Italia. îşi va lua apoi drumul spre Spania şi âltal k£pviselt Bildea Nisztor ludesdi prietari şi în Redacţie.
ortodoxism. Se zice că chiar şi în Panciova
Portugalia, şi earăşi prin Francia şi Sviţera lakos foglaltato javâra, nehai Bildea 2—3
unele famili ar înclina spre aceasta.
se va reîntoarce în Austria. Pentru întreaga Danilla volt bucsumi lakos hagyatdka
călătorie s’au statorit 2 ani. Spesele călătoriei
— Omor. Nu de mult a sosit din Ame­
şi-le câştigă el însuşi, prin vinderea de cărţi
rica acasă locuitorul Lorenz Bapcsak din Zboro.
poştale ilustrate, ce le arată publicului mue­
Când întră în casă, care nu-i fu mirarea, aflând rea din căruţ. La cas că el îşi fineşte călă­
acolo şi pe iubitul nevestei sale, din care causă
toria întreprinsă în decursul celor 2 ani, va
el a început a certa-o şi a o mustra, aşa, că
primi dela ziarul «New-Yorker Herald», al
în cele din urmă lucrul a ajuns la bătae. Mue-
cărui colaborator e, suma de circa 10.000
rea punând iute mâna pe securea, ce din mărci.
întâmplare se afla lângă dînsa, a luat-o şi cu
o lovitură în cap, a doborît la pământ pe — Un „rendesvous” al gheboşilor (coco-
bărbatul seu, care nu peste mult a şi murit. şaţilor). într’un restaurant dinWarschau s’a pe­
Cadavrul i-l-a aruncat apoi în fântână, porun­ trecut un cas original. Se apropia timpul amezii
cind copilului ce-1 avea, care încă a tost de şi chelnerii sta fiecare la postul seu, aşteptând
faţă la aceasta, ca să nu spună nimănui ce oaspeţii. Deodată se deschide uşa, şi întră un
s’a întâmplat. Dar’ deja a doua zi fapta a fost ghebos, luând loc la una dintre mese. Uşa se
descoperită şi femeea deţinută. deschide nu peste mult de nou, şi un al doilea
ghebos întră, luând loc la o altă masă. Şi Bilete de log. Dwxistă deja de 13 ani şi este pro-
— Cununia Reginei Wilhelmina. Ştirile aceasta se repetează de 55-ori după olaltă, Broşuri = v&zută cu to t fel ul de m a t e r i a l
sosite din Haaga spun, că nici când oraşul până-ce toate mesele erau ocupate de ghe- Circulare
n’a mai avut o nuntă aşa de splendidă, ca cea boşi. Chelnerii şi ceilalţi câţiva oaspeţi au rămas Bil. de visită ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
a Reginei Wilhelmina. Tinăra păreche a mers uimiţi văzând atâţia gheboşi la un Ioc, şi nu-’şi Invitări =
până la biserică într’o trăsură împodobită cu puteau explica causa acestui lucru, până-ce Bilanţuri = institutul tipografia
aur, pe care oraşul Amsterdam a cinstit-o într’un târziu proprietarul restaurantului a în­ Acţii
Reginei şi care a costat un milion de fl. Fe- trebat pe unul dintre dînşii despre adunarea Cap. de epist.
restrile caselor, prin stradele care au trecut, lor la un loc. Acela a răspuns câ el a primit Placate ------- u
erau înţesate de lume. Proprietarul unei sin­ o scrisoare anonimă, în care a fost rugat ca Ord. de dans merva
gure case, cu 70 de ferestri, a încasat dela pe acel timp să se afle în restaurant. Tot aşa Adrese = =
public, pentru-că i-a permis starea la ferestri, şi ceialalţi. Va să zică cineva şi-a permis a Compturi pe lângă că efectueşte o r i - ce c o­
14 000 fl. Pentra câte o fereastră se da câte face glumă cu -— bieţii gheboşi. Barem şi-au Note m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e ­
200-500 fl. făcut cunoştinţă I Preţ Curent. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
Anunţuri=
— Cutremur de pământ In mai multe lo­ R e g is tre = ^ a c e l e a sS fie e s t e t i c l u c r a t e şi
— O statistică interesantă. Un ziar din
calităţi din Basarabia s’a întâmplat un groaznic Imprimate= fără erori.
Cluj face statistica duelurilor întâmplate acolo
cutremur de pământ, în urma căruia mai multe Couverte = Până de present se bucură de sprigi-
şi arată, că intre 200 de universitari au avut zidiri au fost dărîmate, ear’ 38 de oameni IU Bilete de cun.
loc într’un an aproape o sută de dueluri. Cu omorîţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
pertractarea căuşelor de duel s’a întrebuinţat Etc. etc. etc. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
1000 de zile de lucru şi au costat 20.000 cor. — Omor pentru o oaie. Păstorul George a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
Ziarul unguresc se exprimă în modul urmă­ Babanski din Vârşeţ, ieşind din serviciu dela l u c r a r e .
tor: Este curios că statisticile acestea redac­ stăpânul seu, acela din causă că a avut oare­
Ca unica t i p o g r a f i e românească în
tate din când în când vorbesc despre ori-şi-ce, care pagubă după el, în loc de a-i da pe lângă
acest mare comitat, se roagă de bine­
numai despre aceea nu, că tinerimea univer­ bani şi 6 oi, ce i-se cuvineau ca simbrie, nu
sitară ce resultate arată în studii pe terenul i-a dat decât 5. Păstorul s’a dus a 2-a zi din voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u t e
muncii serioase şi devotate. Se pare că, pen­ nou la stăpânul seu şi s’a rugat să-i dee oaia; rom., precum şi al privaţilor.
tru tinerimea universitară maghiară, adecă pen­ acela nevrând, Babanski a scos un revolver
tru cea mai mare parte a ei, duelul şi dis­ şi a tras 4 focuri asupra lui, omorîndu-1 pe loc.
tracţiile împreunate cu el sunt lucruri cu mult
mai de preferit, decât munca serioasă, care — — Unui architect din Bern i-s’au furat,
de va merge tot aşa ■— azi mâne va fi eschisă până-ce acesta a prânzit, într’o casă dealături,
dela universitate ca un lucru de prisos. 165.000 fr.

„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.