Page 2 - Activitatea_1901_05_20

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 20.

chiar şi la vieaţa noastră naţională, căutând numai pentru persoana respectivă, favorisată ticei nenorocite, care a causat răul acesta; ochii guvernului decât toţi pasiviştii laolaltă;
a ne maghiarisa cu ori-ce preţ. de noroc şi de guvernul căruia ’i-a făcut ar trebui deci să abandonăm pasivitatea. pentru-că desvâluirile din Parlament şi tăria
Situaţia aceasta gravă ce ni-s’a creat în servicii. Acesta este în parte răspunsul meu la argumentelor acolo produse nu pot fi plăcute
statul ungar, noi nu o putem schimba prin Am ajuns la ultima întrebare, care e cea întâia întrebare ce aţi binevoit a-mi adresa, pentru guvern, mai ales pentru un guvern
intrarea noastră în Parlamentul maghiar, pen- mai delicată : adecă la întrebarea: >Ce credeţi D.-v. des­ adversar vederilor şi aspiraţiunilor noastre.
tru-că trimiţând 30 sau 40 de depuraţi naţio­ IV. — «Dacă acest lucru (întrarea în pre părăsirea pasivităţii în faţa viitoarelor ale­ Pe aceia cari fac politică guvernamen­
nali în Camera ungară, lucru de altfel astăzi Parlament) nu s'ar întâmpla, cum credeţi d-v. geri legislative din Ungaria?» tală, fie pasivişti ori activişti, nu-i putem con­
imposibil, în chestiile care ne privesc pe noi să duceţi pe viitor lupta pentru realisarea pro­ Trebue însă să adaug, că aşa numita sidera de reprezentanţi ai intereselor noastre
Ungurii vor avea totdeauna cu ei restul Par­ gramului naţional ?« pasivitate, devenind deja tradiţională şi po- naţionale.
lamentului, deoare-ce ei se ceartă între ei Grea întrebare, la care e şi mai greu trivindu-se de minune cu natura noastră, de-a Vin la întrebarea III.: »Care credeţi că
pe ori-ce temă, numai pe tema conservării de de răspuns! nu ne expune la luptă bărbătească, nu am ar fi câştigul cauzei naţionale prin părăsirea
hegemonie şi a lăţirii de rasă nu. Faţă de Soartea poporului e în mâna lui Dum­ multă nădejde că va fi de astă-dată abando­ pasivităţii şi prin întrarea Românilor in lupta
Români ar păşi deci toţi solidari şi noi am nezeu şi în prima linie în El ne-am pus şi nată şi că va fi înlocuită prin politica de electorală?»
fi puşi din nou în situaţia de a eşi din dietă. noi toată nădejdea şi încrederea. El nu poate activitate generală. Cred însă, că în unele cer­ Un mare câştig ar fi deja împrejurarea,
Unde mai pui că prin întrarea noastră în Par­ să ne voiască decât binele, căci sub scutul curi electorale va fi părăsită pasivitatea, ceea- că causa naţională s’ar pune la ordinea zilei
lamentul maghiar am recunoaşte de legală lui ocrotitor am trăit în trecut, când de atâ­ ce încă ar fi, după convingerea mea, un mare în locul competent, ar deveni obiect de des-
situaţia politică ce ni-s’a creat, pe când prin tea ori ne aflam în gura morţii. Avem cre­ câştig, presupunând că de astă-dată ar întră batere parlamentară. Luând despre aceasta
pasivitatea noastră de astăzi opunem un »veto dinţa, că el ne va scoate odată la malul do­ cel puţin un bărbat în parlament, care să cunoştinţă lumea civilisată, guvernul ungar
permanent<, eşit din pieptul unui întreg po­ rinţelor noastre. înceapă acolo, în locul competent, o luptă s’ar simţi moralmente obligat a lua unele mă­
por, anomaliei din statul nostru, care se re­ Dar’ când ? Asta e chestia. Sosirea bărbătească, energică şi reală pentru validita- suri pentru înlăturarea răului, care ameninţă,
zumă în faptul ca minoritatea să stăpânească acestui moment ar trebui accelerată. Această rea pretenţiunilor noastre naţionale. prin neîndestulirea naţionalităţilor, chiar si­
majoritatea. paite a chestiunii cred că vă aparţine şi d-v., Solidaritatea prin aceasta n’ar fi alte­ guranţa statului.
