Page 3 - Activitatea_1901_06_24
P. 3

Nrul  24.                                                               A C T I V I T A T E  A                                                              Pag.  3.

                Interpelez  pe  dl  vice-comite  să  ne  răs­ redibis,  ale  «Tribunei  Poporului*.  Să o spună  secr.  cons.  V.  Goldiş,  fără  de  a  fi  lucrat  o I   2.  Pentru-că  putem  da  dovadă  poporu­
           pundă,  că:                                pe  faţă  că  e  contra  pasivităţii,  numita  foae  singură  zi  în  Consistorul  din  Arad,  i-s’a  vo­ lui  că-’l  iubim  şi  apărăm.
                 In  faţa  alegerilor  pai lamentare  viitoare,  nu  are  curajul  şi  e  şi  mai  slabă  când  vrea  tat  un  adaus  personal  de  400  fll  Dlui  ad­  3.  Pentru-ca  să  dăm  poporului  o şcoală
           dispus  e  a  omite  şi  a  retuşa  aplicarea  opre-  să  pledeze  pentru  activitate.  Prin  ţinuta  asta  vocat  Petru  Truţa,  deasemeni  i-s’a  ridicat   activă.
            liştei  de  liberă  întrunire  şi  a  pedepselor  de­ cameleonică,  natural  că  se  zăpăcesc  minţile  plata,  cu  400  fi.  In  acelaşi  timp,  când  banii   4.  Pentru-ca  din  loc  competent  să  ne
           cretate  în  ordonanţele  nelegale  şi  anticonsti­ Românilor  de  prin  părţile  acestea,  cari fac ce  diecesei,  adunaţi  de  fostul  episcop  Ioan  Me-
                                                                                                                                            apărăm  interesele  româneşti.
           tuţionale  ale  fostului  ministru  Hieronymi  re-  vreau  şi  de  capul  lor,  dând  s răinilor  pentru  ţianu  cu  multe  ostenele,  se  dau  ca  sinecure,
                                                                                                                                                 5.  Pentru-că  acolo în  dietă să  aibă  cine
           ieritoare  la  partidul  naţional  român?  noi  tristul  prilej,  de  a  ne  vedea  răsleţi şi lup­ profesorii  seminariali  nu  sunt  remuneraţi cum
                                                      tători  când  în  rândurile  guvernamentalilor,  să  cade,  pe  motivul,  că  «nu  s unt  bani*.  ne aduce  jalbele  înaintea  parlamentului.
                                                      când  în  ale  kossuthiştilor,  dar’  nici  când  în   Salaiul  lor  fundamental  şi  acum  e  numai   6.  Ca  să  vadă  Ungurii  că  suntem  Ia
             „Absolutism  de  bancă“.                 ale  partisanilor  partidului  naţional  român.  900  fl.  pe  cari  sinodul  trecut,  fiind  vorba  de  culmea  chemării  noastre,  să  vadă  că  suntem
                                                           Clubul  comitatens  tace, ear’ membrii lui:   rugarea  profesorilor,  nu  numai  că  nu  i-a  ur­ vrednici  de  soarte  mai  bună,  să  vadă  că  nu
                                                                                                 cat,  dar'  a  dat  prilej  episcopului  să  ridice  agravăm  în  afară,  ci  suntem  doară  mai  buni,
                                                      D-rul  George  Vesa  din  Socodor,  Dumineca
                 Duşmăniile,  lupta  pentru  putere  şi pen­                                     capete  de  acuse  contra  onorabililor  profesori,  şi  ne  iubim  ţara  mai  mult  ca  ei,  să  vadă  că
                                                      trecută  saluta  pe  deputatul  guvernamenral
           tru  diept  s’au  încuibat  în  timpul  din  urmă                                     aşa  de  grave  şi  aşa  de  nebasate,  că  până  şi  nu  suntem  tulburători,  ci  iubim  adevărul  şi
                                                      Wenkheim,  în  numele  comunei  româneşti,
            şi  în  acele  instituţiuni  economice  naţionale   Socodor,  (locul  natal  al  episcopului  Goldiş),   cei  mai  stimâtori  ai  persoanei  episcopului,  dreptatea  şi  urîrn  nedreptatea,  să  vadă  şi  să
            ale  noastre,  cari  promiteau  mult  şi  cari  ar   la  alegerea  suplementară din cercul M.-Radna,   au  trebuit  să  zică  că  şi-a  perdut  cumpăna  creadă  că  am  ajuns  a  şti  figura  cu  demni­
            avea  menirea  de-a  fi  puternice stavile  în con­                                  vorbei.  In  schimb  însă  profesorii  sunt  traşi  tate,  seriositate,  obiectivitate,  în  dieta  terii
                                                      se  împart  până  şi  foi  volante  de  corteşire pe
