Page 3 - Activitatea_1901_09_35

Nrul 35. ACTIVITATEA Pag. 3.

zis şi zic totdeauna, că preotul văduv, nea- precum de uşor dă sfaturi şi învăţături auto­ «Dle candidat! Contracandidatul mi-a promis N0UTĂTI
vând încotro, e silit a face tîrg cu o femee rul răspunsului. atâta dacă voiu lucra pentru el, dacă d-ta
care are trecut şi present foarte compromiţă­ Dacă autorul răspunsului ca preot văduv dai cu 500 mai mult, haida de, voiu lucra
tor şi ruşinâtor. n’a experiat că sunt femei bătrâne, cu faţă pentru d-ta şi vei reuşi la sigur».
Aşa se răstălmăceşte conclusul parti­ — P ereg rin a ju l la m ăn ăstirea M o-
Scriind că preotul, respective preoţii ca de sfânt, dar’ pentru aceea totodată şi dului nostru naţional privitor la pasivitate şi doş-B odrog de lângă Arad din an în an
văduvi păţesc cu găzdoile aşa precum eu în beţive şi hoaţe, atunci cu drept cuvânt să aşa se lucră în era noului sistem politic al ia proporţii tot mai mari, ceea-ce e foarte
nrul 31 al «Activităţii» am descris şi ceea-ce poate număra între acei prea puţini, ba la lui Mangra şi ortacii. îmbucurător. La Schimbarea la faţă au pe­
aşi putea dovedi în modul cel mai eclatant, număr aproape disparenţi preoţi văduvi, cari Delamuriş. regrinat la mănăstirea numită vre-o 3000, ear
în ziua de Sf. Mărie şi în ajun au fost vre-o
nu am înţeles fără excepţiune pe toţi preoţii pot arăta că în privinţa găzdoaei îşi petrec
12 mii, deşi mai ales în ajun a plouat, aşa
văduvi, ci am înţeles numai pe preoţii cari vieaţa conform prescriselor canonice. Pentru meseriaşii noştri, că deabia s’au putut afla adăposturi prin sa­
au nenorocirea de a fi siliţi a face tîig cu fe­ tele învecinate, precum şi la mănăstirea si­
(Va urma).
mei de cele mai de jos. Gândesc că mă crede tuată în mijlocul unei lunci întinse. Din Şi-
Inspectorul învăţământului industrial la ria preotul Măeruşan a sosit cu vre-o trei
fiecare onorabil cetitor când zic că sunt şi
ministerul instrucţiunii publice şi cultelor din sute, din Micălaca au sosit tot pe jos vre-o
de acei nenorociţi preoţi văduvi. România, dl G. Hazu, ne pune în vedere, că sută şi 50, ear din Jăbar de lângă Lugoj
Ca dovadă în privinţa aceasta, cu adâncă Zăpăceală electorală. cu începere din 1 Sept. a. c. se vor înfiinţa harnicul preot Nicorescu a bătut drumul cel
mâhnire mă aduc pe mine însumi, care am prin dl ministru al cultelor vre-o 40 scoale lung cu peste 100 peregrini. Dintre ei s’au
avut mari şi multe năcazuri cu găzdoile, ce­ A ra d, 21 August 1901. de meseriaşi, aşezate în diferite localităţi din spovedit şi cuminecat la vre-o miie de inşi.
ea-ce se poate deduce cu siguritate din îm­ După-cum văd, D-Voastre Ardelenilor, România şi cu deosebire în comunele frun­ Atât în ajun, cât şi în ziua de Sf. Mărie s’a
prejurarea, că în decurs de o jumătate de an nu vi se dau prilejuri aşa de dese şi triste taşe, rămânând ca în anii viitori să se înfiin­ celebrat slujba d-zeească cu multă pompă,
de a vedea massele alegătorilor români îm- ţeze treptat, atât în oraşe, cât şi la sate şi ear stariţul mănăstirii I. P. C. Sa archiman-
dela moartea fie iertatei mele preotese am alte Şcoale.
