Page 2 - Activitatea_1901_09_39

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 39

Dr. Ioan Mihu, care de curând s’a retras Recunosc că e prescris în general ce să Un învăţător conştienţios îşi notează toate studiul intensiv al filosofiei, a jurei şi a dog­
dela postul seu de Director de bancă, a se propună în scoale, dar lipsele acestea di- observările medicului cu privire la curăţenie, melor cum se practisează la noi, ţăranii n’au
fost ocupat prin succesorul seu dela „Arde- ferează după împrejurări, ţinuturi şi ocupa- desvoltare etc., şi apoi roagă prin autorităţile absolut nici un tolos.
leana“, Dl Dr. Vlad. ţiunea oamenilor şi nu poate să le cunoască civile, dacă e de lipsă, medicul se binevoiască
Ba chiar şi domnişorii ăştia tot
Membrii conferinţei s’au despărţit mul- nici ministerul, nici consistoarele, cu atât în toată luna cel puţin odată să vină Ia
după bietul popor trăesc, numai cât ei îl
ţămiţi de lucrarea săvîrşită şi au dus cu sine mai puţin referenţii şcolari, tot pedagogi fără şcoală.
tot îmbeată cu apă rece, până când dînşii
convingerea, că întrunirea lor nu va rămânea pricepere pentru vieaţa practică. Legea deobligă pe fieşte-care medic beau adese-ori vin.
fără urmă şi influinţă bună asupra consoli­ Când zice ţeranul că nu-şi trimite co­ cercual la ingerinţa de inspector şcolar hi-
dării organisaţiunii noastre economice. pilul la şcoală, că doar n’o face popă din gienic peste toate comunele cari îl plătesc. Domnii pedagogi şi în privinţa ştiinţelor
ăstora au făcut confusiune prin şcoli şi în
el, are tot dreptul, căci în cele mai multe In caşuri de acestea învăţătorul trebue tot­
loc să înveţe copii aceea, ce-’i de lipsă, ei
scoale până acum nu se învăţa alta de cât deauna să se adreseze direct la medic şi.
pun tot pondul pe sisteme *) de a lui
catechismul şi biblia, până la îngreţoşarea să refereze despre executarea ordinilor sa­
Datorinţe de-ale Învăţătorilor noştri popo­ copiilor. lutare. Linnâ, pe cristalografie şi pe anamatomie şi ca
resultat vedem că inteliginţa care a avut ani
rali la începerea anului şcolar. Eu sunt de părere, că în fiecare co­ 2. împrejurarea că arare-ori un preot de a lungul parte de învăţăturile astea, când
. \ mună consiliul şcolar să statorească între nor­ propune el însuşi religia la copii, e un semn păşeşte în vieaţă are mai puţină cunoştinţă
mele prescrise de lege planul de învăţământ de indeferendism mare a preoţilor şi ar din istoria naturală ca ţăranii. Pentru şcoalele
Având ocasiune să vin în atingere cu pentru fiecare clasă, să-l întărească prin pro­ trebui că autorităţile superioare bisericeşti să poporale eu numai un sistem admit şi anume
cele mai multe popoare din monarchia noa­ topopul şi inspectorul respectiv şi apoi să-l facă presiune asupra lor. Abnormitatea asta ce-i bun şi ce-i rău, ce-i stricăcios şi ce-i folo­
stră, eu cultura poporului nostru o pun pe o predee Ia învăţător pentru executare. e un semn de decădinţa a bisericei! sitor atât în botanică cât şi în zoologie şi
treaptă cu aceea a Slovacilor, deşi aceştia Slăbiciunea învăţătorilor noştri e, că ei In privinţa asta eu îmi permit să fac petrografie.
în privinţa industriei şi a solidităţii ne întrec, vin din pedagogie plini de metode, dar fără o observare şi anume, că în şcoalele noastre
ear înapoia noastră numai Rutenii din Un­ cunoştinţe că ce să predee; preoţii din par­ poporale din religie numai testamentul cel Din zoologie tot copilul trebue să
garia se află, până când cei din Bucovina tea lor tot religia ar propune-o în şcoală, ear nou, cultul divin şi rugăciunile să se înveţe cunoască animalele îmblânzite, cele de câmp
dau tot într’una dovezi de mai multă hărni­ bietul popor care susţine şcoală rămâne tot ear’ catechismul şi testamentul cel vechiu să folositoare şi stricăcioase şi să ştie că cele
cie de cât fraţii noştri de pe acolo. Va să aşa ca mai nainte. El tot plăteşte, dar nime rămână pentru şcoala de repetiţie. Prin acestea prime trebue protegiate, ear’ cele din urmă
zică noi în privinţa culturii stăm cât se poate nu-1 învaţă că cum se câştigă, cum să se două nu să stîrneşte simţul religios la copii combătute şi stârpite El trebue să înveţe
de rău şi nu ni permis să ne facem.iluziuni lupte şi să trăească, ca să poată suporta greu­ cei mici,, ci mai mult greaţa faţă de ele, naturelul tuturora, condiţiunile de prospe­
de progrese, cari de faptă nu există, nici să tăţile ce în continuu se măresc. fiind grele şi neînţelese pentru ei. Ele nici rate şi să nu-’şi peardă vremea cu cele străine
vorbim de cultura din Braşov sau Sibiiu, care Toată vieaţa noastră e o luptă pentru nu-’s cărţi relig'oase, ci cea dintâiu e istoria sau exotice. E destul pentru el teritorul co­
nu e alta decât un pic de spoială înşelătoare, exsistenţă şi asta o simţim toţi cari păşim naţională şi literară a Jidovilor scrisă adese-ori munei sau cel comitatens.