            tra  năvalnicilor  inimici  ai  neamului românesc.                                   în  proces  disciplinar  .de  răutăciosul  R.  Cio-  şi  ştim  face  politică  sănătoasă  parlamentară
                                                      lângă  Ovreul  Nemess  Zsiga,  foi  tipărite,  ba
                 O  proptă  de  indiscutabilă  însemnătate                                       rogariu  pe  motivele  cele  mai  ridicole  şi  mai  diplomatică  pentru  fericirea  a toate  popoarele
                                                      chi ar  şi  t ext ul  conc piat  de  cei  dela
                                                                             i
            in  viaţa  noastră  naţională,  s unt  b ă n c i l e                                 contradictorii.  Un  profesor,  că  de  ce  a  mul-  locuitoare în  Ungaria, şi să  li-se spună  în  par­
                                                      «Tri buna    Poporului*  I!  La  darea  de
            noast re.                                                                            comit  preparanzii  grevişti,  altul  că  de  ce  nu  lament,  că  D-zeu  aşa  vrea  să  trăiască  toate
                                                      seamă  din  Oradia,  făcută  de  «zdrobitorul  de
                 Cu  toate  acestea  însă, durere, egoismul,                                     i-a  mulcomit  şi  de  ce  nu  s’a  amestecat  în  neamurile  cu  limbile  lor,  până  le  va  dicta
                                                      naţionalităţi*  Tisza  Kâlmân,  ia  parte  şi  Man-
            vanitatea,  îngâmfarea  în  bine  a  unora  şi  ne­                                  greva  lor ?  Părintele  protosincel  Ign.  Pap  de­ D-zeu  primul  factor,  moartea,  după  păca­
                                                      gra,  ear’  mai  târziu  acelaşi  om  se  lasă  inter­
            saţul  lor  după  bogăţie  întrec  cu  mult  buna                                    asemeni  e  nesocotit  când  e  vorba  de  remu­ tele  lor.
                                                      vievat  de  un  riporter  al  lui  «Magyar  Tăvi-
            chibzuială,  îndestulirea  şi  modestia  oamenilor                                   nerarea  grelei  munci  ce  o  săvîrşeşte,  ba  în
                                                      rati  Iroda*  şi  spune  urbi  et  orbi, că la proxi­                                      7.  Pentru-că  asupriturile,  furăturile,  ile­
            cu  suflet,  conştienţioşi  şi  voitori  de  bine.                                   schimb  a  fost  alungat  şi  din  locuinţa  gra­
                                                      mele  alegeri,  chiar  dacă-şi  va  pune  candida­                                    galităţile  ce  să  comit  contra  noastră  să  aibă
                 In  continuu  ies  la  iveală  certele  si  fre­                                tuită  şi  dela  prânzul  episcopesc.  In  loc  de
                                                      tura,  nu  şi-o  va  pune  cu  programul  partidu­                                    cine  le  spune  în  parlament.
            cările  conducătorilor  institutelor  noastre  de                                    adaus  personal  de  250  fl.,  i-s’a  votat  numai
                                                      lui  naţional.  Această  schimbare  la  faţă  însă
            bani  pentru  guvernament,  fără controlă şi fără                                    o  remuneraţie  de  250  fl.,  pentru-că  a  lucrat   8.  Pentru-ca  Ungurii  să nu  ne mai  poată
                                                      are  precauţia  de  a  nu  o  aduce  şi  la  cunoş­
            responsabilitate.                                                                    la  împărţirea  congruei,  pe  care  sfirşindu-o  a   zice  tulburători,  agravători  în  afară,  ireden-
                                                      tinţa  cetitorilor  propriului  său  ziar;  şi  astfel,                               tişti,  să  aibă  cine,  şi  în  loc  competent  să
                 Noi  cari  nu  avem  dreptul a ne deschide                                      mai  fost  îngreuiat  şi  cu  paternitatea  plagierii
                                                      vedeţi  d-le  redactor,  pe  o  astfel  de  foae  nu
            gura  când  stăpânii  noştri  să  ceartă,  tăcem  şi                                 pastoralei  de  acum  e  anul,  ţie  care  însă  nu­  fie  traşi  la  răspundere,  să  fie  siliţi  a  dovedi.
