Page 3 - Activitatea_1901_03_11

Nrul 11. ACTIVI TATEA Pag. 3

spart vre-o 12 och'uri de ferestri dela insti­ du-se cercetare, s’a constatat, că căpitanul — Un tinăr croitor voia să-şi deschidă o — Din Montreal se scrie, că nainte cu câ­
tutul «Ardeleana», care se află faţă în faţă oraşului poartă toată vina că s’a vărsat sânge, prăvălie într’un oraş de mijloc din Anglia, teva zile au stat naintea barierei judecăto­
cu colegiul. Şi această faptă «cavalerească» căci a adus gendarmi ne fiind nici o lipsă şi pentru-ca să scape de astfel de muşterii, reşti de acolo şase membri ai unei familii:
nu s’a aflat nici unul între compatrioţi care de ei; şi astfel l-a suspendat din post, ear pe dela cari n’ar mai fi putut scoate parale, dacă Solomon Dastons, tatăl; Maria Dastbns, mama;
s’o condamne. S’a aflat Insă unul, care ne a- gendarmi, cari au puşcat fără a fi siliţi la li-ar fi dat pe credit, s’a cugetat la un mij­ Ludger, Iosef, Leon şi Carol Dastons, fe­
duce aminte de povestea lupului cu mielul. aceasta, i-a predat judecătoriei civile spre loc nou. A publicat anume în foi următorul ciorii. Ei au fost pirîţi că au tăcut de repe-
Şi anume în aceea zi a fost aici la Orăştie pedepsire. anunţ: «O damă tinără, ‘drăguţă şi foarte ţite-ori mai multe spargeri şi că au ascuns
târg de ţeară şi aşa cătră înserate mai mulţi avută, doreşte să stee în relaţiuni intime cu lucruri furate; în urma căreia au fost osân­
flăcăi Români din oraş mergând spre casă, — Dintr’un cupeu al trenului accelerat ce un cavaler din familie bună, cu care să se diţi după-cum urmează: Ludger, conducăto­
au întrat în ospătăria lui Vlad din drumul venia din Mailand în Roma, s’a dat jos zi­ şi căsătorească. Dama nu are nimic contra, rul bandei, la 5 ani, tatăl şi feciorii Iosef şi
ţării, unde chetuind bine, au pus şi lăutarii lele acestea un domn elegant, având în mână dacă respectivul ar avea datorii, pe cari însă Leon la câte 2 ani, ear’ mama la 23 luni
să le tragă cu arcuşul. In ospătărie se aflau un cufăr, pe care l’a dat unui hamal, cu cu­ să le şi spună, şi le va plăti bucuros, ori­ închisoare. Carol, din causă că e încă mino-
şi câţiva Săcui, cărora nu le convenea cân­ vintele: «Să mă aştepţi în strada cutare» câte ar fi. Fotografiile şi scrisorile sunt a se rean, a fost silit să între într’un institut de
tările româneşti, chiar într’o zi de sărbătoare Hamalul ajungând în strada numită, s’a pus trimite la expediţia ziarului sub iniţialele X. Z.« corecţiune. De această familie «frumoasă*
naţională a lor, şi astfel au pretins să tacă, să-’l aştepte, dar înzadar a aşteptat ca vre-o Numărul scrisorilor şi al fotografiilor a fost s’au mai ţinut şi 4 fete în etate de 15, 12,
mai ales, că vezi Doamne, tocmai atunci se 3 ore, căci dl nu se mai ivia. S’a dus deci foarte mare. Croitorul de pe toate acelea 10 şi 8 ani. De acestea au îngrijit, în tim­
auzia răsunând şi nota lui Kossuth de cătră şi el acasă cu culăr cu tot, ca să mânânce, şi-a luat copii şi şi-a însemnat numele şi pul cât părinţii şi fraţii lor au fost în închi­
colegişti, Românii n’au voit, şi astfel din vorbă cu gândul, ca cufărul să-’l ducă apoi la po­ adresa proprietarilor, inducându-le într’o carte, soare preventivă, detectivii, cari au făcut ară­
în vorbă au ajuns la părueală, fiind bieţii Să- liţie. Care nu-i fu însă mirarea, când, după-ce cu observarea «Muşterii fără folos». Origina­ tare contra lor şi unii vecini binefăcători. De
cui şi nişte poliţişti bătuţi de Români. Des­ a ajuns acasă şi s’a pus la masă, a auzit o lele au fost după aceea retrimise sub diferite aci înainte trebue însă să îngrijească de ele,
pre acest din urmă cas, un patriot a îaportat voce din cufăr. Cu mare băgare de seamă oause. Şi prăvălia i-a mers de minune, căci afară de cea mai mare, care a mărturisit că
lui «Arad ăs vidâke», terfelind pe flăcăii ro­ a deschis cufărul şi ce să vază? O fetiţă mi­ pe cei răi plătitori îi cunoştea şi nu le da se poate hrăni singură, oraşul Montreal şi
