Page 4 - Activitatea_1901_07_26
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 26.
Trecând un an doi prinsă jidanul pe seamă să nu ne batem joc de şcoală, care e — Societatea „p sa ltu l“ a ca n to ri — N rii d in ,,A ctivita te“ se vend
bani, scoase pe un slab de înger român din tesaurul cel mai scump al nostru. lor ro m â n i d in T ra n silv a n ia şi Un i lib ră ria D in i 11. G rae.f d in loc
crâşma veche, şi se apucă singur în sat, în Să revin Ia examen. Dle comisar con garia. Veneratul Consistoriu Archidiccesan 7 er. exem plarul.
cepu a se înţelepţi, duse pe nenorocitul pri sistorial! Crezând eu că Ven. Consistor die din Sibiiu cu nr. 3451 din 17 Aprilie 1901
mar cu sfaturile lui la sapă de lemn, de- cesan cu acea intenţiune te-a numit la acest şi înaltul Ministeriu c. r. al ţării cu nr. 118123
dându-1 la continua beţie, primarul începu a post onorific ca pe un bărbat încărunţit în din 1 Decemvrie 1900 au aprobat statutele
cheltui şi bani străini, sfătuitorii lui buni Ia tre zidurile şcoalei şi care ştii greutăţile ce societăţii „psaltul11.
apucătura vicleană a jidanului îi deveniră toţi apasă umărul învăţătorului să examinez cu Deci în scopul constituirii Societăţii şi ANUNŢ
duşmani, nu trecu mult şi primarul fu sus de-amăruntul starea învăţământului şi unde a alegerii Comitetului, careva avea să con
pendat, azi primarul care era în toată forma vei afla progres, să încurajezi pe colegii d-tale ducă afacerile ei, ne luăm libertatea a invita
domn, deveni proverbial italienesc: „siniori la o muncă tot mai rodnică, ear’ pe cei cu tot respectul pe toţi binevoitorii acestei Se caută un învăţăcel
9
grandi, piccolo comandi, con capei de paie, cu slabi să-i induci în cele metodice, arâtându-le societăţi (între cari şi dame sunt bine văzute) în prăvălia mea de manufac
scarpe de lenio“, cel-ce era plin de încre mijloacele cum mai uşor ar putea ajunge să binevoiască a lua parte la prima adunare
dere stă ciumărat, plângându-i ochii, de ar- scopul ce-1 urmăresc. generală constituitivă a societăţii, care se va tură ţărănească, care se aibă
jucufiile ce-i sosesc prea des, şi toate acestea Eu ca un învăţător slab cualificat de ţinea Duminecă, în 7 Iulie 1901 st. n. la oa 2 clase gimnasiale, pur
rele, nu de aiurea, ci dela sfaturile şi con cătră on. d-ta, aştept dela d-ta să-mi dai în rele 4 p. m. în sala de desemn a şcoalelor tare morală bună, român
ducerea rea ce-a primit dela jidan. dreptările de lipsă cu cari îmi restez, ca pe centrale. Ordinea zilei : 1. Cuvânt de deschi
Fostul primar şi-a perdut banii, şi-a per- viitor să mă ştiu orienta întru ajungerea sco dere. 2. Alegerea unui conducător ad-hoc. de naştere s6 ştie şi o
dut mintea, cumpătul, încrederea, părtinitorii, pului şcoalei noastre confesionale, ear’ în 3- Alegerea protectorului şi a curatorului. 4. limbă folosită aici, maghiară
slujba, a rămas îngropat în datorii, ear’ jido fine te rog ca pe viitor întrucât vom mai Alegerea preşedintelui şi a v.-preşedinte. 5. sau germână.
vul rămase domn, cu bani, şi intabulat pe avea onoare să laşi la o parte chestiile per Alegerea 5 membrii în comitet. 6. Alegerea
averea fostului primar, dacă oamenii nu I sonale şi să nu Te laşi sedus de alţii, că nu a doi revizori pentru cercetarea socotelilor. 7. Ioan Lazaroiu.
agrăesc cu titula de domn, când mai nainte mai ăst-mod vei putea da rapoarte fidele Eventuale propuneri. Braşov, 16/29 Iunie comerciant în Orăştie.
să îndestulea cu jupâne, îi înjură şi poceşte Ven. Consistoriu. 1901. Pentru comitetul provisor: Preşedinte:
în toată forma, jidana care mânca grumpene G eoryiu P leşiu, înv. Vasilie Lazurcă-Lăzăreanu, lector.- Secretar:
necoapte de tot, şi ciapa şi curechiul pri Petru de Petric.
