Page 1 - Activitatea_1901_03_11
P. 1
Anul I. O răsti e, 21 Martie n. 1901. Nr. i i ,
Redacţia: Administraţia:
S trad a B eri ului N r. 2. S trad a B eriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe xjt de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi strâinâtaM
Manuscripte nu se Înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancate nu se primesc.
Un n u m i r costă 1 6 bani. foaie politică, economică, socială şi literară Inserţiunile se acordeazi conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
acela ca pe un Român rău, da, ca pe un ai Românilor îi ţinem pe aceia, cari să stră- copul Mihail Pavel, cunoscut de bun
Unit-Neunit. Român rău, zic, care şi acum după jurămân duesc a împăca spiritele ce le-ar încerca ale Român, a greşit însă, întru cât a încre
tul naţiunei noastre din Câmpul-Libertăţii, neodihni din causa aceasta nişte Români parte dinţat afacerea delicată, faimosului seu
unde jurarăm sărbătoreşte unire şi legătură bigoţi, parte răi, mai ales in timpul mai de
sfetnic, canonicului Lauran, care este
frăţească naţională, care, zic, mai aruncă şi curând, cari consfâtuesc spre înaintarea binelui
Cuvinte de tristă memorie, încât cunoscut de un confesionalist popistă-
acum sămânţă de desbinare între Români din public şi cultivarea naţiunii în tot chipul şi
ne priveşte pe noi Românii şi este cu causa confesiunei, pentru-că noi ştim şi sun mai cu seamă cu şcoli, dar’ cu şcoli ni c i şesc neîntrecut.
atât mai trist, că şi acum, la începutul tem deplin încredinţaţi, că pe Români nici unite, nici ne uni te, ci cu şcoli n a ţ i o Modul, cum acest canonic, mai
secolului XX. mai sunt mulţi de aceia, unirea nici neunirea, ci numai singur spi nale române, adecă cu profesori naţionali tnult popistaş şi nici decât Român, a
cari sub diferite pretexte făuresc în chip ritul naţional şi patriotic li va scăpa de cur şi limbă naţională dela cele mai mici până resolvat scrisoarea vicarului episcopesc
sele inimicilor. la cele mai înalte, cari în urmă şi cu un cu
şi la fel argumente detestabile pentru gr.-or., este sub toată critica şi din
vânt lucră pentru unitatea şi independenţa na
neamul nostru şi de altcum cercat, pri Trecut-a timpul resbelelor şi certelor punct de vedere român, de condam
religioase, şi acum acela, care vrea să folo ţională politică şi bisericească, fiind-că cu
gonit şi huiduit din partea multor ad aceste toate le-am câştigat. nat. Spaţiul foii noastre nu ne permite
sească naţiunei şi patriei, să nu mai întrebe
versari, ce ne împresoară. Aceste sunt, Prea Sfinţite Părinte, sim motivarea procedeului incorect. Să poate,
pe conaţionalii sei de ce confesiune e, ci ce
Noi, ceşti dela »Activitatea«, chiar inimă de român are? şi aceasta nu însem ţămintele noastre ale tuturor tinerilor români că vom reveni, însă obiectiv şi impar
şi discuţiunile proselite, atât de păgu nează indiferentism religios, ci însemnează şi ne vom ţinea de acestea cu credinţă până ţial, dacă vom fi siliţi.
bitoare elementului nostru românesc, le naţionalism şi patriotism adevărat. va mai circula sânge de român prin vinele După noi, ziaristica română este
noastre; pentru că noi ştim că fiecare are de
ascriem nefericitei ţinute politice a noas Şi nicăiri nu este atâta trebuinţă de chemată la astfel de ocasiuni, a fi obiec
a răspunde posterităţii pentru purtarea şi toate
tră, adecă »pasivităţii«. această unire frăţească şi spirit naţional, ca acţiunile sale, ştim că nu poate fi faptă şi nu tivă şi imparţială. A căuta mijloacele
tocmai la noi, unde o parte a Românilor în
Dacă toţi, fără diferinţă de posiţie poate fi lucrare, căreia să nu-i vie rîndul de-a pur naţionale cu cari intenţionează a
secolii mai de curând trecuţi, cu scop ca să
şi confesiune, ne-am ocupa mai mult cu fi cernută şi judecată. sbiciuî eventualul proselitism, dee la
câştige şi ei ceva drepturi politice, fiind-că
Şi acum după-ce ne-am descoperit cu
afacerile şi stările noastre actuale din erau numai toleraţi în ţeară, usque ad bene- acela ansă »unit sau neunit«.