Al doilea motiv care ne împedecă de fraţii noştri din Regat, cari în urma frumoa­ rată, pentru-că tactica este un mijloc şi nu Personal nu sunt optimist; acest câştig
a putea abandona pasivitatea este şi împre­ sei poziţii câştigate în concertul statelor eu­ scop şi fiind mijloacele diferite, scopul ră­ îl consider pentru început mai mult ilusoriu,
jurarea, că ceea-ce ne-a tăcut la timpul seu ropene veţi putea din când în când să vă mâne unul. Solidaritatea cu privire Ia scop de oare-ce şovinismul maghiar e azi atât de
să o decretăm, există şi azi şi astfel neschim- ridicaţi vocea în interesul nostru, căci e im­ rămâne intactă. aprins, încât guvernul deocamdată nu se poate
bându-se motivele, nu se poate schimba nici posibil ca durerile ce le suierim noi să nu Este adevărat, că motivele decretării emancipa de sub această influenţă periculoasă
atitudinea noastră politică. fie simţite şi de cealaltă parte a corpului nos­ pasivităţii există şi azi; ba trebue să recu­ mai mult pentru stat, nu atât pentru naţio­
Aceste motive sunt următoarele hotă- tru naţional, pe care o formaţi d-v. noaştem că stările s’au schimbat în defavo- nalităţi.
rîri ale Parlamentului maghiar: Realizarea justelor noastre aspiraţiunise rul nostru. De aci însă nu urmează că tre­ Avem însă un argument foarte puternic,
a) Uniunea Ardealului cu Ungaria, fă- I ^ va accelera prin evenimentele ce se desfăşură bue să susţinem şi mai departe o astfel de ' şi acesta este deviza guvernului actual: «lege,
cută fără consimţământul nostru, ba chiar în mereu în Europa şi cu deosebire în cealaltă tactică, care în decurs de aproape 30 de ani, drept, şi dreptate!»
contra energicelor noastre protestări; parte a monarchiei noastre. în lor să ne folosească ceva, a stricat causei. Dacă vom lupta pe basa aceasta şi vom
b) legea electorală excepţională pentru Să avem deci încredere deplină în des- Raţional este să o abandonăm, să nu stăm pretinde în toate ocasiunile ca guvernul să nu
Români, cu un cens special pentru Transil­ voltarea evenimentelor, căci şi ele îşi au lo­ si mai departe cu mânile în sîn, ci să păşim poarte această deviză numai pe buze, ci să
vania şi cu privilegii pe seama Ungurilor; gica lor şi se produc totdeauna în chip firesc. cu toată bărbăţia în lupta parlamentară, fiind o şi aplice larg şi cinstit pe toate terenurile,
c) ■ împărţirea meşteşugită a cercurilor împrejurările pot să aducă cu ele ca să lucru ştiut, că ce să vorbeşte în parlament de sigur resultatul nu poate fi îndoios.
electorale, aşa ca majoritatea să fie luată din se impună necesitatea eşirei noastre pe plan, se vorbeşte în ţaţa Europei Întregi. Dar’ mai avem şi argumente de natură
mâna Românilor în toate cercurile; ca factor de importanţă în stat, şi atunci vom Că pasivitatea ne-o ordonă hotărîrile diplomatică: o alianţă sinceră între România
d) atrocităţile devenite proverbiale la şti să ne precizăm condiţiunile. Până atunci conferenţei naţionale, este adevărat, dar’ nu şi statul nostru nu credem să fie posibila, cât
alegerile parlamentare din Ungaria. rezistenţa pasivă, manifestată şi în trecut, este mai puţin adevărat este, că nu s’a hotărît timp Românii din statul nostru nu se vor bu­
Din aceste motive care nu mai există cea mai bună, cea mai sigură şi pentru ad­ pentru totdeauna şi bărbaţii cari au decre- cura de toate binefacerile «legii, dreptului şi
astăzi ? Se zice că cel din urmă, fiindcă s’a versarii noştri politici cea mai usturătoare tat-o, au făcut-o în -presupunerea, că va da a dreptăţii». Pe de altă parte o privire pe
adus o lege, prin care se garantează libertatea armă, de care ne putem folosi acum şi pe oare-care resultate favorabile. harta statului nostru trebue să convingă pe
şi curăţenia alegerilor. Dar’ nu avem noi oare care o vom folosi şi în viitor. Toate acestea nu s’au întâmplat, prin toţi, că alianţa aceasta în contia Rusiei, ini­
şi alte legi care ne garantează drepturi şi nu Primiţi, stimate d-le redactor, expresiu- urmare s’a dovedit prin o lungă şi tristă ex­ micul natural al monarchiei noastre, este din
sunt executate în partea lor referitoare la nea deosebitei mele stime. perienţă, că a fost o tactică greşită. Fiind punct de vedere strategic o chestie de exis­
Români şi la celelalte naţionalităţi din ţară ? lunga experienţă de fapt cea mai bună învă­ tenţă.
D r. loan Maţiu.
