Page 3 - Activitatea_1901_06_22
P. 3

Nrul  22.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Pag.  3.

           du-se ca  Român,  prin  naştere  deja  apar­       „Umoristica diletantă11?!          Al.  Lupaşcu  şi  G.  Misail.  G.  Misail  e  preşe-  I  I causat  o  mare  panică  în  Londra  şi  să
           ţine  naţiunii  sale.                                                                 dintele  Societăţi,  Al.  Lupaşcu a  fost  vice-pre-   conchide,  că  Englezii  au  fost  amarnic
           }       >
                Naţiunea  dată  este  un  concept  na­                                           şedinte  şi  cassar  timp  de  aproape  30  de ani.   bătuţi.
                                                           «Tribuna*,  care  de  altmintrelea în  viaţa  Din  causa  vîrstei  înaintate,  Al.  Lupaşcu  s’a
           tural,  care  prin  renegări  ori  schimono­                                                                                          Ministeriul  de  râsboiu  este  formal
                                                      ei  mii  multe  neadevături  a  colportat,  deoare­  retras  din  vice-preşedinte  şi  cassar şi  a rămas
           siri  de  nume,  la,  ori  fără  poruncă,  nu   ce  nu  controlează  deloc  adevărul  celor  tri­  numai  ca  membru  în  Societate.  asediat  de  publicul,  care  pretinde  in-
           se  poate  altera.                         mise  ei  spre  publicare,  scrie  în  nr.  92  că:   Pentru  multele  servicii  aduse  acestei  formaţiuni,  chiar  ca  pe  timpul,  când s’a
                Cel-ce  s’a  născut  de  Român,  şi  «...Umoristica  di l e t a nt ă ,   adecă  «Activita­ Societăţi  de  către  dl  Lupaşcu,  membrii  ei  început  răsboiul.
           zice  că  el  e  Maghiar,  minte,  şi  nu  se   tea*  din  Orăştie  a  primit,  precum  ni-se  co­ au  hotărât  în  unanimitate,  să  bătă  o  medalie
                                                      munică  (? 1)  din  Pesta,  o  meritată  l e c ţ i e   (!!)  în  bronz  cu  chipul  lui  şi  să-l  proclame  şi
           poate  considera  decât  de  om  ticălos!
                                                      din  partea  tinerimii  universitare  române  din  preşedinte  de  onoare  în  semn  de  recunoştin­  N0 UTĂTI
           (Aşa  e !  aşa  e !)
                                                      Budapesta*.                                ţă  şi  frumoasă  pildă.   Medalia  s’a  făcut  şi
                Tot  aşa  şi  Maghiarul  născut,  min­     «Societatea  « P e t r u  M a i o r * ,   cântă  i-s’a presentat  în  adunarea  generală  a  Societă­
           ţind,  că  el  nu-i  Maghiar!  (Aprobări  ge­  «Tribuna*  mai  departe,  a  decis  (?)  zilele  tre­  ţii,  ţinută  în  ziua  de  6  Maiu  c.,  în  localul   —    Vasile  A lexandri    —    în   ediţie
           nerale !)                                  cute  a  nu  primi  mai  mult  printre  toile  ce  şcoalelor  soc.  pentru  învăţătura  poporului  poporala.   Pe  lângă  broşurelele  mai  noue
