Page 2 - Activitatea_1901_05_18

Pag- 2 ACTIVITATEA Nrul 18.

Cu ce fel şi chip de m a j o r i t a t e 169 voturi, adecă acţii. La suma alor două române, să îmbinau cu tonul musicei, care pe­ Deşi nu-mi convine să stau de vorb
ma r e s’au spulberat acusele ridicate, care grupuri oficioase, apoi la acest grup inde­ trecea pe cel mai iubit fiu al acestui orăşel cu un tufariu pezevenchiu, totuşi din conside­
după ei sunt gogoaşe goale; apoi cine a . pendent , s’a mai adăogat şi strecurat 20 istoric. rare faţă de onoratul public, îl provoc, dacă
votat încrederea nemărginită directorului acţii dela 8 acţionari indiferenţi, cari avoau Ajunşi la cimiter, după săvlrşirea ritua­ are onoare, să-şi dea jos masca de pe faţă
executiv, direcţiunei şi comitetului de supra- laolaltă 79 voturi şi nu ştiau încătrău să apuce, lelor, a deslegării sufletului regretatului de­ pentru a ne putea râfui împreună şi în deo­
veghiere, în fine; în a cărora suflet n’a mai cătră urnă sau cătră uşe. funct şi după-ce cosciugul a fost depus în sebi să declare, dacă are curagiul, că lntr’a-
rămas nici umbră de îndoială în cinstea ne­ Computate astfel voturile, respective mormânt, tînărul advocat Dr. Aurel Vlad, devăr la persoana mea a ţintit în afirmările
ştirbită a acestui bărbat şi în resultatele bune acţiile, cel or cu isbânda, bucinată în în cuvinte alese, avântate şi pline de senti­ din articolul amintit ?
spre care cu succes s’a nizuit într’una, lăsăm ! «Tribuna» şi «Tribuna Poporului», reiese mente, a făcut pe scurt panegiricul amicului Referitor la meritele marelui actor fu-
să urmeze datele şi cifrele votanţilor, ale majoritatea de 2604 cu care s’a manifestat său de studii. Ca cunoscuţi dela universitatea gariu, hermafroditul onorabilităţii, care de luni
acţiilor lor şi celea ale acţionarilor, repre­ încrederea. din Pesta, a descris în liniaminte principale de zile mâncă pânea de emigrant «în exil de
zentaţi prin ei î nches ia de î n c r e d e r e Faţă de aceste voturi, m a j o r i t a t e dorinţele acestui tinăr de mari speranţe şi bună voe», şi care se arată prin Orăştie nu­
proprie. Dorinţa noastră este, ca publicul din oficioasă, grupul nostru de 14 acţionari cu modul cum el cugeta, a presta serviciile sale mai din când în când, pentru-ca să provadă
afară şi mai vârtos acţionarii, cari nu au luat 714 acţii proprii şi 660 acţii dela 25 acţio­ acestui opid, în care a văzut lumina zilei. pe slugii săi flămânzi, pe cei «trei» şi pe cei
parte, precum şi aceia, cari au dat plenipo- nari, cu plenipotenţe în regulă, adecă peste Unicul lui dor era, ca poporul seu român să «mai mulţi» sdrenţari, pardon, acţionari, cu
tenţe unor persoane, cu cari nici d u p ă tot, cu 1374 voturi legiuite s’a reţinut dela fie ridicat la însemnătatea cuvenită. Numai sfaturile sale jurnalistice; mai departe referi­
n u m e nu s’au cunos c u t, să facă bilanţul alegerea membrilor direcţionali. pentru acest ideal era învăpăiat şi tare de tor la «interesele personale şi familiare*
nepărtinitor şi să judece obiectiv asupra în ­ Acei acţionari, cari vor fi dat creză- multe-ori a dat expresiune viuă dorinţei (va fi temă cam gingaşe pentru fugarul) cul­
c r e d e r i i celei m a r i şi-a modului pervers, mânt corespondenţelor amintite precum şi sale, căreia însă acum, răpit de cruda moarte, tivate cu banii «Ardelenii», şi a l t e l e şi
cum aceea s’a manifestat prin marii acţionarii publicul, care a cetit „Tribuna" şi „Tribuna nu mai poate satisface. Dormi în pace suflet altele, voiu reveni Ia timpul său fără nici
Boc a-M o ţ a - A n d r e s c u . Poporului", se pot convinge din aceste date blând! fii încredinţat, că noi, cari am rămas, o cruţare.