toată sinceritatea simţămintele de cari suntem
punct de vedere politic, sigur am avea placitum principum et regnicolarutn, să uniră încălziţi, îţi poftim ca să te ţină Dumnezeu cât Urmările proselitismului confesio
mai puţin timp şi prilegiu a ne certa, cu biserica Romei veche, în patru puncte, şi mai îndelungat spre fericirea naţiunii şi bi nal sunt totdeauna păgubitoare şi nici
aşa desfăcăndu-se Românii în două părţi, unii
pe tema »unit-neunit«. sericii noastre I când împreunate cu oare care câştig
dintre inimicii Românilor ar vrea acum să-i
Aşa să vede însă, că generaţiunea Prea Sfinţia Sa cu cuvinte călduroase şi acelea ies la iveală mai curând sau
facă pe Români să crează, că este mare deo
mulţumi tinerimii că l-au bineventat cu atâta mai târziu, pe lângă aceea, dau ansă
de azi în loc de-a să consolida, după- sebire între amândouă conlesiunile, cu scop
deosebire şi între altele zise: »Mă promit
ce în faptă acum dispunem de o inte- ca mai tare să-i desbine, ear’ alţi inimici ar şi nutremănt la certe continue între
înaintea voastră, înaintea naţiunii, împăratului
liginţă cu mult mai însemnată decât vrea să-i subjuge pe Români parte la Strigo- şi tai Dumnezeu, că vota fi credincios jură fiii unuia şi aceluiaşi neam.
niu, parte la Carlovitz, tot sub pretextul
acum 50 ani — sub pretexte nechib mântului din „Câmpul-Libertăţii 11“ In imediata noastră apropiere, în co
acesta.
zuite dau la certe urîcioase, necualificate muna Romos, svîrcolirile unui alter ego
Noi ca Români îi ţinem de inimici ai
şi păgubitoare, pe motive de confesio- Din această vorbire nu transpiră â la Lauran, a canonicului Boroş, din
Românilor pe aceia, cari ar vrea sau să-i u-
nalism »unit-neunit«. Un argument mai nimic alta, decât iubirea de neam. Din Lugoş, după-ce a fost acolo şi a insis
nească sau să-i desunească pe Români, cari
mult, că noi Românii în loc de a înainta ar vrea să-l facă pe popor să creadă că este această vorbire ar putea să înveţe toţi tat pentru susţinerea şcoalei gr.-cat.,
cu timpul, ne întoarcem la era luptelor deosebire între aceste confesiuni pentru ace aceia, cari cu atâta plăcere — demnă care nici nu există, a tras după sine
religioase, cari pentru popoarele euro lea patru puncturi, dar’ de altă parte îi ţi de condamnat — să ocupă şi azi cu acea împrejurare tristă, că pruncii deo-
nem de amici ai Românilor pe aceia, cari se teme proselite.
pene de mult sunt aşezate în arsenalul bligaţi la frecuentarea şcoalei, scoşi
ţin de jurământul depus, să poartă ca Români
vechiturilor. Vorbirea lui I. H. Castorian o pu fiind din şcoala gr.-or., umblă astăzi pe
şi nu văd nici o deosebire între aceste con
Noi această împrejurare înapoiată fesiuni, pentru-că într’adevăr în faptă nici nu blicăm în întreg cuprinsul ei la locul cu uliţă. Aci nu pot să nu-’mi exprim in
venit şi insistăm pe lângă generaţiunea dignarea şi faţă de fraţii gr.-or. din
suntem siliţi a o adscrie lipsei de ocu- este, şi noi ştim, că creştinii noştri români
paţiuni mai rodnice din punct de ve până în ziua de azi nu văd acolo unde nu de azi, cari poate n’a avut prilegiu a o această comună, cari să vede, că au
este, nici nu vreau să ştie nimic de vre-o cunoaşte, să o cetească, să o studieze dat uitării resursele, din cari să aco
dere pur naţional. Dacă prin o activi
deosebire, ci numai atât, că preotul din cu şi se tragă învăţătură despre iubirea de pere spesele întreţinerii acestei şcoli,
tate intensivă şi pe toate terenele vieţii
tare sat, sau din cutare parte a satului să
publice, ne-am vedea de lucru, la tot neam, care este mai presus decât te cari dacă şi- le revocau în memorie, nu
ţine de Sibiiu, pentru-că s’a sfinţit la Sibiiu,
caşul n’am avea prilegiu de atâtea ori ear’ celalalt de Blaj, pentru că s’a sfinţit la mele confesionale, sulevate cu atâta pre ar fi procedat aşa arbitrar cu acei
a face trista experienţă, pe tema de Blaj, apoi ştim de altă parte din experienţa dilecţie chiar numai de conaţionalii 26—30 prunci gr.-cat. deobligaţi la
confesionalism. de până acum, că preoţii uniţi cu cei neuniţi noştri uniţi-neuniţi. frecuentarea învăţământului popular.