                                                      vin  societăţii,  gazeta  «Ativitatea*.   Că  prea  român.   Odată  cu  medalia  i-s’a  încredinţat  ale  «Bibliotecii  pentru  toţi*,  în  cari  au  apă­
                 Conceptul  «naţiune  politică«  este
                                                      s’a  dovedit  plin  şi  îndesat  în  scurtul  timp  şi  o  diplomă  alcătuită  cu  frumoase  cuvinte  rut  poesiile  lui  Alexandri,  institutul  de  arte
           numai  o  ficţiune  juridică,  o  nepotrivită
                                                      de  când  apare,  că  această  foaie  nu  e  «Acti­ şi  tipărită  pe  hârtie  trainică.  Reproduc  câte­  grafice  şi  editură  «Minerva*  din  Bucureşti,
           numire  a  totalităţii  cetăţenilor,  care înse   vitate*,  ci  mai  curend  «Măci ucă*,   atât  po­ va cuvinte din această  preţioasă diplomă:  Con­  strada  Isvor  80,  a  scos  într’un  drăguţ  volum
           nici  când  nu  va  putea  altera  legile  in-  litică,  cât  şi  socială,  cconomică-culturală,  Mă­  stantă  în  iubirea  şi  veneraţiunea  ce  în  totdea­ artistic  cartonat toate  poesiile  iubitului  Alexan­
           falibilc  a  naturii l                     ciucă,  a  cărei  devisă  pare  a  fi  numai  a  dis­  una  ţi-a  arătat  (după-cum  şi  domnia-ta,  nes­ dri.  Doine,  lăcrimioare,  suvenire,  mărgărită-
                 Cred,  că  acum  şi  dl  vice-comite   truge,  a  sfărîma  (de-ar  avea  putere!)  tot  ce  trămutat  ai  rămas  în  iubirea  culturii  neamu­  rele,  pasteluri,  legende,  ostaşii  noştri  şi  varia,
                                                      alţii  cu  muncă  serioasă  şi  premeditată  au  lui  nostru,  fără  distincţie  de  provincie),  So­ toate  sunt  cuprinse  în  acest  volum  de  344
            şi  toţi  cei  de  vederile  lui,  veţi  recu­
                                                      clădit  în  şiruri  de  ani*.              cietatea  noastră  a  crezut, că  este  o  datorie  a  pag.,  care  costă  numai  1  coroană  50  bani.
            noaşte,  că  există  Români,  întocmai  cum
                                                           Noi  declarăm,  că  dela  societatea  «Petru  celebra  nepreţuitele  servicii  ce  domnia-ta  i-ai  Poesiile  lui  Eminescu  în  ediţie  ieftină,  ale  lui
           există  şi  Maghiari  în  ţara  aceasta!
                                                      Maior*  absolut  nici  o  ştire  despre  ceva  con­  adus  în  curgerea  a  33  ani  trecuţi....  Oferin-  Alexandri  asemenea,  nu  mai  permit  nimănui
                 (Vicc-comitele  şi  alţi  membrii  ma­ clus  de  atare,  n'am  primit;  trebue  dar'  să  du-ţi  acest  modest semn de  recunoştinţă  (me­ să  se  scuse,  că  nu  le  are  în  biblioteca  sa,
            ghiari :  naţionalităţi!)                 considerăm  inserţiunea  «Tribunei*  de  o  mis­ dalia/  am  fi  voit  bucuroşi  să reamintim  prin­ fiind  preţul  prea  urcat.