până când în cel dintâi Româncele de trunte săraci în vieaţă, dar’ unde şi când să învaţă în ton şovinist, ear’ a doua e cartea mis- Din botanică trebue să cunoască toate
ţin jourfixuri de champagne cu husarii, ear asta în şcoală ? teriilor şi a certelor confesionale. plantele şi arborii folositori, ear’ pe cele
în cel din urmă se aranjază şaribalurile cele veninoase unde le vede să le smulgă din
Pentru delăturarea scăderilor ce au Cel mai puternic mijloc de a împlânta
mai grandioase. rădăcini până nu fac sămânţă.
şcoalele noastre îmi permit a tace următoa­ în inima copiilor simţul religios şi respectul
Noi suntem un popor naiv sau copilă­ rele propuneri: 1. Cu începutul anului şcolar faţă de D-zeu sunt fenomenele naturale în învăţătorul trebue să Ie spună tot fo­
resc în cele politice, ear culturii noastre pu­ învăţătorul compune lista copiilor deobligaţi ceriu plin de stele etc., cari au o influinţă losul ce poate resulta din poame, sămânţă,
ţine îi lipseşte soliditatea. Discutând în zilele să cerceteze şcoala pe basa matriculelor şi mângăitoare, liniştitoare şi ridicătoare pentru lemn etc. şi condiţiunile între cari prospe-
trecute cu un protopop harnic, ceea-ce e ex- apoi cercetează toate familiile unde sunt om. Gândul e firul prin care ne înţelegem rează sau să prăpădesc.
cepţiune la noi, despre resultatele şcoalelor atari copii şi cearcă să între în relaţiuni şi comunicăm cu D-zeu. Din petrografie asemenea trebue să
noastre poporale, am ajuns amândoi la con­ amicale cu familiile acestea. Cu ocasiunea 3. De sine să înţelege, că a ceti, a proceadă.
vingerea, că învăţătura aceea nu-i vrednică asta el trebue să fie cu luare aminte la sta­ scrie şi a calcula, trebue să se înveţe în
Pentru predarea disciplinelor acestora
cele 300 de fl., ce plăteşte bietul popor pen­ rea familiei şi să-’şi înoteze dacă sunt mor- toate şcoalele; copii îndată observă însămnă-
învăţătorul trebue să facă adese-ori excursiuni
tru ea. boşi la casă sau dacă-’s foarte săraci. Pen­ tatea lor şi apoi îşi dau silinţa. Numai o
cu copiii pe teritorul comunal, să pună basă
Ca popor sărac, încunjuraţi de duşmani tru câştigarea de protectori şi de mecenaţi observare îmi permit a face. Istoria civilisa-
la un muzeu natural şi cu ocasiunea adunărilor
şi rămaşi în toate privinţele înapoi, ne-am să-’şi facă reverinţa şi la familiile cele frun­ ţiunii ne învaţă că oamenii mai întâiu au
învăţătoreşti acolo să-’şi schimbe reciproc
pus mari speranţe în şcoalele noastre popo­ taşe. Apoi se duce şi roagă medicul cercual desemnat (hieroglife) şi numai mai târziu au
exemplarele unii cu alţii; Aşa de pildă unul
rale, dar acestea numai a rare-ori corăspund sau comunal ca să hotărască o zi în care învăţat a scrie. Aşa ar trebui să se facă, duce acolo mustre de gips, altul de cărbuni
chiemării lor. Ele mai au o mulţime de scă­ poate veni se viziteze toţi copii aceştia şi în şcoalele noastre elementare. Pentru
de peatră, de calcite, de cremene etc., le
deri, cari se trăgănează din an ,în an şi nime adunaţi la şcoală cu privire la boale lipicioase desemn copiii au mai mare talent ca pentru
schimbă unii cu alţii şi apoi le duc la învăţă­
nu arată cu degetul la ele, deşi sunt în cea (rîia, scrofule, sifilis etc.), la desvoltarea litere. Să se desemneze cu ei obiecte lor cei acasă, Tot aşa să facă şi cu plantele, cu
mai mare parte uşor de cores. Causa e mai fisică şi la aptitudine pentru frecventarea cunoscute în lunile cele dintâiu şi apoi să
insectele stricăcioase etc. Toate cimiterele
mult neştiinţa de cât răutatea, de aceea îmi şcoalei chiar şi cu privire la depărtarea de se apuce de pingălirea literilor. Acesta-i
sunt foarte apte pentru plantarea de arbori,
permit să atrag atenţiunea dlor învăţători asu­ şcoală şi aşa mai departe. Cu ocasiunea asta mersul cel natural.
