Page 2 - Activitatea_1901_09_38

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 38.

de alegători, cari toţi le-au primit cu entusiasm, ei şi neamul lor. Noi nu suntem de acelea Regula generală e, că deputat poate fi departe locurile hotărîte pentru adunarea ale­
declarând publice, că afurisit să fie acela, vederi înguste, că naţionalismul şi iubirea ori-care alegător. Dar sunt mai multe ex- gătorilor să fie într’o formă de departe dela
cine după celea auzite din rostul candidatu­ de neam este un monopol numai al «Tri­ cepţiuni. localurile de alegere, în sfîrşit ca alegătorii
lui Dr. Muntean nu va vota cu el (comuna bunei». Pentru noi prescrisele unilaterale ale Sunt anumite oficii, posiţiuni şi rapor­ să se poată îngriji despre provederea cu mân­
Vinerea), cum deduce „G T.“ din apelul aceleia respective ale corespondentului nu ne turi, cari nu se potrivesc cu funcţiunea de carea de lipsă. întrucât alegătorilor li-s’ar da
nostru că suntem una cu guvernul, nu ştim pot servi de îndreptar, pentru-râ totdeauna legiuitor, care sunt incompatibile cu posiţ'a bilete de justificare, lipsa acestor bilete nu
nu o pricepem. Şi acestui ziar îi răspundem am cugetat cu capul nostru şi de puteri de deputat. Această stare e cunoscută sub poate fi pedecă nici de a se înfăţişa la de­
ca odinioară lui Vasilie Urechia că : când va străine sau pene simbriaşe, nu am avut numirea de incompatibilitate. Cine ocupă un legaţia de votare, nici de a putea vota.
face plopul pere etc. etc. lipsă. Dacă ar fi aici locul şi ne-ar permite I astfel de oficiu sau posiţie, nu poate fi tot­ Preşedintele are şi dreptul de dispunere
Că ce politician român este Dr. A. spaţul am face noi istoricul pe larg, atât al odată şi deputat. Sau dacă e ales de depu­ peste organele de siguranţă, comandate pen­
Muntean o dovedesc îndestul acele cercuri, aderenţilor pasivităţii de azi şi a părinţilor tat, trebue să abzică de oficiul ce l-a ocupat. tru susţinerea ordinei şi peste armata, ce se
în cari să învîrte, ca membru în represen- lor din trecut, precum şi a purtării în celea Causa incompatibilităţii Ia deputaţii die- întrebuinţează în cas de lipsă.
tanţa orăşenească şi muncipală, apoi în celea naţionale acelor mai târziu veniţi aici de tali, ca membri ai puterii legiuitoare, e de Preşedinţii au de problemă şi datorinţă
advocaţiale avut-au destule prilegiuri, chiar prin părţile lor. Vom avea însă prilegiu a a se căuta în împrejurarea, că funcţiunea de a aduna voturile alegătorilor, ei hotărăsc a-
şi în timpul mai recent, a apăra clienţi acu- face şi aceasta de altă-dată, arătând care de legiuitor numai atunci se poate împlini, când supra excepţiunilor ivite în contra voturilor.
saţi cu crime politice. Suntem de convingere câte ori şi în ce mod spurcat şi nedemn deputatul se bucură de neatîrnare faţă de Îngrijesc de susţinerea ordinei în localurile
deplină, că nu are nici o lipsă a fi dăscălit s’au purtat atât în căuşele pur naţionale şi rege şi faţă de guvern — puterea executivă — de votare şi în împrejurimea nemijlocită. Spre
de „G. T.“ că ce are de-a tace, dacă ne va altele de bine obştesc. Avem indicii tare care stă sub controla puterii legiuitoare. Le­ acest scop pot dispune şi peste armată. La
succede a-1 vedea în dieta ţerii. De bună samă compromiţătoare din trecutul cel mai înde­ giuirea în sistemul parlamentar de multe-ori cas de lipsă pot suspenda provisor votarea..
nu va juca rola cea umilitoare, cum tăceau părtat şi până azi, că chiar susţinătorii pasi­ trebue să facă critică la lucrările guvernului, In localul de votare pot fi de faţă nu­
odinioară unii deputaţi români, pe când erau vităţii în cercul acesta electoral, precum şi trebue să lupte, să delăture guvernul, care nu mai membrii delegaţiunei, bărbaţii de încre­
alegerile permise şi la noi. Am şti numi pe părinţii lor multe lucruri netrebnice au comis lucrează după voinţa maiorităţii parlamentare. dere, funcţionarul administrativ şi scriitorii
foarte mulţi, cătră cari dacă un Csiki cu în contul şi pe temeiul pasivităţii. Atîrnă Alegerea deputaţilor. Pregătirile. comandaţi lângă notar, afară de aceea mar­
pinteni dela Eger sau alţi deputaţi îndrăsneţi dela ţinuta lor la alegerea ce se va face, ca torii de identitate şi în sfîrşit alegătorii che­
să înholbau cătră ei, apoi îi apuca frica şi ei înşişi să ne dee motive la desvâlirea fapte­ Pentru controlarea identităţii alegători­ maţi la vot.