Sau şe poate crede că legea s’a adus anume ţătură pentru noi, acest motiv infalibil ne im­ Fiind deci din toată inima patrioţi ade­
pentru noi, ori că faţă de noi va presta ea pune părăsirea pasivităţii. văraţi ai statului nostru, trebue să arătăm la
proba de foc a imparţialităţii ? Eu n’o cred Dacă guvernul ungar ar opri o conte- locul competent pericolul care ne ameninţă
Tot cu c o m u n i c a r e a p o r t r e ­
aceasta, dar’ chiar aşa de-ar fi, mai rămân renţă naţională, ceea-ce comitetul naţional de patria, dacă politica internă nu caută un
tului, s6 publică în nr. 5 al aceleiaşi
celelalte trei motive, care există şi azi şi ne altfel nici n'a încercat să convoace, ar tre­ mod de mulţumire a naţionalităţilor, împe-
reviste părerile editor, proprietar şi
silesc în mod imperios să rămânem în pasi­ bui să se dispună, ca fiecare cerc electoral decându-le astfel de a privi peste graniţă.
şef-redactorului nostru, D r. A urel
vitate şi mai departe. să ia hotărîri privitoare la tactică; dar’ şi Eu nu cred că făcându-ne datoria faţă
Munteanu, ca representantul politicei
In pasivitate avem să rămânem mai ales aceasta numai pentru salvarea formei, de­ de patrie, astfel de argumente să nu folosească
de activitate, care este de următorul
din motivul, că aceasta ne-o ordonă hotărîrile oare-ce, precum am arătat mai sus, pasivi­ şi fiilor ei.
cuprins:
conferenţei noastre naţionale din trecut, şi a- tate adevărată, demnă de un popor, n'a exis­ Mai avem încă să sperăm din lupta elec­
ceste hotărîri sunt obligâtoare pentru noi până Mult stimate d-le directori tat si ce nu există, nu se poate abandona. torală şi un alt câştig de mare însemnătate,
la eventuala lor modificare, făcută ear’ prin înainte de a răspunde la întrebările Toată schimbarea ar fi ca poporul ro­ şi anume: Sub era pasivităţii, precum am
adunarea genetală a reprerentanţilor poporu­ conarete ce binevoiţi a-mi adresa în preţuita mân, care sub era pasivităţii a ales deputaţi arătat mai sus, poporul era o marfă oarbă în
lui român din patria noastră. D-v. scrisoare, permiteţi-mi să fac unele ob- neromâni, cari fireşte n’au representat inte­ mânile candidaţilor neromâni; unul i-a cum­
Cu dela sine putere nu poate face ni­ servaţiuni generale. resele noastre naţionale, declarându-ne pen­ părat «încrederea», adecă votul, mai eftin,
meni abatere dela hotărîrile acestea. Pentru situaţia noastră e foarte carac­ tru politica activă, s'ar alege deputaţi cari ar altul mai scump.
întrebaţi mai departe: teristic răspunsul d-lui Dr. I. Raţiu. D-sa în­ lupta pentru interesele noastre. Este evident însă, că adoptând politica
II. — »Dacă există sau nu un curent suşi mărturiseşte, că în calitatea sa de pre- O astfel de schimbare trebue să se de activitate, vor păşi alt soiu de candidaţi
în acest sens printre Românii de dincolo (a- sident al partidului naţional român, »nu cu­ opereze, căci ea este dorinţa ferbinte a tutu­ în faţa poporului, cari în vorbirile lor de pro­
decă la noi)?» noaşte pe deplin disposifia actuală a parti­ ror Românilor. gram îi vor arăta ce păcate oribile a comis
Răspund: Da, există un curent în o dului nostru naţional cu privire la participa­ Să trec la a doua întrebare: Dacă există însuşi poporul, servind de marfă la alegerile
mare parte de oameni, cari nu cunosc lup­ rea sa în alegerile ce se vor face în curând sau nu un curent în sensul părăsirii pasivi­ din trecut, vor deschide ochii poporului să
tele noastre din trecut şi cari, împinşi de cu­ pentru dieta maghiară». tăţii şi a participării Românilor la viitoarele vadă şi să ştie care sunt drepturile şi pre-
rentul materialist de astăzi, ar dorî să-şi facă Zice mai departe ven. dl Dr. Raţiu alegeri ? tenţiunile lui.
pe calea aceasta cariera. Dar’ ori cât de pu­ »...Nu cunosc pe deplin voinţa întregului Curent puternic pentru activitate există; Făcându-se aceasta în toate cercurile
ternic ar fi acest curent şi ori câţi ar fi par- nostru partid», ear’ mai jos «cunosc însă pul­ el arde ca jarul sub cenuşe. electorale româneşti, poporul va avea astfel
tisanii săi, politica ce o vor face îi priveşte sul şi sentimentul poporului român». Azi dominează încă ideea pasivităţii, o şcoală politică naţională, ale cărei urmări
pe dânşii; nu în numele poporului român şi înţelesul acestor declaraţii e, că în urma — ideea, zic, — pentru-că despre existenţa salutare nu se pot contesta.