„Dreptatea displace mai tare atunci, adevărate, cari vor revărsa lumină asupra vom împlini şi partea ta. Ioan M ih aiu
când lucruri ascunse aduce la lumina zilei“, învingerii reportată de neîntrecutul director Carul mortual era împodobit -de cunune proprietar.
zice Quint. executiv şi a clicaşilor săi, mai cu samă din numeroase. Sub conducerea dini primar George
Institutul „Ardeleana", are 218 acţionari punct de vedere moral. Despre istoria alor Dănilă s’a presentat magistratul orăşenesc în
cu 5000 acţii. 1423 voturi câştigate cu plenipotenţe şi plen. Dl Ioan Pop, protopop gr.-cat. cu ştim. Revista externă.
Pentru adunarea dela 31 Martie res­ despre cele 300 acţii făcut e pest e noapte» familie încă a dat tributul din urmă, prin pre­
pective 8 Aprilie a depus 121 acţionari 4186 vom reveni în numărul viitor. senţa lor.
acţii, nu s’au presentat la adunarea din urmă Deva era representată prin d-nii Fran- Din România.
3 acţionari cu 83 acţii, au rămas 181 acţio­ cisc Hosszu-Longin, Dr. Aurel Vlad, advocaţi, La 24 Aprilie n. a. c., ziua ono­
nari cu 4103 acţii. şi Almăşescu, inginer de architectură, ear’ mastică a M. S. Reginei şi A. S. R.
Grupa I. 8 membrii de direcţiune au înmormântarea lui Alexandru Rimbaş. Orăştia prin d-nii Laurian Bercian, redactor, Principesa Elisabeta, s’a serbat la Me-
avut 856 acţii proprii şi 763 acţii acuirate Virgil Olariu, când. de advocat, Simion Vlad,
tropolie un Te-Deum, cu onoruri mi­
dela 24 acţionari, laolaltă i 6ip. Anastasiu Demian şi Artemiu Corvin, func­ litare.
Grupa II. 5 membrii ai comitetului de Hunedoara, la 2 Maiu 1901. ţionari de bancă, ear’ corpul oficerilor prin
supraveghere au avut 136 acţii proprii şi 660 Moartea este un somn îndelungat, som­ dl sublocotenent Tomanek dela regim. 64.
acţii acuirate dela 12 acţionari, laolată 796. nul este o moarte scurtă, cea din urmă face Jurul era asemenea representat prin ţă­ Serbarea jubilară a lui Mihaiu-Vi-
Suma acţiilor acestor două grupuri, să scadă, cea dintâiu curmă de tot suferinţele. rănimea număroasă, care cu dor aştepta aju­ teazul a fost fixată de Ligă pe 20
contra cărora era să se voteze neîncredere, Această zicere o putem aplica şi la iubi­ torul defunctului, dacă providenţa s’ar fi în­ Maiu a. c., când se va face şi o pro­
face deci laolaltă 2415. Stând lucrul aşa, tul nostru A. Rimbaş, pe care eri, la 1 Maiu durat a-i lungi firul vieţii. cesiune la moaştele lui, în mănăstirea
admis, după părerea proprie a acestor două a. c. st. n., l'am petrecut la lăcaşul vecinie. Tot ce are Hunedoara mai bun şi mai Dealul.
corporaţiuni, a-şi vota înşiş încrederea, pre­ Că prelângă jalea profundă a părinţilor cinstit a luat parte la înmormântarea lui Al.
In ziua morţii eroului pomenire
cum şi-a primi toate, bune, rele, câte s’au şi a numeioaselor sale neamuri, cât de mare Rimbaş. Impresiunea ce ne-a rămas este, că
bisericească în Bucureşti şi judeţe.
perondat în anul de gestiune 1900, era de a fost durerea obştei române, a dovedit-o moartea este descompunerea trupului nostru
prevăzut, că noi cei cu atacurile brutale, după presenţa imensă a publicului, care a luat parte alcătuit din ţărînă, începutul unei existenţe Cu ocasia asta mari serbări în ca
afirmarea Schreib-Moritzului Popa-Agent, nu la înmormântare. mai bună, oglinda temută a celor înrăutăţiţi, pitală. Dl profesor Onciu va ţinea o
am putut pune mâna, necum pe guvernă­ Actul funebral s’a săvârşit de vrednicul locul de scăpare dorit a celor cari sufer şi conferenţă; seara o representaţie tea­
mântul „Ardelenei", dar’ nici chiar pe un preot local, dl G e o r g e O p r e a cu asistenţa soartea din urmă a noastră a tuturora.» trală, banchet.