                 Nu  naţionalităţi,  domnilor,  naţiuni   tificare  mincinoasă.                  cipalele  epoce  ale  frumoasei  domniei-tale pe­
                                                           Ni-se  pare,  că  la  influinţa  sateliţilor  ne­ treceri  intre  noi;  însă  aceşti  33  de  ani  sunt   —    Prim ar  lăudăros.  In  comuna  Vai-
            există  aici,  cuventul  »naţionalitate«  este
                                                      putincioşi  ai  capului  «Ardelenii*,  s'a  adus  prea  plini  de  fapte  memorabile,  pentru-ca  să  dei,  lângă  Oiăştie,  s’a  făcut alegere de  primar
            numai  o  tabricaţiune  mai  nouă,  efluxul
                                                      acel  «conclus*  (I!)  în  capul  stupid  a  oare-  Ie  putem  resuma  aici.  De  almintreiea:  toţi  în  primăvara  aceasta.   Cu  acest  prilej  s’a
            ficţiunii  «naţiune  politică«.           cărui  Schreib-Moricz  simbriaş.           dintre  noi  îşi  aduc  aminte  de  titlurile  ce  ai  ales  Ioan  Dănilaş.   Nu  avem  nimic  contra
                 S6  trec  acum  la  „iridentismul“  su-   Altcum  e  adevărat,  că  noi  suntem  «Mă­ la  veneraţiunea  şi  recunoştinţa  acestei Socie­  alegerii  lui,  însă  ni-a  venit  la  cunoştinţă,  că
            levat  de  dl  vice-comite.               c i uc ă *   pentru  capetele  celor  necorecţi  şi  tăţi.  Toţi  au  păstrat  amintirea  apostolatului  cunoscut  guraliv  fiind,  are  o  însuşire  rea,  de
                 Acest  cuvânt  însemnează  mai  pu­  belitori  de  poporeni;  ba  promitem,  că  dacă  domniei-tale  din  primii  ani  ai  fondării  sale,  a  persifla  şi  bârfi  în  mod necuviincios  asupra
                                                      nu  se  vor  corege,  vom  fi  şi  mai  necruţători.  apostolat,  căruia  în  mare  parte  se  datoreşte  antecesorilor  (înaintaşilor)  primari,  notari  şi
            ţin  atâta,  că  noi  am  gravita  în  afară!
                                                           Am  spus-o  aceasta  în  programul  nos­  poporanisarea  întemeierii  Societăţii  şi repedea  membrii  de  c o m u n i t a t e ,   cari  toţi  şi-au
                 Ve  provoc  pe  toţi  Maghiarii  pre-
                                                      tru,  că  noi  ticăloşiile  nimănui  nu  le  vom  as­  creştere  a  fondului  ei  bănesc,  care  în  mai  câştigat  merite  neperitoare  pe  lângă  adminis­
            seriţi,  spune-ţi-mi  un  singur  cas,  numi­  cunde,  ci  le  vom  sbiciul;  cui  nu-i  place,  nu  puţin  de  3  ani  s'a  urcat  la  90.000  lei.  Toţi  trarea  corectă  a  comunei.   Toţi  înaintaşii  lui
            ţi-mi  un  singur  Român,  despre  care  cetească  «Activitatea*,  cetească  «Tribuna*!  şi-aduc  aminte  cu  recunoştinţă  despre  gene­  s’au  nizuit  a  ridica  învăţământul  popular,  a
            ştiţi,  că  ar  fi  gravitat  în  afară!  (Ro­  Una  însă  o  declarăm:  noi  primim  toată  roasa  cedare,  ce  în  calitate  de  cassar  ai  fă­  provedea  comuna  cu  drumuri  de  comunicaţie
            mânii :  sâ  auzim!  Maghiarii:  tac !)   răspunderea  pentru  adevărul  celor  publicate  cut  în  favoarea  Societăţii  a  onorarului  de  bune  şi  a  îngriji  de  venitele  alodiale,  încât  a
                 Îmi  repet  provocarea, domnilor  Ma­  de  noi!  Tot  ce  am  publicat  e  dr ept !   făp­  100  galbeni  anual,  ce se plătia  predecesorului  rămas  chiar  şi  un  capital  însemnat  în  bani
                                                      tuitorii  nici  nu  c u t e a z ă  să  d e s m i n t ă !  domniei-tale,  sumă  care  capitalisată  se  urcă  gat3.   Presteze  şi  nou  alesul  primar,  înainte
            ghiari,  numiţi  barem  un  Român  »iri-
                                                      ba  de  frică  se  vor  mai  corege  «valoroşii*  acum  la  aproape  40.000  lei.  Toţi  îşi  reamin­ de  toate,  servicii  consătenilor  săi  şi  numai
            dent« !  (tăcere!)