nu în numele partidului naţional român vor
pasivităţii am ajuns într’un chaos, în care unei pasivităţi, precum am arătat mai sus, Moralul politic al poporului prin şcoala
întră ei în Parlamentul maghiar, dacă vor pu­
nici însuşi dl Dr. Raţiu nu se ştie orienta. nici vorbă nu poate fi. Această idee e sus­ aceasta trebue să se ridice la nivelul unui
tea întră!
Chaosul, după a mea convingere, este urma­ ţinută mai cu seamă prin terorizare ziaristică, popor conştient de drepturile sale: acesta e
Vin la a treia întrebare: rea naturală a pasivităţii, pentru-că pasivitate fiind toţi aceia, cari au curagiul a nu o ac­ un adevăr firesc, psichologic şi nu o fantomă
III. — »Care credeţi că ar fi câştigul reală aici la noi nici-odtă n’a existat. Aşa cepta pecetluiţi de renegaţi, ori cel puţin de optimistă.
causei naţionale prin părăsirea pasivităţii şi numita pasivitate ce se zice că s’a pus în »materialist!«; şi aşa foarte mulţi bărbaţi »ac- Şcoala aceasta şi resultatele ei binefă­
prin întrarea Românilor în lupta electorală?» practică la noi, s’a mărginit la faptul, că lu­ tivişti» nu cutează a-’şi exprima în public ve­ cătoare este diferenţa enormă între pasivitate
Răspund : Nu câştig, ci pierdere evi­ mea noastră cultă n’a participat la alegerile derile lor. şi activitate. Căci unde şi de cine să fie po­
dentă ar resulta dintr’o astfel de schimbare dietale; în schimb poporul fiind părăsit de Am văzut învinuirea aceasta şi în răs­ porul nostru desluşit despre toate aceste,
de front şi anume din motivul, că n’am fi în clasa inteligentă, a alergat în masse mari la punsul ven. dl Dr. I. Raţiu, care încă afirmă dacă noi, clasa inteligentă, ne retragem de
stare să scoatem din urnă nici măcar un sin­ alegeri şi a votat pentru candidaţii neromâni, că activiştii sunt materialişti, căci «ar dori pe câmpul sgomotos, ba câte odată şi peri­
gur deputat naţional, pentru-că şi nouă ne-ar şi anume pentru acela, care l’a plătit mai bine. să-şi facă pe calea aceasta carieră» (I?). în­ culos al alegerilor dietale?
pune guvernul unguresc, întocmai ca cel aus­ Va să zică poporul a fost o marfă treb însă: Cum se poate presupune ca un Ridicarea moralului în sinul poporului,
triac Românilor bucovineni, contra-candidaţi oarbă în mânile candidaţilor neromâni. activist, care în Parlament ar lupta din toate : ca urmare firească, este câştigul sigur al în-
tot dintre Români, dar’ bine văzuţi la guvern, O astfel de procedură nu se poate numi puterile pentru causa naţională, pentru acelaş i trării noastre în lupta electorală şi dacă nu
şi ne-ar bate cu oamenii noştri, făcându-ne «resistenţă pasivă», ci trebue să o numim scop pe care îl urmăresc şi pasiviştii, să facă vom avea alt resultat decât numai ridicarea
de rîs în faţa lumii. cu numele ei adevărat, procedură de demo- prin aceasta carieră la guvern? Doar’ e lă­ moralului şi a simţământului naţional al po­
Faptul, că unul ori altul dintre cei-ce ralisare, care fără a voi şi-a şi ajuns scopul: murit că atunci când cineva luptă energic porului nostru, putem fi satisfăcuţi, căci am
eventual ar întră în dietă ar ajunge într’o Azi poporul nostru e în mare parte demora- contra unui guvern, care nu respectează pre­ câştigat totul.
tuncţiune înaltă, în justiţie sau administraţie, lisat. Acest lucru regretabil nu se poate con­ tenţiile noastre naţionale, nu devine favoritul La preţuita-vă întrebare: «Dacă Românii
cum s'a mai întâmplat şi în trecut, nu-1 pot testa. Cunoscând acest rău, trebue să lucrăm guvernului 1 Din contră, un luptător parla­ vor continua şi în viitor politica de pasivitate,
considera câştig pentru poporul român, ci din toate răsputerile pentru schimbarea tac­ mentar, adecă un activist, va fi mai odios îni cum credeţi d-v. să duceţi lupta pentru rea-