Page 1 - Activitatea_1901_09_38
P. 1
/ Tfir > '(r o /O ţ v . &&
f ( r < r O ■ 2<J
- f ^ T > / 6
Anul I. O răştie, 26 Septemvrie n. 1901. Nr. 38
Redacţia: Administraţia:
S trad a B eriu lu i N r. 2. S trad a B eriu lu i Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/2 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate:
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc.
un num«r costă 16 bani. foaie politică, economică, sociala şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
JÎD1TOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel Muntean L auri an B e r c i a n
taşi adunaţi la Cluj nu ni-se spune, In preajma alegerilor. gurii de bună seamă că vor încerca în
Pro domo. pentru-că «Tribuna» nu poate da la 1 feluri şi chipuri de a-1 abate dela ţinta
lumină aceste hotărîri din cause nea-
Apelul publicat în nrul precedent I ce şi-a propus-o; cu alte cuvinte, de
tîrnătoare de fruntaşii aceştia. bună seamă că-1 vor învrednici, cum se
al preţuitei noastre foi «Activitatea», a
Caracteristic pentru această con zice, de botezul de foc.
Alea iada est: Cuvântului am lă produs o nedescriptibilă bucurie şi în
sfătuire este faptul, că despre ţinerea Să-l alegem de deputat al nostru
sat sâ-i urmeze fapta. Aproape un an sufleţire în piepturile tuturor acelor Ro
ei n’au avut cunoştinţă decât fruntaşii pe dl Dr. Aurel Muntean, în acea firmă
de zile am dus luptă împotriva tacticei mâni, cari abandonând fatala pasivitate
«Tribunei». Dovada o poate găsi ori credinţă şi nădejde, că d-sa e în stare
de «pasivitate», încercând a-i convinge vreau să între în activitatea inaugurată
cine în împrejurarea, că foile noastre de a primi cu laudă botezul de foc; e
pe Români, că numai «activitatea» ne de inimosul şi deşteptul domn Dr. A.
numai pe baza comunicatului scurt din prin urmare în stare de a se arăta şi
poate duce la ţîntă, — şi azi lupta asta Muntean, advocat în Orăştie, şi sprigi-
«Tribuna» au scris despre această con din parlamentul ţerii ca om cu caracter
ia forme mai hotărîte; «activitatea cu nită de bărbaţi cari au dat cele mai
sfătuire, ceea-ce, dacă şi fruntaşii din integru, ca om care-şi iubeşte naţiunea
ventului» a făcut loc «activităţii faptei»: eclatante dovezi despre iubirea de neam,
jurul celorlalte foi ar fi luat parte, de cu ardoare
cei din jurul acestei foi au dat luptei cum şi despre acea capacitate intelec
sigur nu se întâmpla. Steagul salutarei activităţi e des
noastre trup, candidând de deputat die- tuală, care pe fiecine, fie de ori-ce rang
făcut, să alergăm sub el cu toţii, cântând :
tal pe şef-redactorul acestei foi, pe Dr. Noi nu voim să micşorăm impor şi posiţie, aibă ori-ce stare materială, îl
„Deşteaptă-te Române din somnul
Aurel Muntean. tanţa fruntaşilor cari au luat parte la arată de om vrednic de a fi ascultat şi oel de moarte, la oare te-adânoi
Peste câteva zile se va hotărî şi consfătuirea din Cluj, dar aflăm de ciu pe deplin demn de a fi urmat. fatala pasivitate!“
soartea acestei lupte, dar în ori-ce cas, dat că la consfătuirea asta n’au fost in Deşi apelul ne îmbucură foarte şi
înainte, căci D-zeu şi sfânta drep
de vom reuşi să-l alegem pe candida vitaţi decât cei câţiva aderenţi ai «Tri inspiră în noi însufleţire, totuşi noi o-
tate e cu noii!!
tul nostru, de nu vom reuşi, lupta elec bunei» şi nici împrejurarea că şi cele pinăm, ca spre o şi mai sigură reuşire, Mai mulţi alegători.