                                                      se  mai  poate  da  absolut  nimic.  O  activitate
            pricepem  rostul  încăierăturii  lor,  cel  mult  ne                                 mai  Mangra  a  putut-o  plagia  şi  tot  lui  i-se   9.  Pentru-că  pasivitatea  nici  un  bine
                                                      pentru  sporirea  partidelor  actuale  din  parla­
            ţesem  câte  o  conclusiune.                                                         ascrie  şi  intrige  contra  dlui  Pap.  Directoarei  nu  ne-a  adus,  afară  că  numai  a  fost  un  viu
                                                      mentul  ungar,  pentru  Români  n’ar  fi  de  nici
                 Nu  ne  alterează  în  existenţă  abusurile                                     Maria  Cioban,  venită  de  un  an,  i-se  abzice  protest  de  neîndestulire.
                                                      un  folos,  ear’  candidaţiunile  unor  cameleoni,
            lor  desvălite,  dar'  trebue  să  ne  doară,  să  ne                                directoratul  şcoalei  de  fetiţe,  precum  şi  de
                                                      cari  nici  barem  programul  partidului naţional                                          10.  Pentru că comitetul naţional nu vrea
            indigneze  văzăndu-i  hărţuindu-se.                                                  profesoară,  cancelistul  1.  Jercoţan  e  alungat
                                                      nu-1  respectează,  ar  fi  combătute  cu  toată                                      să  mai  lucre  nimica,  nu  vrea  să  mai  asculte
                 Atunci  însă  când  «domnii  noştri*  îşi                                       formal  din  Consistor,  fără  de  a fi  nici  barem
                                                      tăria  de  cei  cari  aşa  au  fost  educaţi  politi­                                 pe  nime,  vrea  să  fie  dictator  naţiunii  româ­
            fac  de  cap  peste  măsură,  când  ei  devin  aşa   ceşte,  ca  activişti  ori  pasivişti,  să  ţină la pro­  ascultat,  Ceontea  e  alungat  dela  tipografia   neşti,  arătând  căuşele  cari  mă  îndeamnă  a  fi
            zicănd  »absolutistici«,  ne  revoltăm,  căci  de                                    diecesană,  dăruită de actualul  Metropolit, pro­
                                                      gramul  partidului  naţional  român.                                                  activist,  doresc  a  arăta  şi  cum  pricep  eu  ac­
            mult  trăim  în  era  legilor.                                                       topopul  M.  Bocşan  e  alungat  brevi  mânu,
                                                                          *                                                                 tivitatea:
                 Eată  un  cas  trist  din  viaţa  «Ardelenii*                                   fără  de  a i-se  da nici  pensiunea  şi  ca şi  ceia-
            care  e  o  notă  îngrijitoare  desprţ  clicism,  un   Dar’  afară  de  duplicitatea  condamna­ lalţi  fără  de  a  fi  barem  ascultat,  profesorul   a)  Activitate  adevărată,  dreaptă,  obiec­
                                                                                                                                            tivă,  imparţială,  trebue  să  pornim  din  sat,
            fapt  concret,  pentru  care  on.  pţ|blic  cetitor  bilă  a  tovărăşiei  Mangra - Ciorogaiiu - Russu,  Dr,  Dragotnir  de asemeni  e alungat,  ear’  pos­
            cu  drept  poate  condamna  pe  actualii  condu­ abordarea  meşteşugită  a  chestiunilor confesio­ turile  lor  se.  ocupă  cu  creaturi  şi  cu  neamuri   până  în  dietă,  în  ori  şi  ce  cause,  în  ori şi  ce
            cători  ai  numitului  institut.          nale şi mai  mult  a  revoltaţi  inimile Românilor  de  ale  stâlpilor  noului  şi  nenorocitului  sis­  împrejurări,  şi  încă  cu  îudrăsneală,  şi  reschir
