Page 1 - Activitatea_1901_09_35
P. 1
Anul I O r ă s t ie, 5 Septemvrie n. 1901. Nr. 35.
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc Conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia ţ i străin ătate:
Manuscripte nu se înapoiază- — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancaje nu sc primesc.
Un n u m ă r costă 16 bani. • fo aie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M un tean L a u r i a n B e r c i a r
va da posibilitatea, ba m ână de aju şi sanarea răului? Nu eşti convins, că este o cerinţă indispensabilă, că sţţatul
In preajma luptei. tor, ca si ne organisâm în contra lui ce se vorbeşte în parlament se vorbeşte se ne spriginească în desvoltarea noas
în faţa lumii şi trebue se aibă mai mult tră naţională-culluralâ, cu toate mijloa
în lupta politică ? /
Este dară o naivitate la cuhne, să efect decât politica, ce se face prin cele sale materiale şi morale.
Cu o durere nespusă constatăm că nu zicem stupiditate, a vorbi astfel de cercuri restrînse şi în — cafenea? Interesele noastre naţionale, biseri
păşirea noastră pentru schimbarea tac fleacuri, fie acelea scrise în «Deutsches O astfel de conferenţâ nu o poate ceşti şi culturale cu ale confraţilor
ticei politice, n’a avut resultatul ce aş Volksblatt» ori în alte ziare. opri putere pământească! Saşi, sunt dar identice.
teptam în interesul causei naţionale. O afirmăm aceasta, deoare-ce tre Aducă fiecare Român conclus la Dorinţa, ba dreptul sublim de a ne
Am presimţit noi, că inteliginţa bue să presupunem, că cei cu conferenţâ aceste întrebări şi emancipându-se de validita pe lângă calitatea noastră de
română, de azi spre mâne nu va avea pe buze, cred în posibilitatea ţinerii ori-ce influinţări externe: suntem siguri, civi ai patriei comune, ca Români şi
tăria morală să rupă legăturile bineve unei conferenţe, că altfel punăndu-şi ei că activitatea generală va erupe cu o ca Saşi: este necontestabil.
nite cu tactica nelucrării, cu — pasivi înşişi o condiţiune ştiută şi de ei de vehemenţă nespusă, şi momentan vor fi Ni-se impune întrebarea, că dl can
tatea. imposibilă, ar trebui să-i considerăm de măturaţi toţi părăsiţii politicoşi, cari nu didat de deputat al cercului Orăştie,
Căci doar o tradiţiune (!) basaiă nişte trădători ai causei române. mai cu formalităţi ar crede si saneze o care după atâta timp s’a arătat în zi
pe devisa lazaronilor, o mască sub care, Şi noi dorim ţinerea unei confe causâ atât de mare! ori sub formali lele trecute şi prin Orăştie, oare a dat
fără si lucri, fără si te expui la ata renţe naţionale, dar nu credem să fie tăţi îşi ascund convingerile lor cele mai semne cât de minimale, că densul ar
curi fi neplăceri: te bucuri de nimbul posibilă; şi deoare-ce ar fi un picat de bune, din motive nedemne de pertractat representa şi interesele şi drepturile
perfect (?) a unui mare naţionalist ro moarte si legăm soartea causei noastre Alegerile se vor începe în curind. speciale ale Saşilor şi ale Românilor
mân (?/), o astfel de ţinută noi Românii de imposibilităţi, apoi: Bărbaţi apţi pentru grelele dar’ ori ba ?
nu o putem părăsi! o astfel de mască frumoasele datorinţe a unui deputat Noi contra persoanei dlui Baron de Nop-
Si ţinem conferiri de alegi lori în
o susţinem cu amândouă mânile! pen- cercurile electorale, ori cum pretindem noi Românii, încă avem, csa nu avem nimica, însă deputăţia la noi
tru-că aşa ne porunceşte pretextul so si ţină fiecare Român conferenţâ deşi nu prea mulţi. Românii şi Saşii nu-i chestia personală,
lidarităţii (!?) mult trimbiţate, aşa pre cu eu-l seu propriu, să se întrebe: eşti Toate cercurile unde sunt Românii ci trebue si fie chestie principiară.
tinde naturelul nostru: gura căscată şi în majoritate sâ-şi caute un candidat, Am fi lipsiţi de toată ambiţiunea
tu Române îndestulit cu resultatul atât
puiul fript. poftindu-1 în mijlocul lor, si-i cunoască naţională, dacă am trimite un represen
de desastruos al tacticei de pasivitate?