marului, azi de ujină mâncă plăcinte cu smân
tână, şi de cutează cineva să-i zică că n’a NOUTĂTI — 1)1 Gena Sehăffer, dentist specialist <30* --«O*'■ -& '■ ® •-•tO’’" tO* ‘30*■^Oî' ■ îO*" *
socotit bine banii, să auzi la spovadă proto- a sosit în Orăştie şi şi-a început praxa în
popească, de crezi căjupâna, pardon doamna 1 hotelul „Coroana11 pe durată de 8 zile. — Pictor şi vopsitor român în Orăştie.
crâşmăriţă e o absolventă juristă din Juda- — D octori noi. Dnii Victor Bont eseu Recomandăm pe renumitul maestru în aten
Pesta, ori grofoaică din Hâromszăk. şi Gui l e l m Şorban, simpaticii fii ai ţiunea cetitorilor noştri. Aduc la cunoştinţa on. public din
De cumpără cineva dela oraş mai lesne, comitatului nostru, cari ne-a distras în rîn-
e om de nimica, răutăcios, de nu-i caută ci duri cu producţiunile lor eminente aici în loc şi giur, că primesc ori-ce lucru de
neva crâşma e om sgârnăit n’are hasnă de Orăştie, au fost promovaţi la universitatea — In v a siu n e a ovreiască. De un timp pictorit case, vopsitorie de faţade,
traiu, de are cineva vite de vândut, el le-ar din Cluj de doctori în ştiinţele juridice. încoace, ovreii din Rusia şi Galiţia s’au nă uşi, ferestri şi tot cc se atinge de
această branşă, precum şi biserici şi
cumpăra cu preţul jumătate, şi de nu i-le — Sincerile noastre felicitări ! pustit ca un roiu de lăcuste asupra Ungariei icoane.
dai cum vrea el, sfătueşte jidovimea întreagă nord-ostice. Aceasta invasiune nu mai înce Asigur pe deplin pe onoraţii mei
din Petroşeni să nu dea mai mult ca el, tează ci din contră ameninţă tot mai mult cu
— M işcă ri electorale. După cum ce totala nimicire, ţinuturile pe unde să aşează clienţi că-’i voiu servi cu lucru bun şi
adecă s’ar face stăpân pe soartea şi averea
tim în foile maghiare, clubul guvernamental îşi are de resultat emigrarea a sute de mii trainic şi rog se fiu onorat cu comande
oamenilor celor-ce sunt în buzunarul lui, s’au
al alegătorilor din cercul electoral Mngyar- de Slovaci şi Ruteni. Chiar şi unguri încep numeroase.
făcut cu ufi cuvânt jidovu şi jidana îndrăs-
Lăpos, a candidat de deputat dietal, pentru a să îngrozi de acest pericol produs de po Cu distinsă stimă
neţi neruşinaţi.
alegerile proxime, pe mult ştim. nostru abo- topul jidovesc. „Budapesli Hirlap11 în articol !—5 Ni c o l a u Chiş,
Bucurăte frate române Ioan Rus An-
nent dl Dr. Victor Cupşa, concepist în mi- de fond pretinde cercarea unei legi, care să O răştie (Str. Căstăului).
drone, că ai făcut o faptă bună şi neperi-
nisteriul de finanţe. interzică aşezarea jidovimii în Ungaria, pre
toare, te-ai făcut pe tine calic, pardon te-a
cum si altor naţiuni.
făcut jidanul cu sfatul lui bun, ear’ pe Is-
rail Moriez l’ai făcut domn şi stăpân peste — P reot nou. Luăm cu bucurie la cu
tine şi toţi ai tăi. noştinţă, că Dl. Ioan Popovici, fost profesor
Să ştii însă jupâne Moriez că nu toţi la şcoala de fete română din Sibiiti, şi-a ocu
Merişorenii sunt Ioan Rus Androne, George pat postul de preot în comuna Gelmar.
Roman, Crăciun Ardelean, Ioan Leliuga şi
—- Un ro m â n d istin s. Notăm cu bu
alţii, mai sunt şi de aceia, cari îşi ştiu preţui
truda şi agonisala, şi vor mai fi f acem curie, că dl Dr. George Linul, protofişcal al
cari te vor strînge în curele, ca ■■<>' I . -■-.uitatului Bistriţa-Năseud şi valorosul Ro
legea, cinstea şi dreptatea, căci de nu?! mân, a primit din partea ministrului preşe
dinte şi ministru de interne Szâll Kâlmân,
bâta ’n mână şi la drum.
diploma de recunoştinţă şi mulţumită pentru
Să ştie toată limba şi toată lumea, că
cei-ce vor pacta cu jidani ca Moriez, toţi pă- înţeleaptă conducere a lucrărilor de revisuire
ţi-vor ca nenorocitul Ioan Rus Androne. între graniţa Ungariei şi României.