torală nu vâ fi fost fără folos, Şi în ca lalte foi au aprobat încâtva hotărîrile respective învingere, se se convoace pe
şul cel mai rău vom fi câştigat cunoş necunoscute încă nu poate şterge ca o oare care zi potrivită o adunare de
tinţă despre măsura până la care te racteristica asta de ciudat. , alegători în Orăştie, ear demnul nostru Pentru „Gazeta T.“ şi „Tribuna".
poţi basa pe alegătorii români, vom fi Alegătorii cercului Orăştie vor do candidat, dl Dr. A. Muntean să-şi spună
câştigat o consolidare a «activiştilor» şi vedi dacă noi am tălmăcit adevărat do în acea adunare programul, desvoltând
In preajma alegerilor de deputaţi dietali,
vom fi făcut şcoală de luptă electorală. rinţele lor, voturile lor vor sancţiona clarele şi înţeleptele sale vederi, cu în atât vechea „Gazeta Transilvaniei*1 cât şi
In sine faptul că am luptat va fi un lupta noastră în jurul activităţii, luptă por deobşte cunoscuta-i însufleţire şi elo- autorisata poreclită, să năpustesc asupra
succes de nedespreţuit. nită nu din ambiţie personală, de a ajunge cuenţâ. noastră în mod agresiv, pentru-că am îndrăs-
Părăsind şi în praxă terenul «pa deputat, ci din convingerea fermă, că nu Fiecare alegător român să-şi ţină nit a ne folosi de cel mai însemnat drept al
sivităţii» ni-s’a făcut învinuirea, că am mai pe calea aceasta vom putea realisa as de sacră şi inomisă datorinţă naţională nostru, atunci când un grup oare-care, ru
pând cu trecutul, am candidat pentru acest
trecut în tabăra răsvrătiţilor, că am spart piraţiile noastre, că numai pe această cale a se presenta la o asemenea adunare, cerc electoral pe Dr. A. Muntean.
solidaritatea partidului român, că am vom putea dobândi împlinirea cererilor pe care noi o cerem şi despre care „G. T.“ în numărul său dela 20 1. c.
păcătuit în contra disciplinei de partid, noastre îndreptăţite. credem că va şi fi; fiecare alegător ro sub rubrica „Un candidat la Orăştie**: cu o
călcând peste hotărîrile conferenţelor mân, punând la o parte consideraţiuni arogare autoritativă, cum s’ar zice, ne trac
înainte, alegători români!
naţionale. cari nesmintit trebuesc puse când e tează „de-a călare** şi ne numeşte răsleţi,
pentru îndrăsneala ce am avut în cercul nos
Repetăm ce-am scris în unul din vorba despre interese mari naţionale,
tru electoral. Numitul ziar, aşa se vede, că
numerii trecuţi, în care la locul acesta să voteze pentru dl Dr. A. Muntean,
nu este în curent cu ideile profesate de noi
am tratat despre «solidaritate şi disci ©naraţi ■^(legetori 1 candidatul care de bună seamă va cere dela început, pentru-că avut-ar fi destul pri-
plină» : înţelegem să ni-se vorbească de în parlamentul ţerii ca se se ţină samă, legiu a ne combate cu destule motive pasiviste.
solidaritate şi simţ de disciplină când e că în această nefericită, dar pentru a- „G. T.“ nici aceea nu o ştie, că pe lângă
vorbă de un organizm viu, de un par Subscri^ii am candidat de deputat ceea totuşi prea iubită ţară sunt 3 mi foaia noastră modestă săptămânală dela înce
putul ei a stat un grup oare-care de bărbaţi
tid care poate funcţiona liber, dar să dietal pentru cercul electoral Orăştie lioane de Români, în ori-ce moment
aievea interesaţi de causa poporului român
vorbeşti de solidaritate şi disciplină când pe dl Dr. Aurel Muntean, advocat gata de a jertfi tot ce au mai scump şi aceasta în măsură cu mult mai mare
e vorbă de un organism mort, de un pentru apărarea şi susţinerea ţerii în
în Orăştie. decât mulţi alţi diletanţi politici, cari cu dife
partid care nu mai are dreptul întru care ei s’au născut, care pe ei îi ţine, rite prilegiuri au compromitat chestia adevă
Vorbirea de program, după care
nirii libere şi căruia i-s’a luat putinţa în al cărei pământ zac osemintele pă rat naţională atât în lăuntru, cât mai vîrtos
va avea a ne representa în dieta ţării, în afară faţă de adversarii noştri politici.