Ştim că s’a mai înmulţit numărul Eşti îndestulit cu starea actuală naţio inima şi vederile sale, se se convingă, tant în parlament, care în interesul nos
activiştilor, dar la mulţi le lipseşte băr nală şi politică? Eşti îndestulit, că in că acel candidat are toate însuşirile ce tru ca naţionalităţi, înţelegem aci jus
băţia să se expună înjurărilor şi bănue- teligenţa sub masca pasivităţii se reţine se pretind pentru representarea drep tele pretensiuni ale Saşilor şi ale Ro
lilor obicinuite, a unor pasivişti de pro dela lupta electorală şi lasă poporul de turilor şi intereselor juste, naţionale. mânilor, nici când na luptat şi nu va
fesiune. marfă în mânile candidaţilor, care apoi Şi aci avem o vorbă sinceră şi lupta cu toate forţele sale intelectuale.
Ba putem constata, că şi pasiviştii aleargă în masse la urna de alegere? deschisă şi cătră confraţii noştri Saşi. Avem datorinţă de onoare ‘naţio
cei mai încarnaţi, numai cu un singur Nu-ţi arată experienţa de 30 ani, cel Noi Românii tocmai ca şi Saşii nală, ca să nu fim unelte oarbe în mâ
motiv, formal, mai proptesc gardul te mai bun instructor, că pasivitate adevă am tost şi vom fi cei mai credincioşi nile guvernului, ori sateliţi neputincioşi
renului de nelucrare: că o conferenţâ rată nici n’a existat! Nu simţi dorul fii ai patriei comune şi ai glorioasei ai administraţiei, ci ca oameni conştii
- ar tribul si schimbe tactica I că interesele şt drepturile tale si fie dinastii. de datorinţele şi drepturile ,ce ne com-
Va să zică şi ei recunosc şi trebue odată adevărat representate în parla- Respingem cu toată indignarea pet, si alegem un representant care eu
să recunoască, că după starea deplora menttil ţerii ? Nu doreşti, că întimpi- acusa nedeamnă a unor şovinişti, că trup cu suflet si simtă şi si vorbească
bilă ce ne arată o lungă experienţă de nând tti atâtea neajunsuri naţionale, am dori sâ formăm stat în stat. în parlament din inimile noastre.
trei decenii ar trebui schimbată tactica, culturale şi de alt soiţi, făcindu-se ne Avem însă sfânta şi firma convingere, Şi Saşii şi Românii, dtirere, suntetn
că altcum n’ar vorbi despre lipsa unei dreptăţi vedite contra caracterului tiu că dreptul tuturor naţionalităţilor, de azi cam desbinaţi, dar' acum când e vorbă
conferenţe naţionale. Aceşti «politiciani» naţional, si ai representant în parla a si desvolta şi a trăi ca fiii naţiona de un pas decizitor spre a manifesta
ar trebui să ştie că: adversarul politic ment, care în faţa lumii si-şi ridice lităţii lor, în limba şi obiceiurile lor maturitatea politică, si punem diferinţele
dacă are puterea în mână, doar nu ne cuveniul întru apărarea dreptului tiu naţionale, este neatacabil, nu numai, ba la o parte, şi sâ procedăm aşa precum
FOIŞOARA P arad o x e. o vieaţă ideală ? Şi el e totdeauna frumos, Bine faci, dragă, plânge, căci plânsul
«cel mai frumos tinăr»... O, dar spre a pu te va vindeca. Adevărul e pricinuitor de du
tea duce o astiel de vieaţă trebue să fii urît, reri, minciuna aducătoare de fericire. Min
Ia Nu, dragă prietină, nu ai drept. Nu-ţi căci frumseţa recere soare, lumină, admirare... ciună e zimbetul cast al fetiţei abia eşite din
lace iluzii deşarte, nu alerga după durere, te O, dar spre a putea duce o astfel de vieaţă pansion, minciună strîngerea-i caldă de mână,
Ce dulce-’i în codru la umbra stufoasă, va găsi ea şi aşa... Nu, voi nu ştiţi iubi li trebue să fii geniu sau idiot... In singurătate minciună privirea gingaşe de care te vredni-
S’asculţi în tăcere şoapta duioasă ber, voi nici n’aveţi dreptul să iubiţi liberi te poate alunga un dispreţ nespus faţă de ceşte într’un colţ de fereastră... minciuni ce
A sării vrăjite de micul zefir, Amorul, iubirea voastră pentru un bărbat de oameni, o iubire uriaşe pentru omenime, — au scopul să te amăgească să «vorbeşti cu
Cu drag când sărută al. floarei potir; dacă eşti bărbat. Pe voi nimic nu vă poate nriama>... şi cât de fericit te fac.