mâni, şi zicând că Românii sunt cari cu voia cuţă sta culcată într’însul, plângând. A aler­ nimic pe credit. provincia cărei aparţine. Astfel susţinerea în-
au demonstrat contra sărbării lor, dar’ despre gat îndată la poliţie şi a înştiinţat caşul. In tregei familii costă pe an 1261 dolari; ş
caşul dintâiu nu răsuflă nimic. Zi-’i mamă cufăr s’au mai aflat şi 30 bancnate de câte — Prinţul Albrecht din Wiesbaden s’a si­ anume: pentru tatăl şi trei feciori 860 dolari
guşată! 1000 lire şi o epistolă, în care se spunea, nucis din causa unui greu morb. pentru mamă 55 dolari, pentru al 4-lea fe­
că aceea e zestrea fetei. cior 130 dolari şi în fine pentru cele 3 fete
— Din Carlovitz se vesteşte, că împăratul nevîrstnice 216 dolari. La acestea se mai
— In restauraţiunea din Lipt6-Sz.-Mikl6s
şi Regele Francisc Iosif a lăsat, ca în Kru- — O cur i oasă şi r a r ă v i n d e c a r e a un domn oare-care a plătit unui sodal de adaug şi spesele procesuale în sumă de circa
schedol să se ridice un monument regelui unui bi c i c l i s t . Un biciclist din Amster­ covrigar, cu numele Anton Donoval, atâta 900 dolari. O scumpă familie pensionată pen­
Milan; cripta să fie restaurată şi să se zi­ dam, în iuţala sa, s’a răsturnat de pe biciclu, tru cei cari plătesc dare.
Slivovitz, cât a putut acela să bea, până-ce
dească o capelă, în care să fie puse toate cu­ rănindu-se atât de grav, încât şi-a perdut con­ în cele din urmă sărmanul a picat mort la
nunile şi alte insignii trimise ca souvenire cu ştiinţa de sine. Dus acasă, medicii şi-au pământ. — Un monstru. In Cinci-biserici s’a năs­
ocasiunea înmormântăui lui Milan. Toate a- dat toată silinţa, ca să-’l readucă la sine, dar’
cut zilele trecute o fetiţă, care se zice că are
ceste spese se vor acoperi din caseta Sa înzadar. Scurt timp după aceea, lucrând fe-
— Neguţ ăt or ul de b u c a t e Emanuel două guri, deopotrivă normal desvoltate. Co­
privată. meea sa într’o zi prin bucătărie, i-a căzut o
Kupferstich din Braşov s’a împuşcat în cimi- pila e sănătoasă şi la cas că va trăi, de sigur
farfurie din mână, făcând un sgomot atât de
terul de-acolo. Motivul: boală de nervi în că cu două guri îi va fi mai uşor a întorto-
mare, încât bolnavul s’a trezit din letargia în
— f Ana, fiica d-nei Ana Petco din Deva, grad mare. chia pe tineri, decât numai cu una.
care se afla, şi a întrebat ce s’a întâmplat?
a încetat din viaţă, Marţi dimineaţa la 19
Şi, minune, din acel moment, şi-a recâştigat
Martie n. a. c., in Abbazia, în etate de 19 — încoronarea Regelui Eduard al Angliei
conştiinţa de sine. — Nu ma i doi d e o d a t ă ! In 15 Febr
ani. — Odichnă vecînică sufletului ei curat va avea loc la 20 Iunie n. a. c. Pe împăra­
şi binecuvântată să fie amintirea ei. tul nostru îl va representa la acea sărbare, a murit în comuna Manyov din Galiţia un
— Societatea sârbă de asigurare «Srbija» locuitor, la a cărui înmormântare au venit şi
moştenitorul de Tron, principele Francisc
a votat academiei de ştiinţe un premiu de rudeniile. înmormântarea însă n’a avut loc,
— S e r a t a d e c l a m a t o r i c ă l i t e r a r ă Ferdinand. căci primăria comunală li-a spus, că după
4000 franci pentru cea mai reuşită lucrare
a meseriaşilor români din loc, ţinută Dumi­ obiceiul ce-1 au, acolo nu se înmormântează
asupra vieţii Regelui Milan.
necă seara în «Panonia»- ce priveşte partea — Soldatul Luca Vajvoda dela reg. nr. decât doi deodată. Cadavrul a fost pus In casa
ei morală, a reuşit bine; public a fost însă 97 din Triest, urîndu-’şi zilele de cătănie, s’a
— Falsifi catori de bani. Gendarme- morţilor, unde va sta până atunci, până când
puţin; atât inteleginţa, cât şi meseriaşii înşişi ! pus pe şine naintea trenului ce tocmai venia moartea va mai răpi pe unul dintre locuitori,
ria din Timişoara a dat peste atelierul mai
au arătat cu această ocasiune puţin interes şi care l’a tăiat în două.
