Page 3 - Activitatea_1901_07_27

Nrul 27. ACTIVITATEA Pag. 3.

>Ardeleana*, a-ţi ridicat reescomptul scump fundare este a să plăti 2 cor. de fie­ 14. Reformă administrativă, încât pu­ unui proces ce i-l’a intentat dl Em. Măglaşiu,
departe peste 600.000 de coroane, deci acum care acţie. blicul să nu fie eschis dela conlucrare la con­ pentru a câştiga judele străin pe partea sa,
declarăm, că nici cu minoritate nu voim să Pentru acţii se pot face subscireri- ducerea afacerilor. Russu a avut impertinenţa să zică: „Nu crede
facem parte din direcţiune, până când nu le până la 21 Iulie igoi st. n. 15. Autonomie comunală şi cercuală. dle jude, ceea-ce spune Măglaşiu, căci el stă
ne-am convinge, că oare pentru urmările even­ ’n legături cu Liga", aşa că martorii oculari:
Fundatorii nu-’şireservează nici un 16. Legi, ca împărţirea justiţiei să fie
tuale a procedeului uşuratic de până acuma dnii când. de adv. Ludovic Fazecaş şi Dr.
fel de drept. mai promptă şi mai ieftină.
putea-vom primi răspunderea materială şi 17. Arondarea justă a cercurilor elec­ Iuliu Coste, precum şi dl Dr. T. Popescu s'au
O r ă ş t i e , la 7 Iulie 1901.
morală. torale, introducerea votului secret, după co­ scârbit formal de nemernicia siriană şi de
O ră şt ie, 3 Iulie 1901. mune. enunciaţiunea vrednică de un trădător ordi­
D r. A u rel M untean m. p., advocat lo a n nar, ear’ nu de un publicist român.
18. Libertate de întrunire şi adunare.
Dr. Aurel M untean. M ih a iu ut. p., m.-proprietar. D r. S ilviu In coresp. mea din „Activitatea" ziceam,
M oldovan m. p., advocat. D r. U nea
că Mangra, Ciorogariu, Russu lucră pe ascuns
D ra ia m. /., advocat, Vasile D om fa m /., contra partidului naţional român. In loc să
protopresbiter. D aurian P ercian m. p., Duplicitatea Sirienilor. se răstoarne acusa gravă, Russu i-a câmpii
A P E L ! redactor. V asilie N. lîid u m. /., comerciant. şi pe cei trei domni amintiţi mai sus îi pre-
Georije lia ts m. p., comerciant. N icolau sintă ca şi când şi-ar face reclamă pentru a
Ar a d, 3 Iulie 1901.
Păr&u m. />., edificator. S im ion C orvin ajunge în parlament, de dragul, diurnelor.
Subsemnaţii ne vedem îndemnaţi sen. m. p., proprietar. S im ion C orvin jnn. Sunt în India nişte oameni, cari când Un Mangra, un Ciorogariu dar’ mai
şi ne simţim datori a ne pune puterile m.p., comerciant. N icolau O pincar m. />., se bolnăvesc chiamă medicul, ca şi euro­ ales un Russu-Şirianu, noi ştim, că s’ar an­
noastre morale şi materiale în serviciul măcelar. Severin P ro cin k ievie« m. p., penii, însă cu aceea deosebire, că medicul gaja bucuros să-şi pună candidatura până şi
poporului, pentru a’l ajuta să se ridice funcţ. mag. D u m itru M a rtin m. p., indian, în loc să-şi ia hârtia şi să prescrie în suburbiul ţigănesc din Arad—Checheş şi
pe toate terenele economice la o stare măestru tâmplar, toţi din Orăştie. diagnosa, ia doba şi tram, trrram, tram, bate aceasta nu de dragul intereselor alegătorilor,
mai bună pe temeiul, că «interesul bi­ la urechea bolnavului, ca astfel să se sparie ci de dragul diurnelor, dacă peste tot Che-
ne înţeles tinde a apropia pe oameni Necuratul din el, care pricinueşte boala şi cheşul ar putea trimite representant în dieta
unii de alţii» ! Activitatea Slovacilor. astfel să lugă, ear’ bolnavul să se însănăto- ţerii. Ca tot aceşti oameni, dedaţi să trăiască
şeze. Se înţelege că bolnavul sub cura me­
Spre acest scop am hotărît noi la blid să vină să acuse pe un Dr. Pop,
dicală călătoreşte pe ceealaltă lume.