S’asculţi cum isvorul în spume-argintii voi ales, e ceva contra legilor firii, e anor
Iţi murmură tainici şi dulci melodii, mal. Partea voastră din câmpul iubirii e re alunga în singurătate, vouă vă trebue socie Nu, nu-ţi face iluzii deşarte, nu alerga
Şi ’n braţele umbrei bătrânului fag, signarea... tate: Adam a tost singur, Eva nici-odată. tu după durere, o să te ajungă ea şi aşa
Să-’ţi Iaşi gândul pradă la visul pribeag, Voi nu puteţi simţi decât iubire impusă. Eu nici nu mi-aş putea închipui o fe prea curând». Plânge numai, plânge mai bine
Să-’ţi sboare în taină la cine ţi-e drag.
II iubiţi pe bărbatul pe care soartea, împre meie, ce numai o săptămână întreagă să fie acum vindecându-te, decât să plângi mai apoi
jurările, societatea, părinţii, rudeniile, legătu în stare a se restrînge exclusiv la societatea vieaţa întreagă... Nici tu n’ai dreptul să faci
rile comerciale, relaţiile politice sau specula- bărbatului ei. Dar apoi o lună... un an... viaţa excepţie, trebue să minţeşti şi lăţăreşti ca
ată! ţiunile financiare vi-1 destină de soţ. Voi n'a- întreagă? Cine o să-ţi admire haina nouă, celelalte, de nu vreai ca adevărul să te facă
veţi dreptul să alegeţi, ci numai dreptul d’a cine o să te invidieze pentru pălăria coman nefericită...
Mereu s’afundă în trecut cu pasul monoton primi jugul celui care călăuzit de mii de con- dată din Paris? Bărbatul te va admira poate Nu, voi n’aveţi dreptul să iubiţi liber
Al vremii curs rătăcitor; pe-al gândurilor tron siderante materiale v’a ales... pe tine, va invidia poate pălăria pentru bu pe bărbatul pe care voi îl voiţi... Eva a fost
Răsar scântei ce-asvărl fiori din lume peste Nu-ţi face iluzii deşarte, nu alerga după curia ce-ţi străluce din ochi la probarea ei creată pentru Adam, ca să ,nu se plictjsaspă...
[lume, durere, te va ajunge ea şi aşa destul de înaintea oglinzii... şi se va plictisi.:. Nici n’a fost întrebată de-1 vrea... Adam a
In valuri de furtuni să sbat mulţimi după curând... Şi din acest principiu pornesc şi ma mai trăit singur, el, dacă Eva nu i-ar fi plă
[renume. Te-am văzut şi pe tine de multe-ori mele crescându-şi fetele. Creşterea ce-o că cut, ar fi putut căuta din nou singurătatea,
O vanitate-’i ţinta lor. Eu sunt mulţămitor perdută în visări... şi par’că îţi vedeam şi vi pătaţi eschide putinţa ca în inima voastră să ;dar ea?...
Rîzând prin vieaţa mea să trec, să ştiu de sul cu ochii... un mândru ficior de crai, un ;poată încolţi şi un simţământ mai înalt, să Iţi poţi închipui durerea fetei ceiros-
[mini cu dor colţ de pământ, un castel părăsit. .fie loc în inima voastră şi pentru ceva atât teşte la altar tremurând «da», ce promite
Aminte că-’şi aduc cei-ce m’au cunoscut în O, care copilă n’a visat încă acel colţ ide ideal ca amorul... Volane, haine, petreceri, credinţă, iubire bărbatului pe care i-l*au im
[vieaţa lor. de pământ, castelul singuratec, lăcaşul feri ,pizma că altele sunt mai frumos îmbrăcate vă pus, pe când în inimă nutreşte o iubire a-
Sebastlan. cirii, unde alăturea de iubitul ei să trăească ţumple azi inima... ,dâncă pentru altul ?... Câtă durere stă ascunsă