                 Doi  tineri  şi  cualificaţi  funcţionari  ai  de  bine  din  părţile  ungurene.  tem  inaugurat  la  Arad.                aşa,  că  fie  ori  şi  cine,  care  odată  încearcă
            «Ardelenii*  au  fost  absolvaţi  zilele acestea de   Văzând  clicaşii  mangrişti,  că  toată  ro-   Nepoţii,  cumnaţii,  verii  năpădesc  din   a  păgubi  poporul  nostru,  să  fie  strîns  la  pă­
            postul  lor  fără  nici  un  motiv.        mânimea  îi  huidueşte  pentru  revoltătoarele   toate  părţile  la  Arad,  până  şi  din  România,   rete  fără  cruţare,  şi  denunţat  tuturor  autori­
                 Aceasta  ar  fi  cum  ar  fi,  însă  procedura   ilegalităţi  ce  le  săvîrşesc  în  administraţiunea   toţi  cu  o  poftă  colosală  nu  de  a  munci,  ci   tăţilor,  să  facem  ca  lumina  să  alunge  în-
            prin  care  au  fost  delăturaţi  din  postul  lor  e   bis.  şi  şcolară,  au  născocit  o  chestiune  con­  de  a  săca  fondurile  diecesane  şi  toţi  nisuind   tunerecul.
            de  nemai  auzit.                          fesională,  întocmai  ca  illotempore  la  Bucu­  de  a  ajunge  recordul  lui  Ciorogariu,  care  nu   b)  Cei-ce  să  candidează  la  deputăţie  să
                 De  abzicere  nici  vorbă,  simplaminte   reşti,  unde  pentru  o  plată  de  5000  fr.  tot un   mai  puţin  de  3  plăţi  consumă,  rivalisând  fie  credincioşi  buni,  să  fie  culţi,  să  fie  carac­
            când  şi-au  presentat  cultele  spre ridicarea sa­  zăpăcit  de  călugăr  dela  noi  s’a  angajat  să ca­  astfel  în  bunul  şi  comodul  traiu  cu  fişpanii. tere  nepătate,  obiectivi,  drepţi,  adevăraţi  na­
            târelor,  li-s’au  zis:  «Sal arel e  a c e s t e a                                       Până  când  va  mai  dura  această  ocâr-  ţionali,  nu  însă  de  cei  de-ar  sări  în  capul
                                                      terisească  pe  capul  bis.  autocefale  din  Ro­
                                         î
            s ’au  sist at  cu  ziua  de  azi ncepând*.  mânia I  Ca  din  senin archimandritul Hamsea   muire  anarchistă,  D-zeu  ştie.  Dar’  de  va  mai  Ungurilor,  ci  de  cei-ce  prin  adevăr,  tact,  ar
                 In  faţa  astorfel  de Întâmplări regretabile                                   ţinea  mult  şi  biserica  şi  şcoala  ni-se  duc  de  arăta  Ungurilor  nevinovăţia  noastră,  cu  care
                                                      şi  cu  bravul  Român  Dr.  Ştefan C. Pop se văd
            ar  fi  de  aşteptat,  ca  în  loc  de  certe  pentru                                rîpă,  ear’  diecesa  Aradului,  care  acum  ser­ ei  ne  apasă  pe  nedreptul,  cu cinstea,  drepta­
                                                      zi  de  zi  tîrîţi  în  cloaca  infectă  dela  ziarul
            gospodărie,  să  se  înveţe  actualii  conducători   arădan,  care  are  temeritatea  de  a-i  presenta   veşte  de  privelişte  lumii,  va  forma  obiectul  tea,  obiectivitatea,  cultura  să  le  impunem,  ca
            ai  «Ardelenii*  a  preţul  şi  a  da  cinstea  cu­  ca  şampioni  ai  uniatismului  (I) fiindcă numitul   compătimirii  pentru  fiecare  Român  ortodox. să  vadă  că  binele  şi  înflorirea  ţerii  o  vrem,
            venită  funcţionarilor ;  nu  trebue să  uite  d-lor   archimandrit  e  prieten  cu  Dr.  Ştefan  C. Pop,      Delamureş.       şi  frăţietate  vrem,  dar’  frăţietate  dreaptă  şi
            aceea, că acelaşi  factor  principal  suntem şi noi   care  în  tepacăt  fie  zis,  deşi  e  «unit*,  pentru                    nefăţarnică.
            funcţionarii  în  viaţa  de  bancă,  ca  şi  domnii
                                                      ortodoxi,  pentru  bisericile,  şcoalele  şi  averile                                      Fără  de  acestea,  eu  cred  că  putea-vom
            capitalişti.