                                                      pe  cari  i-am  dăscălit.                  tesc  despre  exacta  domniei-tale  manipulare  după-ce  va  da  dovedi,  are  titlu  de  a  aştepta
                  Antevorbitorii  români  au  numit         Dacă  nu,  apoi  vor  fi  mijloace  şi  mai  şi  despre  onorabilitatea  cu  care  ai  păstrat  dela  alţii  laude.  Până  atunci  îi  zicem  :  mai
            Maghiari  de  aceia,  cari  au  gravitat  în  drastice,  că:  Măciuca,  măciucă  va  rămânea:  neatins  fondul  nostru bănesc de 222.000 lei......  încet  cu  lauda  proprie!  apoi ii aducem aminte
            afară,  l’au  numit  pe  Kossuth!  şi  d-voas-   armă  deschisă  cinstită,  care  nu  o  poţi  as­  Au  luat  parte  la  această serbare  adevă­ de  păţania  lui  Ţepeş  Vodă.
            tră  aţi  strigat,  că  nu-i  adevărat!   cunde  în  buzunar,  cum   fa c  hoţ i i  c u  re­  rat  românească,  pe  lingă  membrii  Societăţii   înainte  de  toate  are  datorinţa  a  face
                                                      v o l v e r u l   (figura:  argatul  «Ardelenii*,  cel  şi  alte  persoane,  ca  dnii  G.  I.  Lahovari,  pre­  lumină  în  afacerea  ajutorului, adunat pe seama
                 Apoi  cetiţi,  domnilor,  tractările  Jui
                                                      bătut  cu  biciul  de  câni,  şi  cu  revolverul  as­ şedintele  soc.  p.  învăţătura  poporului  român  celor  ar.şi,  apropiindu-se  deja  anul,  căci  la
            Kossuth  şi  a  soţilor  sei  cu  ministrul
                                                      cuns  în  buzunar,  şi   a p o i   aplicat  la  «Ar­  V.  A.  Urechiă,  Gr.  Tocilescu şi  alţii.  Ne  ex-  din contră  se  va  trezi  cu  o  straşnică cercetare
            italian  Cavour,  ba  şi  Napoleon  III.  din  deleana* !)                           primăm  adânca  noastră mulţumire pentru  fap­  disciplinai ă.  Acum  odată  atâta.
            anii  1858— 1859  şi  veţi  fi  convinşi,       Am  aşteptat  dela  Societatea   «Petru  tul,  că  a  început  şi  la  noi  să  se  recunoască
            că  Kossuth  şi  soţii  sei  au  pus  în  tim­ Maior*  să  declare,  că  drept  e  ceea-ce  «Tri­  meritele  bărbaţilor,  cari  lucrează  cu  inimă  şi   —    Noui fapte arbitrare,  Direcţiunea
            pul  răsboiului  nostru  din  anul  1859   buna*  cu  atâta  ptăcere  îi  atribue?   desinteresare I                            faimosului  institut „Ardeleana11  în  învălmăşala
                                                                                                                                            de  care  este  ocupată,  de  când  s’a  nimicit
            toate  pietrile  îti  mişcare,  ca  să  provoace                                          Comitetul  Soc. „Transilvania"  se  compu­  buciunata  şi  mult  lăudata  adunare  generală
            revoluţiune  aici  în  ţară,  cu  ajutor  străin!                                    ne  din  următoarele  persoane:  G.  Misail,  pre­  şi  conclusele  ei,  aduse  cu  voturile  cerşite,  a
                                                          Societatea  „Transilvania^.            şedinte;  D.  A.  Laurian  şi  V.  Mândriann,  vi-
                 Aceasta   e  gravitare    în   afară                                                                                       dat  calea  la  doi  practicanţi  salarisaţi  şi  cu
                                                                                                 ce-preşedinţi;  V.  N.  Orgidan,  cassar;  I.  Man-
            domnilor,  nu  ţinuta  noastră  deschisă,                                            liu,  P.  Gârboviceanu, I.  Clinciu, Ad.  Henţescu,   deplină  cualificaţie.
            când  vrem  să  ne  organisăm  pentru  o        Există  în  Bucureşti  o  societate  cu  nu­ G. Popa şi  Cepescu membri;  D.  Raţiu,  secretar.  Direcţiunea acestui institut a decis anume;
                                                                                                                                            că  posturile  de practicanţi le sistează,  pe motiv,
            lnptă   constituţionată  în   parlamentul  mele  «Transilvania,*  care  de  ani  îndelungaţi                        P.  G ...   vezi  Doamne 1  că  numai  poate  plăti  diurinul.