multor falsificatori de bani, anume a piese­ ca să fie Împreună înmormântaţi.
faţă de acea serată. Cuvântul de deschidere
lor de cinci coroane, cari In timpul din urmă
rostit de dl C. Baicu a lost potrivit şi la au inundat populaţia de pe la graniţele ţerii. — O depeşe din Daston vesteşte, că în
locul seu. Disertaţia ţinută de dl I. Moţa a- Acela se află într’o casă din Plossics, închi­ biserica de-acolo o trăsnit, luând astfel or­
supra meseriilor şi însemnătatea lor a lăsat ganele şi alte obiecte foc. POSTA REDACŢIEI
riată de Peter Schwefelbauer şi Michael Zol-
adânci impresiuni asupra celor de faţă, îm-
linger. Au fost aflate mai multe matriţe şi o
bărbâtându-i la înbrăţişarea acelora. Păcat Abonentului nr. 328. Asupra celor co­
grămadă de material. Falsificatorii şi com­ — O d r a mă familiară. Muncitorul de
numai, că, cum s’a amintit mai sus, meseri­ plicii vor fi duşi naintea procurorului din Ti­ cărbuni din Dresda, Wenzel Kunde, şi-a o- municate urmează cât de cutând epistolă.
aşi au fost puţini, ceea-ce este de regretat Cerem scusele şi până atunci.
mişoara. morît cu un ciocan femeea şi trei copii, al
şi de condamnat. Sperăm însă că ai o altă
patrulea copil ce-’l avea, a scăpat de moarte In urma materialului îngrămădit, rapor­
ocasiune astfel de serate nu vor fi trecute
— Nainte cu nouă luni a fost dus într’un numai ascunzându-se sub pat. S’a constatat, tul despre sinodul protopopesc gr.-or. urmea­
aşa de uşor cu vederea nici din partea me­
asii de copii şi un copil jidan de 9 ani. Zi­ că Wenzel a comis omorurile într’un acces ză în numărul proxim.
seriaşilor, pentru a căror cultivare şi înaintare
lele acestea s’a constatat, că copilul în acest de nebunie.
se dau, nici din partea inteligenţei, care da­ D-şoarei M. Dacă nu ai parte de bucu­
restimp a fost botezat de cătră călugăriţe în re­
toare este ale veni într’ajutor cu spriginul ei. riile pământului, sufere cel puţin cu îndelun­
ligia catolică. Ministrul president aflând des­ — Omor. învăţătorul Coloman Horvath
pre acet cas, a ordonat cercetare, ear’ pe co­ din Arad a fost omorît pe moşia contelui gă răbdare. D-zeu e bun şi toate le va în­
— M i n i s t r u l - p r e ş e d i n t e Szâll ră­ pil, care a fost botez atca creştin fără ştirea ce­ Nadasdy din Hadhâz. Omorîtorul încă nu toarce spre bine. Eu ţi-o doresc din inimă 1
La revedere.
spunzând Luni interpelărilor făcute asupra lor chiemaţi, l’a dus într’o casă jidană de orfani- s’a aflat.
chestiei din Murăş-Oşorheiu, a zis, că făcân-
bine când se gândia că trebue să-’l dea cuiva ; Alt urs, mai desgheţat, dar’ slab, numai oase (Convorbirea dialogică car’ se întrerupe, de alt
c’apoi doar’ nu degeaba 11 lăsase Dumnezeu şi pielea. Caracteristicul, e părul lui, în care îşi poartă client, care vine să ceară mijlocul renumit, de alt­ D O I N Ă
toată politica. Negru la lână şi la maţe, şi-a schim­ cum trimbiţat de ne-„Bunul E c o n o m " leacuri
să fie a nimărui. Mai târziu, ce s’a sfătuit
bat de multe-ori blana, dar’ năravul nu! pentru cloţani morţi. Ursul gras se simte măgulit
Dumnezeu şi cu Sf. Petru, — să dea năcazul Disposiţia teatralică e următoarea : Ursul gră- de reputaţia medicamentului propriu inventat şi îi dă Stau colea lângă răzor
să fie a pietrelor — dar’ cum ajunse Năcazul suiu şade în visuina lui doftorească într’un jilţ co­ următorul sfat: „lai o posiţie mai mică, o induci la Cu ochii câmpu-’mi măsor
lângă pietre, pietrele s’au şi lăcut în mii de mod cu labele pe burtă. Vine apoi ursul cel sterp locul seu, şi apoi o rescontrezi, ca suma, respective Măsor dunga de moşie
fărâme. la visită consultativă, şi cortina se ridică. cuantitatea să fie corectă, şi valorile câştigate le se- Care-’mi fu lăsată mie,
Ursul sterp: A, bună ziua. parezi". „Ce valori dle ?“ „Cloţanii cei morţi e—“
— «Să-l dăm atuncia, Doamne, lemnelor Şi-o măsor în lung şi ’n lat
Ursul gras: Plecăciune... mă rog... „Merci de sfat.")