                                                      lor,  Înzecit  a  lucrat  mai  mult  decât  cei-ce                                    încă  o  miie  de  ani  să  aşteptăm  porumbul
                 Astfel  de  exemple  pline  de  răutate   s'au  îmbulzit  la  cârma  treburilor  din  diecesa                              fript  să  ne  pice  în  gură.
            denotă  o  despreţuire  păcătoasă  şi  disgust   Aradului.                                CORESPONDENŢĂ
            pentru  tot  ce  poartă  nimbul  comercial,  şi  în                                                                                  Am  zis  şi  m’am  uşurat.
                                                            Acusele  «Trib.  Pop.*  însă nu prind, pen-
            proporţie cu  desilusia  generală  poate  avea  ca
                                                      tru-că  pe  aici  fiecare  ştie,  că  redacţia  numi­     Valea  Jiului-din-jos,  Iunie  1901.                  1.  S.  din  M .
            consecuenţă aceea, că generaţia  studioasă să nu
                                                      tului  ziar,  când  în  trecut  a  fost  strînsă  cu
            se  mai  aplice  pe  cariera  comercială,  văzân-   uşa,  a  fost  nevoita  să  retracteze  toate  infa­  Onorată  Redacţiune!
            du-se  expuşi  în  viaţa  practică  astorfel de ma-   miile  cu  care  a  debitat  contra  păr.  Hamsea,
            chinaţiuni  nedemne,  ear’  urmarea firească azi-                                        Cu permisiunea onoratei Redacţiuni  voesc
                                                      recunoscându-1  de  un  om  ireproşabil,  ear’   a-mi  desfăşura  şi  eu  părerea  asupra  ţinutei
            mâne  ar  fi  o  lipsă  ardentă  de  funcţionari,
                                                      despre  dl  Dr.  Ştefan  C.  Pop,  Românii  de pe   pasivităţi  ori  activităţi.                   PROGRAMUL
            căci  devine  ilusorică  trebuinţa  de oameni spe­
                                                      aici  numai  cei  nătângi  nu  ştiu,  că  D-sa  a în­
            cialişti,  când  rolul  acestora  îl  pot  împlini  azi   temeiat  «Tribuna  Poporului»,  ear’  pe  redac­  Nu  din  punct  de  vedere  al  reclamului,   examenelor  de  vară  dela  şcoala  capit.  gr.-or.
            şi  alţi  nechemaţi.                      torii  ei  i-a  ajutat  cu  sfaturi,  cu  bani, ba chiar   ci  din  punct  de  vedere  al  adevărului,  voesc   română  din  Or?ştie  în  anul  scol.  ipoo/pdi.
                 Ruşi ne  la  c u l m e !                                                        să  se  ştie,  că  sunt  fiiul  tribunului  Simeon
                                                      şi  cu  de-ale  gurii  i-a provăzut, ca astfel, vorba
                                                                                                 Saturn,  care  cu  porunca  lui  Solomon  avea      Sâm bătă  în   2 2   Iu n ie  n .:
                              On funcţionar de banei  dlui  Dr.  Eugen  Lernănyi  dela  Braşov,  să  nu   ocupat  cu  alţi  tribuni,  Valea  Jiului  până  la
                                                      moară  de  foame  pe  sub  garduri.  De  aceea                                        Dela  8-10  oare  a.  m. cl. începătorilor băeţi şi hăete,
                                                                                                 Simeria,  căruia  nici  un  Român,  dar’  nici  Un­           înv. de cl. M a ria  Racolţa.
                                                      goana  contra  dlui  Pop  şi  mai  ales  a  cance­
                                                                                                 gur  nu  i-a  putut  imputa  purtarea  lui  şi  nu  o   »   3—6   »   p.   m.   cl.  a  Il-a  de  băeţi  şi  băete,
                                                      lariei  D-sale  pe  aici  numai  scârbă  a  produs   va  putea  face  nimeni  nici  de-acum  înainte.    înv. de cl. Cornet, Popescu.