            ţării!  (Aşa  e !  aşa e ! sgomot,  şi  aprobări!)  lucrează  în  linişte  şi  fără  sgomot  pentru  lu­                             Semnificativă  este  însă  aplicarea  lui
                                                      minarea  poporului  român.  Societatea  aceas­
                 Dl  vice-comite,  ca  să  fie  în  stare  a                                                                                Nicolae  Tânasă,  jinerele  lui  Boca,  care  a
                                                      ta  s'a  întemeiat  în  anul  1867,  aproape  de
            judeca  calm  şi  drept,  ar  trebui  să  ţiuă                                                                                  strigat  la  adunarea  generală  mai  tare  în  fa­
                                                      către  aceleaşi  persoane,  cari  în  1866  înteme-
            totdeauna  în  vedere  două  lucruri:      iaseră  «Societatea  pentru  învăţătura poporului   Revista  externa.                vorul  guvernanţilor şi cum  se  aude,  şi  a  unui
                                                                                                                                            al  doilea  scriitor,  cari  imediat  şi-au  şi ocupat
                 Să  nu  fie  obiectul  iritaţiunii  ner­ român.*   Statutele  societăţii  «Transilvania*
                                                                                                                                            locul.
            voase,  şi  să  se  ridice  dela  punctul  seu  s’au  votat  în  30 Iunie 1867  de adunarea mem­  Creta  şi  Grecia.                 Aceasta  disposiţie  arbitrară  s’a  făcut  în
            de  vedere  maghiar  la  punctul  de  ve­  brilor  sub  presidenţia  lui  A.  Papiu  Ilarian şi                                 lipsa  directorului  executiv,  care  să  află  de
                                                      s’au  modificat  în  19  Martie  1878  de  aduna­  Representanţa  Cretei  a  luat  posi-
            dere  al  adversarului politic,  şi  din  acest                                                                                 presinte  la  Karlsbad,  pentru  de-aşi  repara
                                                       rea  membrilor,  sub  presidenţia  lui  A.  Treb.
            punct  apoi  va  vedea  mai  clar,  că  oare                                         ţie  pentru  alipirea  Cretei  la  Grecia.  stomacul,  pecând  va  avea  a  mistui  cele-ce
                                                       Lauiian.
            noi  mai  mult  pretindem,  decât  putem        Scopul  acestei  societăţi  e  de  a  strînge   Presa   elină   sprigineşte   cu   căldură  le  va  auzi  la  a  trea  adunare  generală.
            pe  basa  dreptului?                      h gâturile  de  frăţie  între  junimea  studioasă   această  tendenţâ.                     Oare  disposiţia  aceasta  nu  s’a  plămădit
                                                                                                                                            pe  drumul  ţerii  şi  oare  directorul  executiv
                 Va  vedea,  că  suntem  prea  modeşti  din  toate  părţile  românimii,  venind  în  ajuto­                                 să  nu  aibă  parte în executivă ?  Noi  nu credem,
            în  pretenisunile  noastre;  şi  nu-şi  va   rul  studenţilor  români  din  Transilvania şi păr­  Răscoală  în  Spania.         pentru-că  fără  prealabila  lui învoire încă  nimic
                                                      ţile  ei.  Societatea  cu  mijloacele  ei  vine  în   Din  M adrid  se  depeşează,  că  în
            mai  perde  cumpătul,  cum  şi  l-a  perdut                                                                                     nu  a  săvîrşit  clica.