precum sunt tei, frăgari, frasini, jugastru,
pra lor ca să n’o păţim ca cu studiul reli- medicul are drept să dispenseze pe cei idioţi, Trăind noi toţi după productele brazi, jirapănul etc., ear’ grădina de legumi
giunii, care ne serveşte în zilele noastre de creteni, schilavi pentru totdeauna dela fre­ naturei, ar trebui să se pună mai mult pond a învăţătorului trebue să servească de model
exemplu clasic, văzând cu ochii, că genera- cventarea şcoalei. *) Pe un timp anumit dis- pe ştiinţele naturale ca până acum. Toate pentru tot satul şi copiii trebue folosiţi la
ţiunea de acum trecută 'prin şcoli e‘ mai pu­ penzează pe cei morboşi sau pe a'ceia în a şcoalele noastre, în a căror frunte stau preoţi, lucrul ei.
ţin religioasă ca cefea-ce se stînge âcum şi căror tamilii există boale lipicioase. Prin au o frică de studiul ăsta, pentru-că atunci Ultoitul şi plantarea de pomi e dato-
n’a învăţat religia în şcoli. Ba 'putem merge procedura asta să delâlureazâ o mulţime de să spulberă toate credinţele deşerte, dar’ rinţa învăţătorului pe tot teritorul comunal,
si mai departe şi afirma,^ că inteliginţa noa­ frecări între părinţi şi între învăţători şi să după părerea mea nici un studiu nu-i în ear’ a copiilor ca să se îngrijească de ele.
stră care a studiat religia în mulţi ani, e înc.unjură lăţirea boalelor lipicioase prin şcoală. stare să ne dovedească atotputinţa dumne-
mai puţin religioasă ca poporul de rînd. zeească ca tocmai natura, mama asta comună
După părerea mea neînsemnată, scăde­ *) XXXVIII, Târvănyczikk, a năpiskolai kozok- a tuturora. Toată puterea şi tot progresul *) In gimnasiile noastre în loc să se facă
tatâs târgydban. XIV. Tărvânyczik, a kozegăsz- copii atenţi la spiritul clasicilor vechi, profesorii tot
rea principală a şcoalelor noastre este, că în popoarelor culte din Europa să bazează pe
săgiigy rendezâsârol, III fejezet. Ordinat, m nist, numai gramatica şi sintaxa propun, esenţa e delătu-
ele nu se învaţă aceea, de ce au şcolarii mai ung. din 1892 numer. 44000 despre kisdedovoduri. ştiinţele naturale. Poporul nostru stă în loc rată, deşi e adevărată zicala: exceptis medicis, nil
multă lipsă în vieaţă. Acestea trebue să le cunoască şi învăţătorii. pentru-că îi lipsesc cunoştinţele astea. De stultius gramaticis. Acelea s’au cores, dar’ ăştia nu.

Să se păstreze distanţa cuvenită între
«Ardeleana»— vedeţi de aci s’a împuţit de mult, şi chiar de te prinde cu mâna în
FOIŞOARA om întreg şi între ciosvîrte de oameni, cari peştele, adecă dela capul ei, şi aşa s’a de­ sac să zici: «mă rog, să se pună la vot, şi
sunt greşiţi chiar dela naştere... pănat apoi firul mai departe, până s’a în­ apoi vom vedea că cine are aefii mai multe».