bulzindu-se de pe acum la întrunirile electo­ dritul Augustin Hamsea a ţinut predici foarte
avut, afară de care o am acuma, nu mai pu­ rale şi de candidare. Prin părţile ungurene 1 *In acest scop ministrul are trebuinţă de instructive şi edificătoare pentru miile de po­
ţin decât 6 găzdoi sau econoame, care de şi bănăţene însă, fie că roada anului acesta meseriaşi destoinici şi experimentaţi în dife­ por eni ortodocşi sosiţi din cele mai mari de­
care mai rea şi mai netrebnică. a fost slabă, fie că poporul se bucură în mai rite ramuri de meserii, cari având cualifica- părtări. După-cum ne comunică un peregrin,
ţiunea de măestri, să poată conduce învăţă­ Românii din părţile acelea încep a părăsi pe­
Se poate ca autorul răspunsului să scrie mare măsură de dreptul de alegător, fie că
în urma frământărilor din sînul diferitelor mântul meseriilor în atelierele acestor şcoale. regrinajele la mănăstirea rom. cat. dela Maria-
aşa precum scrie, fiindcă înţelege greşit unele partide politice e reclamat din partea mul­ Dela măestri se cere să cunoască şi desemnul Radna, unde mulţimea de crâşme şi de ovrei
expresiuni ale mele. tora, dar fapt este, că din punct de vedere aplicat la meserie şi pe cât se poate să fi au făcut şi fac totul pentru a nimici efectul
Dacă dumnealui sub expresiunile mele: românesc, dacă nu în fiecare zi, atunci în fie­ absolvat şcoala industrială. bun al peregrinajelor. Preoţii noştri din sa­
fiinţe cu trecut şi cu present foarte com­ care sărbătoare poporul nostru se adună ori Meseriile, în vederea cărora ministrul tele apropiate de mănăstirea unică românească
promiţător şi ruşinător înţelege numai pe fiin­ e astrîns, ca să nesocotească interesele noa­ instrucţiunii publice are trebuinţă de măestri- n’ar face lucru mai cuminte, decât sâ aran­
instructori, sunt următoarele:
stre naţionale şi să se înjuge la carul politic jeze peregrinaje, care au efecte toarte mari
ţele moraliceşte depravate, atunci înţelege gre­ împletitori de răchită, papură, paie, tre­ asupra poporului. In special preoţii din sa­
al streinilor.
şit, deoare-ce: In cercurile electorale din cottul Ara­ stie şi panglică de lemn. Frânghieri (funari). tele inficiate de secta nazarineană ar face
Fiinţe cu trecut şi cu present foarte dului s’au ţinut întruniri, la care au luat parte Lemnari, rotari. Fierari (fauri) cunoscând şi bine să se folosească de acest mijloc de a
compromiţător şi ruşinător nu sunt numai nu numai ţerani, dar şi preoţi şi învăţători potcovăria. Butnari (dogari). Tinichigii (ple- întări credinţa în parochieni şi de a-i ţinea
uari). Olari-ceramişti. Pălărieri. Cojocari. Cure- astfel strînşi legaţi de biserica străbună.
femeile cele moraliceşte depravate, ci sunt şi români. In cercul Iosăşelului pentru-ca zăpă­ lari şi perieri.
ceala să fie şi mai mare, şi-a pus candidatura
femeile cari, d. e., neputând trăi cu bărbaţii şi advocatul român din Pesta Dr. Sombat; Măestrii se vor angaja cu contract pe
lor, se divorţează şi apoi în loc de a-şi cerca de origine din Arad. Nu cred să fi rămas termin de 5 ani, contract ce va putea fi re- — S a m sa rii jid o v i în şeală p e a g ri­
norocul măritându se eară, preferă a fi găzdoi. casă de preot unde să nu fi cerut spriginul înoit, însă cu dreptul pentru minister în caşul, cultori. Cetim în „Apărarea Naţională1*:
Cu trecut şi cu present foarte ruşinător şi pentiu a-1 trânti pe actualul deputat Dr. Ta- când nu ar fi mulţumit de capacitatea, des­ „Din cauza splendidei recolte a porumbului
gânyi, care adevărat că numai prin hăbăucia toinicia, hărnicia şi purtarea măestrului de a din acest an, o mulţime de samsari ovrei
compromiţător sunt şi femeile, cari au vestea desfiinţa (strica) contractul în cei dintâi 2 ani. cutreeră satele pentru a cumpăra pe preţuri
alegătorilor români a ajuns la distincţia ne­
de femei leneşe, murdare, beţive şi hoaţe; meritată de a fi membru în colegiul legisla­ Măestrii angajaţi vor primi peste tot un derisorii produsele ţăranilor şi ale micilor
fie asemenea femei altcum cât de morale, ele tiv al ţerii. salar (plată) lunar de 100 lei; la unele din­ agricultori.