                                                      ajutorul  tinerilor  români  cari  se aplică la ştiin­  Coruna  a  isbucnit  rescoală.  Intre  mul­
            azi,  neascultând  de  simţul  de  dreptate                                                                                          In  numărul  viitor  ne  vom  ocupa  mai
                                                      ţă,  comerciu,  industrie  şi  meserii.    ţimea  răsculată  şi  miliţie  au  fost  cioc­
            şi  lăsându-se  a  fi  răpit  de  iritaţia  sa                                                                                  cu  de-ameruntul de aceasta nouă faptă arbitrară.
                                                            Bărbaţii  din  fruntea  acestei  societăţi  au
            superlativă.                              lucrat  cu  aşa  inimă  şi  devotament,  încât   niri  vehemente.   Sunt  câţiva  morţi  şi
                                                                                                 mulţi  răniţi.                                   M eseriaşii  din  Orăştie  (maghiari)
                 Cestiile  acestea  recer  calmitate,  şi  fondul  ei  bănesc  se  urcă  acum  la  222.000                                    —
                                                                                                                                            în  1  Iunie  a  serbat  o  petrecere  pentru  cassa
            atunci  nu-1  vom  vedea  pe  vice-comitele  lei  şi  a  cheltuit  cu  ajutoarele  date  aproape   Resboiul  African.           lor.   Producţiunea  diletanţilor  meseriaşi  în
            nostru  ca  mediu  al  nervosităţii.      la  300.000  lei.  Câţi  bărbaţi  din  neamul  nos­                                   pesa  poporală  „ F e l h S  K l a r i "   (3  acte)  a
                                                      tru  de  peste  munţi  mai  cu  seamă,  n’au  pri­  In  Londra  a  ajuns  de-asuprâ  par­
                 Spriginesc  propunerea  şi  vă rog  să                                                                                     succes  peste   aşteptare  bine.  Am  auzit  o
                                                      mit  învăţătură  mai  înaltă,  de  cât  cu  mijloa­ tidul  de  împăcare,  astfel  se  vor  face
            o  primiţi.                                                                                                                     voce  excelentă  fbariton)  care  cu  tot  dreptul
                                                      cele  acestei  Societăţi  1  Câţi  meseriaşi  români   cât  de  curend  propuneri  şi  încercări
                 In  urma  vorbirii  au  votat  şi  dintre                                                                                  n e a s u r p r i n s ,   mai  cu  samă  în  regiunile
                                                      nu  s’au  format,  de  cât  cu  ajutorul  acestei
                                                                                                 serioase  pentru  curmarea  ostilităţilor  mP.4ii...ji--hl&'rioare.   Cântăreţul  excelent  e
            Maghiari  pentru  propunere  2  inşi,  1  n’a  Societăţi  1
                                                                                                 între  Englezi  şi  Buri.   Guvernul  englez  Iosif  Illes  calfă  de  păpucari  a  şi  predat
            votat  nici  pro,  nici  contra.               Doi  bărbaţi  sînt  mai  ales,  care  dela
                                                                                                 este  autorisat  a  face propuneri concrete.  foarte  bine  rolul  lui  Fdtyal  Feiko.  Tinărul
                 Continuarea  şedinţei de după amiazi  întemeiere  şi-au  pus  toată  inima  pentru  întă­                                  român  Gâza  Brassay  a  fost  foarte  hazliu  cu
            şi  dela  1  Iunie  1.  c.  va  urma.     rirea  şi  prosperarea  «Transilvaniei.»  Doi  băr­  Censura  sud-africană  nu expedeazâ   cupleurile  sale.  De  ce  nu  ia  acest  tînăr parte
                                                      baţi,  sînt  al  căror  nume  va  rămânea  neperitor  nici  un  fel  de  telegrame  private  de  pe
                                        Raportor.     în  analele  «Transilvaniei.»  Aceşti  bărbaţi  sunt: câmpul  de  resbel,  aceasta  oprelişte  a  la  produ;ţiunile  meseriaşilor  români ?
   1   2   3   4