subscrişii, ca societari fundatori, a în­ Dr. Lemânyi şi Dr. Munteanu, că mobilul
Contrar angajamentului luat la con­ întocmai aşa şi cu Sirienii adăpostiţi în
fiinţa un institut de credit şi economii. acţiunei dlor ar fi banul, iertemi-se vorba
gresul naţionalităţilor ţinut în toamna anului grajdurile „Ciumei Poporului" din Arad. Toate
Călăuziţi de principiile, ca: asocierii 1895 la Budapesta, declară »Narodni Noviny* ziarele noastre, ear’ în „Activitatea" de acum potrivită, e o impertinenţă, pe care a o su­
avem să mulţumim înflorirea ştiinţelor organul oficial al partidului naţional slovac sunt două săptămâni pe 2 coloane s’a arătat porta numai hârtia „Trib. Pop." e în stare şi
şi artelor, sporirea industriei şi comer- întrarea în activitate parlamentară a Slova­ duplicitatea „tribunilor" poporali, cari nu-şi care hârtie dacă ar avea mâni de sigur ar
ciului, înaintarea culturei raţionale a pă­ cilor, tără privire la atitudinea ce vor urma cunosc chemarea de gazetari şi cari pun tă­ cârpi pe cel-ce îşi bate joc de ea în aşa
mântului şi prin acea a bunei stări a celelalte naţionalităţi coalisate. cere, când văd că Românii de pe aici aleargă chip. Iubirea neţărmurită faţă de interesele
ţăranului, din cari au isvorit instituţiu- Nu ştim dacă conducătorii slovaci, mai la banchetele deputaţilor străini. Le-am bă­ de viaţă ale poporului nostru numai d’alde
nile de binefacere: toate aceste sunt ales cei ce au stat în legătură directă şi ne­ tut toba, Necuratul însă nu iasă din ei, şi şi Russu e în stare să le-o tragă la îndoială
urmările desvoltării spirituale şi a per­ mijlocită cu partidul nostru, notificat’au la dacă iasă pe un moment, iasă ca să pună dlor Dr. Pop, Dr. Lemânyi şi Dr. Munteanu,
fecţionării spre care ne conduce singur timp conducerii partidului nostru de tactică la cale câte-o foişoară ca „ Vânătorii după si- numai omuleţul acela e capabil să le tragă
numai asociarea. sau au trecut cu desăvârşire la ordinea zilei tuaţii“ din nrul dela 3 Iulie n. al „Ciumei în noroiu sentimentele cele mai nobile, nu­
mai revolveristul cinstei atâtor români e în
Suntem necesitaţi şi din acel punct peste angajamentele luate la congresul din Siriene". stare să calomnieze pe nişte oameni irepro­
de vedere a înfiinţa un nou institut de 1895. Foişoara, fără vlagă, dar’ cu pretenţii şabili.
credit şi economii, pentru-că Orăştia şi Corifeii slovaci cred, — precum scrie de a fi umoristică, şi-a greşit drumul, căci Dar' ticăloşirea Sirianului iese şi mai
jurul o pretinde aceasta, apoi însăşi in­ • Tribuna* din Sibiiu, — că prin schimbarea ca şi alte articole ale ,,T.‘ P.“ va fi fost des­ bine la iveală din o notiţă pe care o pu­
teligenţii trebue dat teren liber de ac­ tacticei urmate în trecut vor putea realisa tinată pentru „Gura Satului", însă ca umplă- blică în acelaşi nr. (dela 3 Iulie) al „Ciumei
ţiune şi desvoltare, după-ce la institu­ mai uşor ţinta ce urmăresc şi deci aproape turâ, a fost de lipsă, acum mai ales în lu­ Poporului". Intr’un limbagiu vrednic de Jesuiţii
tul actual „Ardeleana*1 şi altcum sunt peste tot locul au luat decisiuni să între în nile fără r, când sesonul crastaveţilor şi al Spaniei face reclamă dlui Sever Bocu, din
toate locurile ocupate cu alţii mai pu­ lupta proximă electorală punându-şi candidaţ iminciunilor, Sirianului e în plin regim. Foi­ Lipova şi în cuvinte întortochiate, împinge
ţini chemaţi în ale finanţelor şi cu es- cu program naţional. In urma acestei acţiuni şoara, pentru-ca să se ştie cu cine avem de pe Românii din cercul Radnei Ia urnă pen­
chiderea elementului intelectual cu mult organul naţional din Turoţ-St.-Mărtin a pu­ a face, nu e trimisă „de corespondentul nos­ tru reuşita lui S. Bocu.