totuşi sunt cu trecut şi cu present foarte In Arad tocmai acum se organisează şi tre şcoale însă salarul va putea fi sporit la Ni-se spune că samsarii ovrei au cum­
150 lei lunar.
compromiţător şi ruşinător. kossuthiştii, conduşi de şvabul maghiarisat părat deja o mare cantitate de porumb
Dr. Mtiller Kâroly. O seamă din aderenţii lui Afară de salarul de 100 lei, în cele mai înainte chiar de-a se stringe pe nişte preţuri
De aceste fiinţe am înţeles eu când am Mangra s’au grupat pe lângă Mtiller, care s’a multe caşuri măestrul va avea dreptul şi la foarte mici.
scris: fiinţe cu trecut şi cu present foarte îngrijit să le dee tot telul de tistii. Un mem­ o parte din câştigul făcut din vânzarea o- Ei spun cultivatorilor naivi că produc-
compromiţător şi ruşinător, şi cu de aceste bru în direcţiunea «Asociaţiunii naţionale din biectelor lucrate în ateliere şi încât împreju­ ţiunea prea abundantă din anul acesta, va
Arad» a fost ales chiar şi în comitetul cen­ rările vor permite (îngădui) măestrii vor că­
fiinţe am zis eu şi zic totdeauna, că preotul tral al kossuthiştilor, fără ca Mangra şi Cio- păta şi locuinţă. micşora în mod extraordinar preţul porum­
văduv, nefiindu-i iertat a se căsători, e silit a Aducând acestea şi pe această cale la bului.
rogariu să-l provoace să iese din direcţia
sta de vorbă,, eventual a-face tîrg cu ele, dar societăţii naţionale. Din îhvăcînatul Nădlac O Cunoştinţa măestrilor noştri, îi rog pe toţi Credem că autorităţile ar face bine
nu cu fiinţe de cele moraliceşte totalmente deputăţie kossuthistă a umblat zilele trecute acela, cari doresc a fi angajaţi de măestri- dacă ar atrage atenţia agricultorilor asupra
depravate, precum mi-se pare mie că tenden­ prin Arad îmbiând mandatul lui Dr. Mtiller, instructori la amintitele şcoale de meseriaşi acestei manopere.
care nu a reflectat la el. Astfel nici fruntaşa să binevoească a se presenta la subscrisul Un mijloc de a feri pe agricultori de
ţios înţelege autorul răspunsului. cu scop de a compune o coală de subscriere
noastră comună Nădlac nu se subtrage dela manoperile speculatorilor ar fi ca în fiecare
Şi eu îmi iubesc biserica, şi eu ţin la (buletin de înscriere), ce se va trimite dlui
acţiunea de zăpăcire a şirurilor alegătorilor zi să se telagrafieze sau telefoneze la reşe­
nimbul ei şi tac tot ce-’mi este cu putinţă români. inspector industrial cel mult până la 14 Sep­ dinţele judeţelor preţurile cerealelor după
spre ridicarea simţului de iubire şi respect La Radna, pe lângă candidaţii Boku temvrie n. a. c. bursa oficială, ear’ reşedinţele de judeţe să le
cu care datorăm superiorităţilor noastre bise­ Szever şi Vaszalian s’a ivit încă unu: fiscul De încheiere mai adaug, că încât nu comunice primăriilor.