tăceau ca peştii. Avu-tam destui representanţi lor mârşave comise sub vălul pasivităţii, la lor sunt chemaţi în oraşe doi membri ai con­ Alegătorilor nu le e îngăduit a se în­
„de taie fugă“. a căreia susţinere tocmai no: cei dela «Acti­ siliului, în comune judele sau locţiitorul lui făţişa la votare cu nici un fel de armă sau
vitatea» am conlucrat. Chiar pentru de a şi vr’un consilier comunal, cari sunt datori
La gluma cu căruţă şi teleguţă pe la cu bâtă.
pune capăt corupţiunei comise de unii con­ a se înfăţişa spre acest scop la locul de ale­
noi să zice: neagă sui în tileagă, o moi sui, Comunele sau părţile de oraş urmează
ducători, ne-am decis, în învălmăşala parti­ gere şi a fi de faţă şi în decursul ciasului de
o nu moi sui, un picior tot l’oi tîrăi. Aceasta în şirul hotărît de comisiunea centrală. Ale­
dului naţional, a candida în acest cerc de încheiere.
să poate cu tot dreptul aplica la partida gătorii dintr’o comună sau dintr'o parte de
deputat dietal pe dl Dr. A. Muntean. Afară de aceea bărbatul de încredere
naţională adunată în Cluj, care cum să aude, oraş, după-cum votează pentru unul sau ce­
Cunoaştem programul naţional, ceea-ce al fiecărui candidat are drept, ca atunci, când
tare rău s’a înţeles, ba unii au părăsit şi lalalt candidat se lasă separat la votare. La
din nou o enunţăm, am şi conlucrat la ajunge şirul de votare la oare-care comună
consultările, ear’ alţii umblau numai pe lângă cea dinlâiu comună preşedintele trage soarte,
acela, l’am susţinut într’u toate până atunci sau oraş, să-şi designeze din acest oraş sau
casa, unde să ţinea sfatul. ca votanţii cărui candidat să între mai întâi
până când partidul naţional era un trup şi comună câte un locuitor ca martor de iden­
Aşa să vede, că „G. T.“ este mulţumită la vot. La comunele viitoare se schimbă în­
un suflet, acum însă având în vedere lucru­ titate, cari controlează identitatea alegătorilor
cu resultatul acela grandios al unui conven- până-ce votează alegătorii acelui oraş sau tâietatea.
rile destrăbălate şi mai vârtos, contând pe
ticul, compus cam după calapodul conventi- comune. Alegătorii, cari n’au venit la vot când
maioritatea absolută a alegătorilor români
culului dela Braşov şi Orăştie în anul 1895, Toţi martorii de identitate depun jură­ a fost rîndul la comuna lor, pot vota după-ce
din acest cerc electoral, ne-am decis a lua
înscenat din partea celor scoşi dela „Tribuna11. mânt înaintea delegaţiunii de votare. au isprăvit ceialalţi alegători.
luptă deschisă şi pentru ajungerea scopurilor
Chiar noi cu „Activitatea11 am cerut de Alegerea se face totdeauna în sediul Votarea se face pe faţă, cu glas tare
noastre adevărat româneşti, am candidat pe
timpuriu conchemarea unei conferinţe gene­ cercului. Votul se trece numai decât în registru, cu
acela, în care avem mai multă încredere şi
rale, în care să se delibereze ţinuta faţă de numele votantului şi comuna sau partea de
ştim, că are şi puterea intelectuală de a ne ( M ersul alegerii.
alegeri. Pentru-ce nu s’a făcut nimic? Suntem oraş, de care se ţine.
representa cu demnitate în parlamentul ţării.
noi vina, că până azi nici chiar decisul celor Preşedintele deschide procedura de ale­ Nu-i îngăduit a da îndrumări sau a sfă­
Aceasta am făcut-o din convingere şi
puţini din Cluj nu s’a publicat ? deşi alege­ gere în sediul cercului în ziua şi localitatea tui pe alegător la votare. întrebări poate pune
viitorul va dovedi, că pasul nostru greşit
rile sunt la uşe ? hotărîtă, dimineaţa la 8 ore. numai preşedintele delegaţiunei, dar numai
este, sau că va contribui la delăturarea mul­
Dacă conferinţa alegătorilor respective Dacă alegerea s’a deschis înainte de în marginile problemei sale. Pe cel-ce gre­
tor neajunsuri şi dacă multe cercuri electo­
delegaţilor români ca partid este prin odioasa orele 8 dimineaţa, presentarea candidaţilor e şeşte în contra acestei regule, preşedintele îl
rale până acum au purces la alegeri pentru
ordinaţiune a faimosului fost ministru Hie- de a se primi până la orele 8 şi jum. Vo­ îndrumă la ordine, la cas de repeţire îl de­
bani, cu cari în parte au ajuturat scoale şi
ronimi interzisă, pentru ce nu s’au invitat ale­ tarea nu se poate începe înainte de orele 9. părtează din localul de alegere.