Valea-Jiijlui, la 20 Iunie n. 1901.
— E roarea de tip a r din nr. 25 a
Actiyislul dintre
Retezat şi Parâng „Activităţii11 referitoare Ia ziua ţinerii adună Opuri
1. S. din M . rii generale a „Ardelenei“ prin aceasta o rec Bilete de log. DE^xistă deja de 13 ani şi este pro-
tificăm, anunţind, că aceia să ţine In 4 Iulie | Broşuri —;—■
şi nu 4 Iunie, a. c. îiţşjîl Circulare — vezută cu to t felul de ma t e r i a l
Examenul din Soimus. Bil. de visită ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
9 9
— E x a m e n de cualificaţiune. Aflăm Invitări
cu bucurie că dl Eftemie Costescu, compa Bilanţuri - - institutul Wi'pag'pajxia
(Urmare şi fine.) triotul nostru a făcut cu bun succes exame Acţii
nul de cualificaţiune la institutul „Andrean1- Cap. de epist.
Cu astfel de vorbe să adresează părin
din Sihiiu. Placate 66
tele ţăranilor, ba odată tot cătră acel eco
Ord. de dans ş W rin Q T w a
nom zice părintele: „Nu trebue paurele în Adrese :
— T in erim ea sârbească la lucru.
văţat, căci îţi sare în cap“. E adevărat, că Compturi =-
îţi sare atunci în cap, dacă umbli pe căi Tinerimea sârbă dela universitatea din Viena pe lângă că efcctueşte o r i - c e c o
a convocat tinerimea sârbă universitară din Note . . . m a n d e r e p e d e şi cu preţ uri m o d e
strîmbe, dle părinte! Astfel de păreri are pă
Ungaria la o adunare pe 10, 11 şi 12 Au Preţ Curent.
rintele despre şcoală, să poate însă că pă Anunţuri rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
rintele va zice, că-’şi iubeşte şcoala, dar’ gust n. în Szent-Tamâs. Registre a c e l e a s6 fie e s t e t i c l u c r a t e şi
aceasta nu i-o pot concede, una i-o conced, Convocătorul e subscris de 33 tineri. Imprimate 7- IgPfe fără erori.
că iubeşte zidurile şcolii, însă asta mi e tot In el se arată scopul adunării, care e: a deş
una. Şcoala o iubeşte d-lui numai atunci, când tepta poporul sârb din letargia sa de 25 ani Couverte Până de present se bucură de sprigi-
îşi Iubeşte învăţătorii şi elevii acestora, dar’ şi a-i insufla viaţă nouă. Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
părintele nici nu voeşte să ştie despre aces De când s’a retras Miletici, aşa se zice Etc. etc. etc. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
tea, despre toate acestea şi Ven. Consistoriu mai departe în convocător, pentru binele şi a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
diecesan are cunoştinţă. Spre a avea on. pu interesele poporului sârbesc nu s’a făcut ni l u c r a r e .
blic cetitor o idee clară despre starea lucru mic. Partisanii lui Miletici s’au retras şi ei şi Ca unica t i p o g r a f ie românească în
rilor, e destul să amintesc un singur cas: minoritatea ce a rămas nu a fost capabilă acest mare comitat, se roagă de bine
In decursul anului şcolar expirat dl de conducere. Nu e deci mirare, dacă afa
preot, ca director local, manipulatorul bani cerile Sârbilor sunt neglijate pe toate tere- voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
lor, cultului etc., nu a fost atât de graţios, nele şi poporul e în decadenţă. rom., precum şi al privaţilor.
barem 2 fileri a-mi da să cumpăr cretă, fără Tinerimea sârbă, zice convocătorul la c
de care şcoala nu poate fi o singură oră, ci încheere, s’a deşteptat şi desfăşură earăşi ve
din buzunarul meu a trebuit să cumpăr, dacă chiul stindard, sub care se va lupta pentru
mi-a trebuit, ear’ de burete am folosit când interesele poporului sârb şi-i va apăra li
căciula unui şcolar, când a celuiâlalt. bertatea naturală veche.
E adevărat, că suntem săraci, dar’ atunci Bravă tinerime!
să nu ne batem joc unii de alţii, şi mai cu
„MINERVA" institut tipografiic în Oiâşt'e.