„Loca li a“. Nu mai trăim în vremile hazlii de rococo, câlcit... Săracul Adam, de ştia el de treaba a-
ci în timpul democratismului... cei inteligenţi «Ardeleana» a ajuns întâiu obiectul de ceasta, apoi sigur că făcea şi el o societate
de-o parte, şi ceialalţi eară de-o parte... Şi care au început toţi cei mici să se acaţe, ca pe acţii în raiu, că atunci nu-i mai păsa de
E de prost gust când vezi oamenii chiar dacă ţi-e dor ici-colo de vr’o coserie nişte lipitori, odată pentru vază, care în fond nime, nici chiar de Dumnezeu, dacă ar fi
amestecaţi laolaltă ca un ghiveciu... Aceasta socială, atunci tot «par distance» şi «avec nu e vază, şi a doua-oară pentru câte o avut majoritatea acţiilor...
dă numai o harababură de societate, şi ori­
fagon», căci cei mici totdeauna se vor lipi de «sfărîmiţă de hrană»... In umbra pomului Noi care stăm lângă stativele unde se
ce spirit şi eleganţă ajunge de rîs... cei mari, ca scaiul de berbec, pentru-ca să acesta, n’au putut însă să se adăpostiască
Să nu fim bârfăloşi ori închipuiţi, dar apară şi ei mai mărişori... Fenomenul acesta toţi, de-aceea au început unii mai obraznici, ţese toată pânza lungă «din firele de tort
omul totuşi trebue să ţie la persoana lui şi chiţibuşare» cunoaştem tot firul de aţă ce
nu e periculos, căci noi toţi ştim, «că e des­ să se întindă după fructe oprite, ba chiar ajunge în lucru, pe noi nu ne poate nime
să nu se amestece în societate cu tot mito­
tul o bâtă Ia un car de oale», dar trebue să unii mai grosolani au încercat să-şi facă şi îmbăta cu apă rece, şi nici atunci când ne
canul şi cu ori-ce surugiu. notificăm, că fenomenul acesta e nemoral şi cuibul în pomul acesta, drept ca nişte pu-
Nici chiar «Budai-Viz» nu permite bon­ pune doi-trei picuri de vin în păhar. Noi ştim
tonul să beai cu drojdie de aceasta socială, demarcă o falsificare de valori, întrucât îţi peze impertinente... că dară tai la dracu barba de ţap, coada şi
arogi o sclipire externă, care e însă numai O, aici la pomul acesta au închis o- coarnele, nu faci încă înger din el, şi ştim că
decum per «tu» şi câte alte intimităţi şi con­
reflexul ademenitor al unei veritabile lumini... noare şi dreptatea de multe-ori un ochiu, ba legea noastră acţionară, e ca o mreje de pa-
fidente gogleze între păhare.
Unde vom ajunge la urmă? Eată să vă spun, într’o vreme era şi ochiul deschis plin cu al­ iangen, în care se prind numai muştele cele
Cu schimbul sistemului nepotistic, s’a
ales un nou mădular la clică, şi cu ocasia vom ajunge acolo, că nime nu va mai şti să beaţă, şi numai aceia, cari au stat în preajma mici, dar «fluturii» mai mari scapă. Noi ştim
deosebească la jocul acesta de licurici, ra­ pomului, au putut să vadă că ce mai «ico- si aceea, că vermele nu-şi caută iatacul lui
aceasta am avut prilegiu să vedem indivizi
zele împrumutate ori furate, de flacăra ade­ nomie naţională» s’a făcut aici... la lumina zilei, ci în întunerec, ascuns, aco­
din «comitete de supraveghiere» şi «direcţiuni»,
vărată... Spiritul mercantil devenise ieftin ca mu­ perit şi de regulă în mărul care e în afară
cari stau pe cea mai din jos cloambă a ar­
borelui nostru social, în amiciţie înflăcărată, Noi care am observat mai de demult rele, dar corb la corb nu-şi scoate ochii, şi mai frumos. De-aceea trebue să ştim că ca­
cu oameni cari ar trebui să caute a-şi păstra nostimada aceasta poznaşe, trebue să ne as- în direcţiune erau tot sfetnici d’ăia terchea- tastrofele de bănci nu au zurgălae la gât.
autoritatea lor. cuţim pana şi să zicem: «nu voim să dăm berchea, trei lei părechea... Bine a zis cineva Aşa avem aici cu o societate de a face, care
Sunt aici indivizi atât de înapoiaţi în spaimă în vrăbii şi nici jaf în ciuperci», dar când a zis: «Din papagai şi din maimuci, din punct de vedere moral a dat demult
cultură, încât nu poţi nici chiar la cafenea vrem să arătăm pe scurt toate, ca să pri­ faci direcţiuni şi mameluci!» bancrot. Mulţi dintre membrii ei au fost dela
ori la birt să legi amiciţii colegiale... Căci lu­ ceapă toţi, ca fiecare să rămâe la oala lui şi Adam şi Eva au furat numai un singur început numai falaţi, şi azi când mai vorbesc
mea zice: «Spune-mi cu cine te ’nsoţeşti, ca să nu se întindă tot după lucruri, cari nu-i măr din pomul oprit, şi au fost daţi afară nu mai au nici o valoare, ca subscrierea pe

să-ţi spun că cine eşti». compet... «Schuster bleib bei deinem Leisten» din paradis, azi ai însă dreptul să . . . . cât un cambiu a unui comerciant bancrotat...