ăstora de lângă noi zise, Sf. Petru, însă cum Că pământul mi-i bogat,
Ursul sterp: Pardom, domnule preşe­ Ursul gras: Politica cambială şi mai
ajunse Năcazul de lemne, lemnele toate s’au ales ce priveşte operaţiunile noastre, ar tre­ Şi mă uit cu drag la ea
prefăcut în mii de ţăndări de nu le mai ştiai dinte al... Parc’ar fi soţia mea.
Ursul gras: Ah, îmi face o plăcere să-ţi bui pusă din punctul meu de vedere....
nici urma. Tocmai atunci trecea pe drum un (Un alt musafir rupe din nou firul conversaţiei Dar’ un gând nebun, de foc
servesc cu ceva.
om cu carul cu boi. politice. „Prea cinstite dle urs, să-mi dai Sodawas- îşi făcu ’n cugetu-mi loc:
Ursul sterp: Contra vini morţiş non
— «Doamne, să mai facem o cercare ser." „Ce, ce, ce, so-so-so-sodă...“ Ursul începe să — E bogat pământul meu
est medicamen in hortis.
să dăm năcazul omului ăstuia care trece acum schimbe feţe şi înfricoşat de-o amintire... se duce cu Aşa cum vru Dumnezeu;
Ursul gras: Ce vorbă-i asta? Te doare chiu cu vai la scrinul cu şifonuri şi aduce sticlele
pe lângă noi, zise Sf. Petru. Cum zise aşa să Dar’ din bogăţia lui
cumva capul? fatale. Ursul sterp a fugit când a auzit de sodă, şi
şi făcii. Năcazul s’a dus la om, s’a împrietenit ursul gras rămâne eară singur în bârlog. La toţi parte le făcui,
Ursul sterp: Da, ai nimerit cuiu în sac,
cu dânsul, şi de atunci şi până în ziua de azi, Aici ar trebui să cadă cortina. Dar scena ră­ Numai eu sărman de tot
şi te va durea şi pe D.-Ta. Dar’ să povestim
năcazul e cel mai bun prieten al nostru de mâne încă deschisă, căci ursul e şi când nu vorbeşte Din nevoi să scap nu pot.
de altceva.
care n’am scăpat şi n’om scăpa nici-odată. şi joacă un animal hazliu şi bine-a zis proverbul ţă­ Menitu-s să tot muncesc,
Ursul gras: Bine, bine, de lucruri „tre­ rănesc, că „lumea se adună ca la urs." Fericită ori­
cătoare" să nu vorbim aşa, căci uită dom­ ce menagerie de animale, care se poate mândri cu un urs Toţi străinii să-’i hrănesc,
nule, politica financiară mai înaltă.... burtos. Cum există pe cer între sateliţi un urs mare, Ear’ eu să mă prăpădesc.
ÎN B Â R L O G (Dialogul să întrerupe pe un minut. A întrat aşa trebue să existe şi pe pământ un urs... Mare eşti Oltule, vin tu odată,
alt animal, care cere praf pentru ploşniţe şi unsoare Doamne, în întocmirea ta, dar’ vom îngriji şi noi de Vin cu apă turburată
(Episod comic şi simbolic cu întreruperi realiste)- de..., din fiecare leac, de câte trei creţari. Ursul gras acum înainte de pogăniciul necesar, care să mai dee
să ridică, îi pachetează doctoriile, trage la casă golo­ ursului cu biciul peste labe când se întinde la bli­ Vin cu furie turbată,
ganii şi discursul reîncepe).
P E R S O A N E L E : dul cu mierea, care nu-i compete.) la-i şi-i du cu tine ’n lume
Ursul gras: Da, să continuăm cu po­
Ursul, gras şi răguşit la vorbă. In bârlogul lui (Cortina cade). Să nu le mai ştiu de nume;
litica, precauţia financiară „mai înaltă" cere,
înfoiat şi încrezut. Poartă în loc de verigă în nas, Domino% Ear eu liber si rimau
ochelari. Să joace, nu a putut învăţa nici-odată bine, ca valorile să fie plasate. Din punct de ve­ Peste locul meu stăpân.
căci a fost dela naştere nătâng. dere bursiar....
1