şi biserici, apoi noi cei dela «Activitatea» la
gătorii fără colorit de partid ? Aceasta nu se pu­ Candidat de deputat trebue să presente
astfel de ajutoare nu reflectăm. Vom pur­ In chestiunile ivite în decursul votării
tea opri, pentru-că atari adunări sunt ertate. 10 alegători împreună. Această presentare e preşedintele hotăreşte, după ascultarea mem­
cede la alegere şi din acel motiv, ca să tra­
Prea multe forme sfârăitoare şi resultate ca de a se da în scris preşedintelui alegerii, care brilor delegaţiunei, pe răspunderea proprie.
gem învăţătură, să ne convingem, că putem
păr în palmă I o poate primi şi în ziua premergătoare în E nul votul, dacă n’are înţeles, dacă se
conta Ie alegătorii noştri, dornici de altcum
Se putea face înţelegerea în fiecare timpul şi locul hotărît, dar presentarea e a
şi ei de luptă. Basaţi în urmă pe aceea, că poate explica în mai multe feluri, sau dacă
cerc şi avea cu mult mai mare îndreptăţire, se da preşedintelui cel mult o jumătate de nu s’a dat pentru vr'unul din candidaţi.
drepturile nu să cerşesc, fără să eluptă, am
eară decisele cercurilor să se fi cumulat şi oră după deschiderea alegerii.
decis a lua lupta deschisă şi a trimite repre- Dacă este numai un candidat cu ace­
pentru acelea cu alegători în majoritate ro­ Preşedintele nu poate refusa pe candi­
sentantul nostru în dietă, pentru-că acela laşi nume de familie, votul e valabil cu toate
mâni, a bună samă să decreta activitate. datul presentat, pe cuvânt că nu e alegător.
este unicul for competent unde să pot pre­ că numele de botez s’a spus greşit sau nu
Astfel am fi eşit din impasul în care ne-a Pentru fiecare candidat se designează
tinde drepturile depuse în programul nostru s’a spus de fel, precum şi atunci dacă votul
băgat de sine disolvatul comitet naţional. doi bărbaţi de încredere din şirul alegători­
naţional şi celea zise şi petrecute acolo vor se poate constata fără îndoială pentru vr’unul
Nici chiar în direcţiunea de a fi carac- lor deodată cu candidarea.
fi apreţuite după cuviinţă de toată lumea. din candidaţi.
terisaţi din partea «G. T.» nu transpiră alta Dacă într'o jumătate de oră după des­
După-ce a votat fiecare comună în şi­
decât că dl Dr. A. Murăşan sau redactorul chiderea alegerii a fost presentat numai un
rul statorit, şi după-ce au votat sau au fost
său responsabil îşi aroagă un drept care cu Spre conformarea aleatorilor. candidat, preşedintele declară alegerea de în­ provocăte să voteze şi acele comune, cari nu
deosebire în celea naţionale nu-i compete. cheiată şi pe unicul candidat ales de deputat.
s’au înfăţişat la timp, preşedintele pune un
Ii declarăm odată pentru totdeauna, că nici Dacă în timpul hotărît au fost presen-
Am aflat de lipsă a da învăţătura cu­ termin de cel puţin o oră, dar nu mai lung
leialitate şi nici naţionalism nu avem să taţi mai mulţi candidaţi, preşedintele e dator
venită alegătorilor din acest cerc, după-ce şi de 2 ore pentru înfăţişare la vot.
învăţăm dela dînşii. a ordina votarea, în acest cas votarea se în­
de altcum vice-comitele comitatului Hune­
Să ne întoarcem la articlu «Activiştii cepe la 9 ore dimineaţa, înaintea delegaţiu- Răspunderea organelor la conscriere
doara prin nr. 18887—901 cu datul 17 Sept.
din Orăştie» din «Tribuna» dela 21 1. c. nilor designate şi e de a se urma fără între­ fi alegere. Pedepsirea abusurilor, cri­
publică prin afişe numai în limba maghiară
Dacă privim şi comparăm legăturile din «G. rupere. melor fi delictelor săvîrfite în contra
disposiţiile, despre cari fiecare alegător dator
T.» şi «Tribuna», apoi vrând nevrând să Dintre cei luaţi în listă nimănui nu i-se dreptuhii de alegător.
este a avea cunoştinţă, ca să nu păcătuiască
observă, că tot unul este corespondentul şi poate denega votul. Funcţionarii de stat şi municipali, pri­
contra acelora.
