Page 4 - Activitatea_1901_04_16

Pag. 4, A C T I V I T A T E A Nrul 16.

R o m a n u l unui câşti g princi p al­ — P a ni c ă î nt r ’o biserică. In biserica face autorul asupra inteligenţei diferitelor ani­ zi un animal nu înseamnă altceva decât a
in prăvălia de modă din Budapesta, strada catolică din Posen, s’a produs a doua zi de male: întră în cuşca sa, fără a clipi din ochi.
Kerepes, era ocupată ca vânzătoare o fată, sf. Paşti ale Nemţilor o mare panică. In Eată această tabelă: Animalele sălbatice arată mare frică,
anume Margareta Kun. Din banii ce-’i câşti­ decursul serviciului divin s’a auzit deodată o 1. Animale, cari se pot dresa prin în­ când sunt suprinse; ele de frică se întind la
ga şi-i păstra şi-a cumpărat un los, şi noro­ alarmă de foc. Publicul se îndesa spre uşi, duplecare. Numai în caşuri speciale se face pământ. De momentul acesta trebue să se fo­
cul n’a părăsit-o, căci a câştigat cu el 10.000 şi în învâlmăşala cea mare mai mulţi au fost apel la instinctele lor primitive. Intre acestea losească îmblânzitorul.
fl. Gândul prim i-a fost acum, că să vadă greu răniţi, ear’ unui copil, doborît la pă­ se numără maimuţa, cânele, elefantul. Nutrirea animalelor trebue să o tacă
de un bărbat, şi astfel s’a adresat cătră o mânt, i-s’a sdrobit capul total. 2. Animale la care frica joacă rolul îmblânzitorul cu un «hocus pocus» dramatic,
modistă, cu rugarea, ca să-i facă cunoştinţa cel mai mare. Inteligenţa animalelor ar per­ trebue să plesnească cu biciul, etc.
unui tinăr frumos, pentru care lucru i-a promis mite aplicarea înduplecării, dacă sălbătăcia E o farsă privirea energică a îmblânzi­
100 fl. în ziua încredinţării. Modista nu şi-a D I V E R S E lor nu ar împedeca dresarea. Intre acestea se torului, căci leului îi este indiferent, că e
spart mult capul cu căutarea bărbatului, căci numără leii, tigrii, panterele şi pisicele. privit sau nu.
şi-ţ zis; acest rol, adecă de mire, îl poate, Cum se îmblânzesc animalele sălbatice. 3. Un animal, la care înduplecarea are Poicii se dresează cu biciul. Ii învaţă să
avea şi soţul meu, şi după-ce se încredinţea. succes în cele mai mufe caşuri: cânele de balanseze, să aporteze, şi-i răsplătesc cu zăhar
Cu spaimă şi uimire vedem pe îmblân­
ză şi primesc suta de fl., el se poate face mare. şi grăsime de vită, de multe ori însă şi cu
zitorul de animale la lucru. El îşi vîră capul
dispărut. Aşa s’a şi făcut. Bărbatul a plăcut 4. Animale la cari se aplică nu mai biciul.
în gura leului, dă cu biciul în tigru, îşi înco­ Reptilele sunt uşor de dresat. Ele simt
fetei şi nu peste mult s’au încredinţat primind în caşuri escepţionale metodul de îndupleca­
lăceşte şerpii în jurul gâtului seu. o mare plăcere când aud musica. Şerpii
modista 100 de fl. Dar lucrul naibei 1 S’a îmblânzitorul de animale este socotit re. La acestea se reuşeşte numai prin inspira-
întors roata norocului, căci într’o zi el a re de frică, ca: asinul, calul, capra, şoarecii python sunt aceia cu care să încing şarlatanii.
ca un model de putere şi de îndrăsneală. In Sunt animale toarte blânde. Când cântă cine­
dispărut din oraş dimpreună cu mireasa cea şi cloţanii, papagalul, gâştele, paseiile răpitoare,
ori-ce moment îşi expune viaţa. Şi când el va cu harmonica, ei es veseli din cuşca lor.
nouă. Nainte cu câteva zile modista a primit porcul.
dă cu biciul în bestiile cari sar urlând, atunci 5. Animale la a căror dresare n’are Purecii se dresează foarte uşor. Ii prind
dela ei o scrisoare, în care îi face cunoscut
toţi exclamă; «Asta e oml» nici un efect arta de înduplecare, ci numaţ şi la toate representaţiile cari le fac sunt pro­
că ei se află fericiţi pe drumul cătră America.
La Berlin a apărut nu de mult o carte foamea: porumbelul, ciocârlanul. vocaţi de o bucată de cărbune aprins, care
— O s t a t i s t i c ă d e s p r e s i n u c i d e r i . sub titlul: Dresarea «animalelor», prin care 6. Animale, cari pot fi dresate prin se pune în dosul lor. Fireşte că ei fug şi trag
Numărul sinuciderilor în Viena, în decursul se reduce cu totul meritul îmblânzitorilor. influenţa musicei: reptilele. «carul» la care sunt înhămaţi.
lunilor Ianuarie, Februarie şi Martie a anului Aceştia sunt oameni simpli, fără calităţi Autorul zice mai departe, în opul seu^
curent, a fost, conform unei statistici, de 95. deosebite, foşti lucrători, calfe de măcelărie etc. că îmblânzitorul trebue să fie în prima linie
4 _ Foarte interesantă este lista pe care o comediant şi om foarte îndrăsneţ. A îmblân­