consistorial din Arad, Petru Truţa. G foaie s’ar afla măestri români pentru unele din me­
riceşti. Nu admit, că în privinţa aceasta m’ar maghiară din Arad ştie să spună, că o de­ seriile amintite la posturile de măestri-in- Cu mijlocul acesta, cultivatorii şi ţăranii,
întrece autorul răspunsului. De aceea dar’ şi structori, pot fi primiţi şi măestri saşi, dela cunoscând preţurile vor scăpa de infamele
putăţie de Români din cercul Radnei va veni mijloace întrebuinţate de aceşti samsari cari
eu l-aşi condamna pe preotul văduv, care la Arad pentru a-1 îmbia pe dl Truţa să pri­ cari însă se cere să cunoască bine limba caută să-’şi apropie munca cinstită a ţărani­
şi-ar face de lucru cu femei depravate, în­ mească candidatura şi astfel, dacă o va primi, română. lor într’un mod aşa de condamnabil.**
tocmai precum mă condamnă pe mine au­ să tragă cu buretele peste tot trecutul seu şi Sibiiu, 27 August 1901.
să se amestece şi d-sa printre vânătorii de Dacă şi la noi s’ar dispune astfel de
torul răspunsului; eu pe un asemenea preot câte un os de ros. Victor fordâşiann, remedii ar rămânea mulţi scutiţi de înşelătorii 1
l-aşi condamna pe dreptul, nu însă pe ne­ preş. «Reuniunii sodalilor Guvernul nostru însă nu este aplicat a lua
Zăpăceala însă şi-a ajuns culmea în . români din Sibiiu».
dreptul, precum mă condamnă autorul răs­ Becicherecul mic, ai cărui Români au fost tri­ aşa măsuri.
punsului pe mine, care nici când nu am mis în parlament pe cunoscutul humorist Bes-
stat de vorbă şi nu mi-am făcut de lucru cu senyei, ca să distragă deputaţii în multele — Necrolog. Primim următorul anunţ
ospeţe. Bessenyei a renunţat la mandat, care Convocare.
femei depravate. funebru: Hortensia Roşian, n. Laslo, Dr.
în urma alegerii suplementare de Luni a a- Vaier Laslo, văd. Silvia Tempea n. Laslo,
Ar fi fost lucru corect şi cu dreptate, juns în mânile lui Steiner din Timişoara, Domnii acţionari ai institutului de cre­ Marcel, Laurian Laslo, ca fii şi fice; Ştefan
ca autorul răspunsului să se fi informat sau guvernamental şi aparţinător aderenţilor Iui Roşian, ca ginere, Frieda Konradt m. Dr.
pe cale privată sau pe cale publică, că ce Apponyi. Contracandidatul seu adv. Szul<5 dit şi economii «Ardeleana» din Orăştie sunt Laslo, ca noră; Vaier Tempea şi Gabriela
am înţeles eu când am zis că preotul văduv, Ernd, tot din Timişoara, a căzut, deşi se fo­ învitaţi prin aceasta la Roşian, ca nepot şi nepoată, în numele lor
losise de toate armele vechei garde a parti­
neavând încotro e silit a face târg cu femee adunară gen. extraordinară şi al tuturor consângenilor şi al afinilor în
dului liberal, care azi s’a încuscrit cu Jidanii nemărginita lor durere anunţă încetarea din
cu trecut şi cu present foarte compromiţător de diferite nuanţe politice. vieaţă a iubitului şi neuitatului tată, socru şi
şi ruşinător. In 11 1. c. Szuld a fost în comunele care se va ţinea Marţi la 4/17 Septemvrie moş Ioan Laslo, paroch al Clujului, protopop
Utvin şi Sân-Mihaiul român unde a fost a. c. la orele 9 a. m. în localul institutului
Dacă dumnealui făcea aşa, şi dacă gr.-cat. al districtului Clujului, membru ordi­
salutat de preotul rom. Victor Rusu şi de cu următorul
dumnealui să informa dela oameni cari ştiu nar al Asociaţiunei pentru literatura şi cul­
înv. P. Pută şi Cornel Popoviciu. In 12 1. c.
că găzdoaia mea, care e o femee ,de cele a fost în Bucoveţ. A fost bineventat de înv. ( ... P R O G R A M : tura poporului român şi-a mai multor insti-
tuţiuni culturale, care, născut în 26 Sept.