mai cualificat. blicat un program constătător din opt-spre- tru din Sibiiu“, ci e fabricată de Russu. Omul acesta, care trebue că a servit
zece puncte, între cari pe lângă pretinderea Această constatare o fac, fiindcă ştiu, că în
Pe lângă diferitele operaţiuni ce de model lui Russu, când şi-a scris foişoara
sanării gravaminelor şi respectarea limbii şi întreg Sibiiul nu se găseşte un singur român
să vor norma în statute nu numai pro­ despre cei-ce cască după mandate, se face
curarea de bani ieftini şi acordare grab­ drepturilor naţionalităţilor nemaghiare, pre­ jnteligenţ, care să-’şi sdrobească condeiul luntre-punte a câştiga cercul Radnei pe par­
tind şi realisarea unor reforme sociale şi eco­ pentru a umplea coloanele celui mai pocit,
nică şi lesnicioasă de împrumuturi, cât tea sa. Cine e S. Bocu? Un fost comptabil
nomice. mai antediluvian şi pentru 1 fl. ori pentru
mai vertos vom îngriji ca o parte mai la „Lipovana", carea nu i-a mai putut lua
Cuprinsul acestui program se poate re- câte-va păhare de bere uşor de cumpăratului
însemnată a venitului curat să serveas­ folosul. Acum e fără ocupaţie îşi pune can­
că ca ajutoare pentru scopuri aievea suina în următoarele: ziar aradan. didatura, ca astfel dacă îi va succede, să con-
1. Susţinerea unităţii, întregităţii şi in­ Ce vrea Russu Delagrozava, dela Siria
filantropice, va să zică pentru întărirea tribue în Pesta la rîsul general ce-1 va pro­
dependenţei Ungariei. ori dela Checheş (suburbiul în care locuesc
unor lucrări temeinice fără de cari po­ voca luminăţia sa, alesul cercului românesc
porul nostru nu va putea înainta eco­ 2. Recunoaşterea şi egala îndreptăţire Ţiganii din Arad ?) De pe pedestalul înalt, al Radnei.
a limbii slovace: în şcoală, în oficii şi injus­ la care s’a cocoţat, câtă vreme a fost inaş
nom iceşte cu folos durabil. In 23 Iunie s’a ţinut în o crâşmă din
tiţie prin aplicarea deplină a legii de na­ la un timar (argăsitor de piei) din Sânt-Ana-
Noi după venite materiale egoistice nu Radna chiar şi o consfătuire, ba s’a provocat
ţionalităţi din 1868. nouâ de lângă Arad, se încearcă să ridicu-
vânăm, nici nu este nisuinţa noastră de 3. Revisuirea legilor politico-bisericeşlj liseze în general pe toţi advocaţii („ba şi pe şi un scandal între aderenţii lui Vancsd, ac­
a aservi pe cineva moraliceşte ori ma­ şi în sj ecial ştergerea neconfesionalismu- advocăţeii" zice Rusii,) cari să îmbulzesc la tualul deputat şi între cei ai lui Bocu.
terialiceşte, după cum cu durere sim­ In una din proximele Dumineci în 7
l’ui. mandate de deputat dietal, ear’ în special
ţim manifestându-să spiritul materialis- Iulie n. Bocu îşi va desfăşura programul gu­
4. Autonomia bisericească. pe dnii Dr. Ştefan C. Pop, Dr. Eugen Le-
tic dominant. vernamental, ear’ „Trib. Pop.", care în tre­
5. Spriginirea şi desvoltarea din partea mhiyi şi pe dl Dr. Aurel Munteanu, proprie­
Cu acest program deschis, suntem statului a şcoalelor poporale pe base natu­ tarul acestei toi. cut n’avea cuvinte destul de aspre pentru a
în drept a aştepta, ca în nisuinţa aceas­ „înfera" pe cei-ce calcă conclusele partidului
rale. Apără pe advbcaţii români, pe cari
ta nobilă să fim sprijiniţi de cătră clasa naţional, azi face propagandă pentru Bocu,
Disposiţiuni potrivite spre ridicarea eco­ Russu, fostul inaş de pedagog eliminat dela
cea mai inteligentă a societăţii noastre neuitându-şi să atace, în acelaşi număr pe
nomiei, micei industrii şi a comerciului. Spre preparandia de stat din Arad, se încearcă
din Orăştie şi jur, de cătră preoţi şi scopul acesta înfiinţarea de şcoli agronomice, să-i ridiculiseze, ar însemna, că îi dau im­ dnii Dr. Pop, Lemânyi şi Muntean, care la
învăţători, la cari şi facem apel direct, tot caşul mai folositori sunt şi vor fi nea­
industriale şi comerciale corăspunzătoare in­ portanţă prea mare şi un Russu nu o merită.