                Scrisoare  din  Arad.                 si  toţi  se  miră  de  îndelung tăbdâtorul tempe­  Decum  eu,  da  şi  tatăl  meu  până  era
                                                      rament  al  dlui  Pop,  care  nu  ia  biciuşca  în                                            D um inecă  în   2 3   Iu n ie   n .:
                                                                                                 în  viaţă,  era  cel  mai  maie  duşman  al  pasivi­
                                                      mână  ca  să  lovească  fără  îndurare  în  cei  pe                                   Dela  10—12  oare  a.  m.  cl.  a  IlI-a  de  băeţi  şi  fete,
            Activitate  ori  pasivitate ?  — Confesionalism  forţat.  —                          tăţii,  şi  cu  toate  acestea  nu  lua  parte  la  ale­      înv.  de  cl.  Io a n   lira n f/a.
                Alungări  cu  duiumul.  —  Anarchie  în  die-   care  nelăsându-i  să  moară,  azi  nu-1  lasă  să   geri,  nici  eu  n'am  luat  până  acum,  dar’   »  12—i/2l  »   gimnastică  cu  băeţii  cei mai
                           cesa  Aradului.            trăească,  cum  a  tăcut  dl  Dr.  A.  Muntean  cu
                                                                                                 acum,  când  văd  că  sunt  destui  Români  care              mari, instit. Corn. Popeacu.
                                                      unul  în  Orăştie.                         doresc  activitate,  declar  că  sunt  aderent  şi   »   3—5   »   p.   m.   cl.  a  IV-a  de  băeţi  şi băete,
                   Domnule  Redactor!                                      *                                                                                   înv. de  cl. C. B aicu, înv. dir.
                                                                                                 voiu  spriginî  activitatea  pe  toate  cărările  le­
                                                                                                                                              »   5 — 6   »   » »  Cântări  corale,  declamări,
                 Ştiu  câ  vă  place  să  spuneţi  adevărul,   Până-ce  clicaşii  consistorialnici  astfel  îşi  gale,  şi  voiu  merge  cu  ai  mei  şi  la  alegere
                                                                                                                                                               cetirea  clasiticaţiuni'or,  îm­
            fără  încunjur  şi  pe  şleau,  cum  s’ar zice.  Toc­ alimentează  puţinii  cetitori,  nu  va  fi  fără  de  dacă  se  va  c a n d i d a  un  Ro mâ n  cuca-  părţirea  premiilor  şi  închee-
            mai  de  aceea  vreau  să  vă  servesc  şi  eu  cu  interes  să vedem  cum  să alimentează ei pe ei:  ract er  firm  de  d e p u t a t  şi  ti  vom  da  rea  an.  şcol.
            unele  informaţii  de  prin  părţile  astea,  ale   Mangra după-ce  mai nainte  trăsese două   v o t u r i l e  noastre,  că  reuşim  ori  nu,  nu
            Aradului.                                 plăţi  dela  Consistor,  Joi  a  fost  săptămâna  ne  doare  capul.                     N  B.  Lucrările de mână  ale  băetelor  vor  fi  expuse
                                                                                                                                            psre  vedere  publică,  numai  sub  durata  examenelor
                 Pe  aici  în  ce  priveşte  abandonarea  ori  şi-a  mai  votat  încă  969  cor.  40  bani  drept   Pe  când  mă  declar  aderent  al  activi­
                                                                                                                                            în  una  din  şalele d  învăţământ  a  şcoal.  noastre.
            susţinerea  şi  pe  mai  departe  a  pasivităţii,  eo  cuincuenale  pe  vremea  când  nu  funga  ca  tăţii, fie-’mi  permis  să  spun  de  ce:
            zăpăceală  colosală,  zăpăceală,  ce  s’a  produs  profesor  şi  să  îndărătnicea  de  a  primi  vre-o   1.  Pentru-ca  să  fim  şi  noi  Români  re-    Direcţiunea.
            mai  ales  pe  urma  enunciaţiunilor,  â  la  ibis slujbă  la  Consistor.  Tot  atunci  nou  alesului presentaţi  în  dietă.
   1   2   3   4