mai neescepţionabilă în privinţa morală, cum român Surdu. In Moşniţa l-au salutat înv. G. ,1. Aprobarea contractului încheiat cu 1841, în urma unui morb îndelungat, supor­
zic, dacă autorul răspunsului făcea aşa, atunci Caba şi Surdu, în Medveş preotul Lazar Pascu, nou alesul director şi jurisconsult al insti­ tat cu resignaţiune de adevărat creştin, împli-
vice-president al clubului part. liberal precum
cred că nu ar fi răspuns la tractatul meu: tutului. nindu-şi misiunea pământească după cea mai
şi înv. Drăgan. In toate satele s’a astrîns po­
„Căsătoria preoţilor de mir“ aşa precum a 2. Alegerea unui membru în direcţiune bună conştiinţă, împărtăşit cu Sf Sacramente
porul la «comedgie», ba pe alocuri i-au ri­ ale muribunzilor şi-a dat nobilul şi genero­
răspuns, ţesând adecă în modul cel mai ra­ dicat şi arcuri de triumf. Cu toate astea a în locul devenit vacant la adunarea generală
sul său suflet în mânile Creatorului său în
finat partea principială cu partea atăcătoare învins Steiner şi tot cu voturile Românilor, din urmă 29 August la orele 12 şi Va din noapte, în
şi provocătoare, ce să refereşte la persoana mea. pe care e superfluu să mai spun că i-au să­ 3. Eventuala întregire a comitetului de al 35-lea an al preoţiei şi al 4-lea an al
turat de beutură, ba unora mai isteţi li-se
Autorul răspunsului dă învăţături şi în­ supraveghiere. văduviei sale. Rămăşiţele pământeşti ale
vor fi căptuşit şi buzunarele cu niscaiva note
drumări, în ceea-ce priveşte acuirarea de 4. Exmiterea alor 2 acţionari pentru ve­ scumpului decedat să vor aşeza spre vecinie
nemusicale. răpaus în 31 August a. c. la orele 2 p. m.
găzdoi. Alegerea dela Becicherecul mic e un rificarea procesului verbal luat în adunarea
în cimiterul comun al Clujului. Răposatul
Cred pe deplin, că învăţăturile şi în­ trist preludiu pentru cele-ce se vor întâmpla generală. şi-a făcut studiile gimnasiale în Blaş, teologia
drumările autorului răspunsului corespund întru la toamnă. Poporul nostru va fi mai hăţit de Doritorii de a participa în persoană sau în Blaş şi Viena. A fost patru ani profesor
partidele străine de cum se hăţeşte un cal
toate prescriselor canonice, tot deodată însă prin plenipotenţiaţii lor, sunt rugaţi a depune în Blaş, la 1866 a fost chirotonit de preot,
dela tramvai.. Cei-ce ar avea datorinţa să-l
constat, că acele învăţături numai în dispa- acţiile şi plenipotenţele la cassa institutului la 1869 numit paroch în Zlatna, la 1880
lumineze şi să nu-1 lasă să se facă marfă de
rente caşuri sunt realisabile, deoare-ce. vândut, îl oferă ei celor ce dă mai mult în cel mult până la 16 Septemvrie n. a. c. la admin. protopopesc al tractului Roşia, la
1881 de viceprotopop până la 1890, când a
Cei mai mulţi preoţi văduvi, nu pot promisiuni goale sticle pline şi note sună­ 12 ore a. m. fost numit protopop al tractului Cluş. Fie-i
avea îngrigitoare de casă şi de copii pe ma­ toare. ărîna uşoară şi memoria binecuvântată!
Sfetnicii poporului? Unii dintre ei şi Din şedinţa direcţiunii ţinută la 15 Au­
mele, pe surorile sau pe mătuşele lor, şi de­ mai ales cei de prin părţile acestea se sue gust n. 1901. Cluj, la 29 August 1901.
oare-ce femei mai înaintate în vârstă şi tot­ Primească întristata familie şi din partea
pe streşina căsii şi strigă: să respectăm pasi­ noastră condolenţele cele mai sincere.
deodată harnice de-a purta povigul casei şi vitatea, ear când se scoboară de pe streşină D irecţiu nea.
de omenie, nu se pot căpăta aşa de uşor, se amestecă şi ei printre tîrgoveţii politici şi —