ca să se înscrie cu toată încrederea de mului românesc, decât un biet de tinerel ne­
tereselor poporului slovac, cu limba de pro­ Pe dnii Dr. St. C. Pop şi Dr. E. Le­
membrii, dimpreună cu bisericile ca cor- punere maternă. cunoscut, care atâtea programe desfăşură câte
poraţiuni morale şi cu frurtasii lor mi­ 7. Limitarea împărţirii moşiilor, prin mânyi îi cunoaşte obştea românească. Din interese private are şi care în politica româ­
reni. stabilii ea unui minimun, care să nu poată fi produsul muncii lor cinstite au dat pentru nească atâta valorează cât Russu Şirianu în
atâtea cause bune româneşti şi nu e vina
Spre acest scop ca membrii fun­ cartea eticei şi moralei.
luat dela proprietari, nici licitat. d-lor, dacă în momentul, când au întemeiat
datori ai numitei societăţi, esmitem ur­ 8. Relorma basei de dare în mod Resumez: voi scribelor dela „Trib. Pop."
mătorul : drept, cu luarea în considerare a ţinutului „T. P.“, au adus acolo pe Şirianu, ca astfel încetaţi cu calumniile şi vremea folosită pen­
„să nu moară de foame pe sub garduri" şi tru răspândirea lor folosiţ-o mai bine pentru
locuit de Slovaci, foarte puţin roditor.
Prospect: să nu mai fie nevoit a se întinde la bani a spune obştei româneşti că cu cine sunteţi:
9; Regularea rîurilor din nordul Un­ strâini şi să nu mai dea Românilor tristul
Institutul de credit şi economiii ca gariei. cu partidul naţional? cu cel guvernamental?
societate pe acţii să înfiinţează sub fir­ 10. Regularea potrivită a chestiunii ser- prilej de a vedea până şi pe venerabilul cu fracţiunea Szâll-Apponyi ? ori cu cea a
Axente Sever strigând în gura mare despre
ma „Dacia“ cu sediul în Orăştie, comita­ vitorimii. Russu: Hic niger est, ergo cavetel lui Bănffy-Tisza ? Sunteţi pentru pasivitate ori
tul Hunedoarei. Institutul se înfiinţează activitate? Sunteţi hotărîţi să ieşiţi din vi-
11. Limitarea exerciării industriei libere Despre dl Dr. Aurel Munteanu iarăşi
pe timp nedesterminat şi cu un capital suini şi să luptaţi pe faţă, ori apoi sunteţi
şi sprijinirea din partea statului a industriei să ştie, că şi-a întemeiat foaie, din propriile-i
social de 100,000 oor. representat prin decişi să folosiţi şi mişcările electorale pe
mici faţă de concurenţa fabricelor. Regularea mijloace, numai pentru-ca să facă propagandă
1000 acţiuni, în valoare nominală de de-o parte pentru a lovi, în felul briganţilor,
raportului dintre muncitori şi stăpâni; crearea cinstită unei idei, care de mult i-a frământat
câte 100 cor. în oamenii cinstiţi, ear’ pe de alta a pune
unor legi pentru apărarea intereselor familiare, mintea. Prin urmare gazetăria Ia d-sa nu e umărul pentru căpătuirea cu câte un man­
Subscrierea acţiilor să poate efeptui la materiale, morale şi higienice ale clasei mun­ cestiune de pâne ca la Russu şi nici marfă
dat a băieţandrilor, cari Ia politica româ­
subscrişii membrii fundatori şi la încre­ citorilor. de vândut celui ce dă mai mult, cum se în­ nească nu se pricep nici cât găina la abcâ
zuţii lor. Cu ocasiunea subscrierii este 12. Stîrpirea usurii, îngrijirea din par­ tâmplă cu „Trib. Pop.“, al cărei inaş de ti­ A trecut iarna, ieşiţi Sirienilor din visuini,
a se plăti în bani gata 10%i eară 20% tea statului, ca poporul să poată căpăta îm­ mar, de când a ajuns director ori prim re­
căci şi urşii au eşit. Ieşiţi şi spuneţi pe faţă
până la adunarea generală constituantă, prumuturi ieftine, ear’ în timp de strîmtorare dactor, a avut ticăloşia să spună: „Dacă ce aveţi în mâţei
când se vor staveri şi terminele pen­ să primească muncă. Sturdza ml plăteşte mai bine, lucru lui Delam urgf.
tru solvirea ratelor restante. 13. Sprijinirea asociaţiunilor de credit Sturdza, dacă Bănffy mi plăteşte mai bine,
Ca taxă de înscriere şi spese de şi consum. îi lucru lui Bănffy“, ear’ la o pertractare a