de a aduce concluse noue şi de-a abroga rinţilor, moşilor şi strămoşilor lor şi pe
altele vechi, — ar fi dovada unei nai o va ţinea Duminecă, in 29 Sep al cărei pământ vreau şi ei să moară. Va veni timpul, când chiar „Activitatea**
le va pune faptele multora fără cruţare la
vităţi politice de compătimit, dacă in temvrie st. n. a. c. la 4 ore după Cunoaştem cu toţii eminentele ca răvaş.
vocarea acestui principiu n’ar fi numai amiazi, în sala „Hotelului Transsyl- lităţi ale domnului Dr. Aurel Muntean; Este drept, că Dr. A. Muntean a jertfit
o mască. îndeosebi ştim că e om deştept, resolut, mult pentru această foaie, dar’ nici aceea nu
vania“ din loc.
Nu de dragul unei solidarităţi efe deschis, îndrăsneţ şi perseverant, şi aşa să poate trage la îndoială, că noi, cari stăm
L a aceasta vă rugăm a lua parte
mere şi simţ de disciplină faţă de un dar e om pe care atacuri meşteşugite, împrejurul ei, nu am contribui fiecare după
în număr cât de însemnat. modestele noastre puteri.
partid ce nu dă nici un semn de vi- fie ele puţine sau multe, nu-1 pot în-
De aici nu urmează, că am fi sîmbrieşii
eaţă — mai stau azi câţiva «truntaşi» Orăştie, la 21 Septemvrie 1901. frica şi nu-1 pot abate dela ţinta de a dînsului şi nici nu o pretinde, deoare-ce legă
pe lângă «pasivitate», ci fiindcă asta o servi neamului seu mult cercat. tura de amiciţie acest bărbat o ştie mai bine
poftesc interesele mai înalte ale unora Vasile D om fa m. p. Pe un asemenea om Ungurii, mai apreţui decât mulţi fanfaroni îmbuibaţi, cari
dintre aceşti fruntaşi. Ei vorbesc de so lo a n M ih a iu m. p. cu seamă fiindcă ştiu că din parlamen îşi acuirează pene simbrieşe şi sateliţi şi cari
lidaritate fiindcă nu le place munca, George B a ciu m. p. tul ţerii de bună seamă se aude glas numai până atunci prestează servicii, până
vorbesc de disciplină fiindcă în urma Vasile N. B id u m. p. până la locurile cele mai înalte, cum şi când stăpânul lor îi menagează.
In grupul nostru astfel de caractere
principiului inerţiei le mai prieşte sta Sim ion C orvin sen. m. p. în toate ţerile locuite de popoare şi na
dejosite nici că suferim.
rea veche, nelucrarea. Nicolae O pincariu m. p. ţiuni cari pot şi ştiu să tacă dreaptă Programul desvoltat în apel, apoi decla-
Nu-i vorbă s’au adunat săptămâ D u m itru M artin m. p. judecată despre o legislativă care sau raţiunile făcute înaintea alegătorilor din co
JVicolau P â ră u m. p.
nile trecute fruntaşii poporului român din nepăsare, sau din consideraţiuni la munele acestui cerc din partea dlui Dr. A.
A vram D ublef m. p. Muntean stau în strînsă legătură cu progia-
în Cluj, unde în o conlerenţâ intimă au tot caşul numai stricăcioase şi păgubi-
Sim ion Corvin jun. m. p. mul naţional dela 12— 14 Maiu 1881. Punc
hotărît menţinerea politicei pasivităţii, cioase, nu vrea să ştie nimic despre
L a u ria n B ercia n m. p. tul prim al acelui program a fost omis şi
fiindcă nu văd încă de sosită vremea numeroasa, compacta şi per eminentiam
din partea noastră, ca unul care a fost con
pentru schimbarea tacticei de luptă. Ce patriotica noastră naţionalitate română, damnai din partea justiţei ungureşti. Despre,
anume au hotărît însă cei 6 sau 7 frun cum zicem, pe un asemenea om Un acele declarări vor avea să dee dovadă sutele