mandat în direcţiunea acesteia. dlor preoţi P e t r u Ş i n c a din Batiz, G eo rg e A m icul. Pentru a se aduna fondul necesar
Pe lângă această majoritate, compusă P o p o v i c i u din Nădâşdia sup. şi Pet r u
spre a se face o mobilă de argint, în
din 13 membrii direcţionali şi comitet de Rimbaş, diacon-contabil din Brad.
supraveghere, dintre cari numai 4, zi pat ru Cuvântul funebral religios, basat pe în­ Jos eu masca I care sfi se conserve capul marelui
inşi sunt f ondat or i , ear' ceialalţi au venit văţăturile noastre creştineşti, l-a ţinut parochul Domn, s’a organisat un comitet.
la blidul plin mai târziu, şi au ajuns adicţi locului, dl Oprea, în stil adevărat preoţesc,
ai directorului executiv, în urmă sluşbelor storcând lacrămi de condolenţă din ochii pu­ Stimate dle Redai tot! In 21 Maiu va fi congresul anual
p
prestate în ale d e n u n ţ ă r i l o r , col or t a- blicului. Părintele Oprea s’a achitat pe deplin îmi permit a Vă ruga ca să daţi publi­ al Ligei.
ge l o r şi i nt ri gi l or, de care unii sunt de datorinţa sa, prin alocuţiunea pl-nă de care în preţuitul ziar ce redactaţi, următoarei Lupta Burilor.
pe deplin cualificaţi, ştiam noi prea bine, că tact, bine compusă şi pledată în ton sonor,
nu vom isbutl, însă veni-va timpul, când în­ puternic şi plăcut auzului. Vorbirea sa aco­ Provooări: Din Capstadt se vesteşte, că 400
suşi bărbatul valoros va căuta toate potecile, modată este vrednică să ocupe loc în şirul In nrul 74 al ziarului «Tribuna Popo- de Buri în distanţă de 15 miluri dela
ca să scape de ei, după principiul seu, pus cuvântărilor funebrale. ! rului» sub titlul «Intimpinare» a apărut un Kronstad, au atacat o trupă de En­
în praxă de atâtea-ori şi faţă de alţi bărbaţi Corul împrovisat a cântat cu succes poe- pamflet, în care câte cuvinte, atâtea minciuni glezi. Lupta a ţinut 8 ore, în care
mai Însemnaţi, de cât acei pigmei mici la sia jalnică la acest act trist şi a contribuit sunt puse pe hârtie. timp dintre Buri au căzut 14 morţi şi
suflet. mult la ridicarea ritualelor noastre, atât de In ce mă priveşte pe mine personal, câţiva răniţi, ear’ Englezii s’au predat
Pe lângă acelea grupuri oficioase, s’a impunătoare. autorul din tufă scrie cu oareşi care «politică»,
Burilor, cari i-au desarmat şi i-au pus
mai adaus şi grupul al treilea, adecă: Boca- Cortegiul iunebral abia a încăput piaţa astfel, că faptele înşirate acolo numai ca alu-
apoi earăşi în libertate. Generalul French
Moţa-Andrescu şi încă 6 acţionari cu patru opidului Hunedoara de ambele părţi ale Cer- sie s’ar putea înţelege ca referitoare la per­
plenipotenţe, cari toţi laolaltă au concurat cu nei, ear’ sunetul campanelor, ambelor biserici soana mea. a depus comanda, fiind prins de Buri,
dar’ dându-şi cuventul de onoare, că
o împărţire a ţării, spre a se putea mai cu baccililor, să-’l înlăturăm, ear’ baccilii să-’i nu va mai lupta contra lor, a fost
înlesnire, recruta, îngriji şi comanda. omorîm, ceea-ce pare cam curios, şi totuşi eliberat.
Ţara noastră s’a împărţit pentru întoc­ Vindecarea tuberculosei. este uşor de-a se face dacă prin ungerea Ştirile mai noue vestesc, că 7000
mirea oştirii în 5 mari părţi, formând cinci cu o materie fluidă, alui Fonagy, numită
de Olandezi înarmaţi, din Capland, s’au
corpuri de armată : I-iul la Craiova, al II-lea «Dustless», curăţim padimentul de praf.