serveau cele d-zeeşti împreună ca adevăraţi Ziaristica noastră împărţită în două Avem nădejde, că stimaţii condu
Am ajuns prin urmare la acea con
fraţi în Christos, fără ca să vrea ceva a şti cători tractuali, vor regula şi aici afa
vingere, că generaţiunea de azi stă de tabere, dă năvală chiar acum, la înce
de netrebnicele dispute ale scolasticilor des
parte de cea de acum 50—53 ani. Că pre purgator şi altele, şi tocmai pentru putul secolului XX. asupra unei teme cerile de învăţământ spre mulţumirea
odioase, care invoalvă in sine proseli- ambelor confesiuni şi în favorul neamu
afirmarea aceasta este adevărată, ne do aceea nu amici, ci bigoţi şi inimici ai Româ
vedeşte vorbirea plină de simţăminte na nilor sunt toţi aceia, cari ar încerca a strica tism şi în loc de a-’şi da silinţă a să lui »unit şi neunit!«
ţionale rostită de conducătorul junimei între Români această frăţietate sfântă şi creş suprima şi deoparte şi de alta lupta con Hiperzelul confesional produce în
tinească. fesională, dă nutremănt certelor între cele mai multe caşuri stări deplora
române dela anul 1850 cătră episcopul
Andreiu Şaguna în Viena Mai încolo ştim şi aceea că ura ce o fraţi. Oare aceasta este chemarea ziaris bile, şi destrăbălări condamnabile, cari
stîrniseră singur intrigile inimicilor între Ro ticei române? Nu are ziaristica română totdeauna ar trebui să se spargă în
Eată acea vorbire:
mânii noştri uniţi şi neuniţi, a fost causa ju
alte probleme de propagare şi resolvare? capetele acelora, cari le-au dat naştere,
gului unguresc, sub care au gemut părinţii Astfel de teme nu contribue ele la de- fie acela „unit, fie neunit
Prea Sfinţite Părinte! nostrii, până mai deunăzi, ■— aceasta însă a
centralisarea puterilor noastre, cari acum
încetat în inimile Românilor, pentru că ei au
Inimile tuturor tlnărilor români din Viena cunoscut unde era să easă intrigătorii cu mă- mai mult ca ori şi când sunt chemate
s’au umplut de bucurie, înţelegând de veni estriile lor şi Românii au pus jurământ că nu a face totul, ca neunitul şi unitul să C onscripţia. In urma datelor publi
rea Prea Sfinţiei Tale aicia pentru apărarea să vor mai urî unii pe alţii, ci să vor iubi lucre din răsputeri pentru câştigarea cate de cătră oficiul statistic din Budapesta
drepturilor şi independenţei bisericei române: ca fraţii şi să vor ajuta împrumutat, — şi drepturilor cetăţeneşti, cari :n urma le- s’a constatat, că numărul total al locuitorilor
deci te bineventăm cu toţii. deodată cu aceasta a încetat şi acel jug a- din ţerile coroanei Sf. Ştefan este de 19 mii.
nevirii noastre proprii le-am perdut?
Aici suntem noi cu toţii tinerii români păsător. Acum o nouă ură ce s’ar mai stîrni 203.531, dm care 16,792.399 suflete se vin pe
studioşi la universitate din toate părţile ro- între Români din causa confesiunii şi de care Regretăm din inimă procedura zia Ardeal, Bănat şi Ungaria, ear’ 2,411.132 pe
mâniei-austriace. Am venit, zic, spre salutarea cu bună seamă voitorii de rău ai Românilor risticei din ambele taberi. Croaţia. Dintre comitatele din Ardeel locuite
Sfinţiei Tale, toţi tinerii, cari suntem de un s’ar bucura, ar fi causa unui nou jug. Noi de Români cel mai mare e comit, nostru, al
P. C. Sa părintele Vicar episco-
sânge, dacă şi deosebiţi în confesiune, pen- însă credem că Românii sunt sătui de juguri Hunedoarei, cu 302.546 suflete. Numărul
pesc V. Mangra a fost în drept să
tru-că noi tot ce facem, facem împreună şi străine, ce secoli le-au puriat şi nu credem total al Românilor din Ardeal e de 2,448.320
în conţelegere ca fraţii de un sânge, ca fraţii că mai este Român, care să dee prilej unor facă paşii de lipsă contra preotului din suflete, ear’ al celor din Ungaria de 586.505.
cari avem acelea simţăminte şi pe cari îi astfel de neînţelegeri, din cari ar urma rui- Dicăneşti, pentru invadarea parochiei
leagă unul şi acelaşi interes, şi îl urîm pe uarea totală a naţiunii; pentru aceea de amici gr.-or. din M.-Lazuri, Excelenţa Sa, epis