Deschidere de prăvălie.

Emerich M. Kovaltsik

a deschis la 10 Mart i e n. a. c., în edificiul hotelului Bilete de log. DExistă deja de 13 ani şi este pro-
„ C e n t r a l " din loc o Broşuri -
văzută cu to t fel ul de m a t e r i a l
Circulare —=
ne c e s ar , ca ori-care altă tipografie.
l!il. de visită
de manufactură Invitări ------
Bilanţuri
im mmm şi mim in s titu tu l tip o g ra fie
Acţii ~— - —
Cap. de epist.
Cel mai bogat asortiment de pânze veritabile de Placate = = u
Rumburg, mărfuri de in şi damast, servicii de masă, cana- Ord. de dans inerva
Adrese -—
vasuri, cretoane, oxforde, zefire, perkoline, şifoane, căptuşeli,
Compturi
pe lângă că efectueşte o r i - c e c o ­
etc.; mărfuri curente, ghete, umbrele de ploaie şi de soare, N o t e = =
m a n d e r e p e d e şi cu preţuri m o d e ­
Preţ Curent.
precum şi tot felul de articli aparţinători acestei branşe. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
Anunţul i—-=
a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
Registre=
Imprimate= fără erori.
Couverte = ; Până de present se bucură de sprigi-
Cele mai bune fabricate! |H-- Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
^ Etc. etc. etc.
aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
—# —
Prima calitate! a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
l u c r a r e .
Ca unica t i p o g r a f i e românească în
-lai Serviciu prompt şi solid! acest mare comitat, se roagă de bine­
voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u t e
rom., precum şi al privaţilor.

Cele mai ieftine preţuri originale de fabrică!

f. ■'!■
iX X X X X X X X X X F '

(}u privire la c a.ţ vniie de sub Nr. 94.366/1899 a Exc. Lor dlor miniştri de instrucţiune publică şi agricultură şi în raport cu cele de
sub Nr. 66.366/1900 aduc la cunoştinţa on. autorităţi şcolare şi a diferitelor oficii, că

1 de desinfectare imit „ D u s tle s s “ al lui F o n a g y ,

un fel de oleiu, cu care ungăndu-se padimentul nimiceşte baccilii aflători în praf, pe cari omul respirându-i îi causează diferite morburi, mai ales
tuberculosa, se poate procura exclusiv numai la mine. — Cu explicări amănunţite servesc cu plăcere.

2~5 Gustav Zobel, comerciant în Orăştie.

Y m y y Y y y y y ţ ţ
„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.