învăţaţii noştri ţin conferenţe, congrese alăturat la Buri.
la Bucureşti, al III-lea la Galaţi, al IV-lea la Această procedură este cunoscută deja de
şi îşi dau părerile consultându-se împreună
Iaşi şi al V-lea la Constanţa, căruia i-se spune mulţi oameni, deoare-ce «Dustless*-ul se fo­ China.
după legiuirea militară «divisia activă», ceea-ce asupra modului de vindecare a tuberculosei loseşte la multe institute de ale statului şi Trupele ruseşti s’au ciocnit la Muk-
de plămâni, dar' până astăzi nu s’a aflat
să tălmăceşte că trupele din acea parte tre- private, şi încercările multor directori ai ofi­ den cu Chinezii. Lupta a fost sânge­
încă nici un mjiloc, prin care acel morb să
bue să fie gata de luptă la ori-ce moment, ciilor de căi ferate, poştale şi poliţiale, pre­ roasă, şi s’a sfîrşit cu înfrângerea Ru­
fie cu siguritate vindecat, ba se poate zice,
fiind-că acea parte a ţării noastre este din cum şi a unor profesori, nu au rămas fără şilor, dintre cari au căzut morţi 4 ofi-
că aproape toate mijloacele ce s’au între­
nou alipită la trupul României şi vecinilor resultat. Chiar şi de institutele de bacteriolo­
buinţat până acum contra acestui morb, au ceri şi 56 soldaţi. Generalul Zurpicki a
noştri nu prea le vine la socoteală că noi gic s'a recunoscut, că unde se foloseşte
rămas fără elect. De aceea aflăm de bine a fost greu rănit.
avem din nou acum piciorul volnic pe marea acest mijloc, lăţirea morbului e împedecată.
aduce on. public la cunoştinţă unele instruc­
neagră, ale cărei spume ne duc în toată lu­ Indată-ce ungem padimentul cu această ma­
mea numele nostru, o clipă dat uitării. ţiuni pentru localisarea acestui morb incura­ terie, ridicarea în aer a prafului şi a baccili­
Fie-care corp de armată, cuprinde un bil, adecă pentru a-’l putea stîrpi nainte de lor aflători în el e peste putinţă. Este de do­ NOUTĂŢI
număr îndestulător de judeţe, ca să poată avea ce el s’ar fi înrădăcinat. Căci de ex. dacă rit, ca procurarea acestui mijloc să i-se
numărul de ostaşi trebuincioşi. un morbos numai atunci îşi caută vindecarea, înlesnească publicului şi să se vândă în fie­ — D epu taţîu n ea oraşu lu i n ostru a
Corpul de armată la rîndul lui se îm­ când deja nu mai poate sta la masa de plecat în 8 Maiu 1901 la Budapesta şi Viena
care localitate, ca să i-se dee prilej fiecărui
parte în două părţi numite «divisii», fie-care scris sau nu-’si mai poate purta meseria, om a se apăra cu el contra periculosului la ministerli, pentru a cere completarea garni-
divisie în două părţi numite «brigăzi».fiecare toate încercările rămân zadarnice. întrebarea morb. Dacă în sanatorii 70% din aceşti soanei la 3 batailoane, eventual translocarea
brigadă în două părţi numite «regimente», şi este: că de unde se trage acel morb şi prin ştabului aici. Membrii deputaţiunii sunt: dl
morboşi devin de nou apţi de lucru, de si­ primar Fr. Acker, Dr. Aurel Munt ean
toate părţile astea de oştire cuprinde o anu­ ce se poate el stîrpi ? Germenul morbului îl
gur că folosindu-se de acest mijloc, numărul şi Si mon Ferenez.
mită bucată de teritoriu, cel mai mic este respiră deodată cu praful, şi anume în astfel pătimitorilor de acest morb, ar scădea foar­
teritoriul unui regiment, care corespunde cu de locuri închise, unde sunt mai mulţi oa­ te mult. s. — H ym en . Dl Dr. G. Suciu, adv. Î11
judeţul şi tot pe judeţe se face recrutarea meni, între cari unii cari sunt deja inficiaţi Haţeg, îşi va sărba cununia cu d-şoara Hor-
tense Penciu, Sâmbătă în 11 Maiu n. d. a.
oştenilor. de acest morb, şi al căror scuipat uscân- la 1 oră în bis. rom. gr.-or. din Sibiiu-cetate.
(„Albina"). (Va urma). du-se pe padiment, să amestecă cu praful. Sincerile noastre felicitări!
Trebue deci ca praful, fiind el mijlocitorul