Ia o foaie şi la ceialaltă. Alegătorul înfăţişat la votare, dacă alt­ marul şi căpitanul poliţiei în oraşele cu con­
Am fost datori a face aceasta şi pen­
Noi prin foaia noastră în faptă am cum identitatea persoanei e constatată, nu siliu şi notarii comunali (cercuali) nu pot lua
tru aceea, deoare-ce noi Românii, respective
voit să dăm la o parte pe unii oameni poate fi respins dela votare pentru însemna­ parte la conchemarea adunărilor politice de
o fracţiune mai însemnată, am aflat de con­
simpli, cu caractere josnice şi plini de interese rea greşită sau defectuoasă a numelui, vîrstei partid, nu pot fi preşedinţi şi notari ai ace-
sult a rupe cu odioasa pasivitate şi a can­
egoiste, nici-când însă vrednici de a-i numi sau ocupaţiunei. ora, nici nu pot primi încredinţare dela ace­
dida un deputat din sinul nostru, care che­
fruntaşi. Despre vrednicia acelora să poves­ Conducerea alegerii şi susţinerea ordinei lea. Nu pot lua parte la călătoriile candida­
mat va fi a representa toate interesele noa­
tesc multe fapte murdare atât în Sebeş cât şi în întreg decursul alegerii e treaba şi dato- ţilor de deputaţi. Mai departe prin vr’o faptă
stre româneşti în parlamentul ţerii.
în Caransebeş Ambiţiunea dlui Dr. A. Muntean rinţa preşedintelui. Drept-aceea e dator a dis­ ori întrelăsare, ce cade în cercul lor de lu­
D reptul de a putea fi ales. Incom pa­
este îndreptăţită din tot punctul de vedere şi pune înainte pentru întreg teritorul cercului, crare, prin promisinne sau ameninţare referi­
tibilitatea în general.
oamenii «Tribunei» abia ne-ar fi putut pune cu ascultarea autorităţii administrative com­ toare la acestea sau peste tot prin întrebu­
la disposiţie din resturile pleiadei sale ră­ Deputat dietal poate fi ales ori-care a- petente, pentru asigurarea libertăţii alegători­ inţarea puterii oficioase nu pot îndupleca pe
mase un alt bărbat mai integru pentru de a legător, care a împlinit anul al 24-lea al lor şi mai ales pentru intrarea şi aşezarea vr’un alegător, ca să voteze pentru ori contra
ne putea representa cu demnitate şi fără vîrstei, e luat în vr’o listă a alegătorilor, în acelora în locul alegerii. E dator a aduce la unui candidat, sau să se abţină dela votare.
şovăire în dieta ţării. ori-care cerc din ţeară, şi e în stare să co- cunoştinţa publică în mod potrivit disposi­ Nu pot aranja şi conlucra la adunarea şi con­
Cine vorbeşte de solidaritatea naţională, răspundă acelei disposiţii a legii, în înţelesul ţiile aceste şi a pretinde dela autorităţile şi ducerea alegătorilor la locul de alegere. Nu
de program şi de tradiţiunile politicei noas­ căreia limba legiuirii e limba maghiară. Aceste organele administrative îndeplinirea cu acura­ pot întrebuinţa gendarmeria, poliţia sau pu­
tre? (cor.) Aceia, respective nişte aievea răsleţi, sunt condiţiile, care trebue să le întrunească teţa şi cu asprime a acelora. terea armată cu alt scop, decât pentru susţi­
urmaşi a unor oameni cari pe toate lerenele cineva, ca să poată fi candidat de deputat. Dacă stau faţă în faţă mai mulţi can­ nerea liniştei şi a ordinei şi pentru apărarea
vieţii noastre româneşti au fost cei mai ne­ Cunoştinţa limbii maghiare e de a se înţe­ didaţi, preşedintele după ascultarea bărbaţilor liberei întrebuinţări a dreptului de alegător.
solidari şi de multe ori chiar trădători ai lege în măsura de lipsă pentru a lua parte de încredere ai partidelor e dator a face ast­ In sfîrşit superiorul în oficiu nu poate în­
căuşelor române. Departe am ajunşi încât la desbateri. Nu e de lipsă ca să poată vorbi, fel disposiţiile pentru aşezarea alegătorilor, ca druma pe funcţionarul supus sieşi, ca pentru
şi unele lăpădături să te dăscălească (cor.) ci ajunge ca să înţeleagă desbaterile şi casă să se asigure negreşit susţinerea ordinei şi care candidat să voteze sau să nu voteze,
atunci când însuşi ai prestat mai mult decât poată vota. atingerea cu delegaţi unile de votare, ca mai (j a peste tot să-şi întrebuinţeze votul, sau să