Page 2 - Activitatea_1901_09_39
P. 2

Pag.  2.                                                               ACTIVITATEA                                                                         Nrul  39


             Dr.  Ioan  Mihu,  care  de  curând  s’a  retras   Recunosc  că  e  prescris  în  general  ce să  Un  învăţător  conştienţios  îşi  notează  toate  studiul  intensiv  al  filosofiei,  a jurei  şi a  dog­
             dela  postul  seu  de  Director  de  bancă,  a  se  propună  în  scoale,  dar  lipsele  acestea  di-  observările  medicului  cu  privire  la  curăţenie,  melor  cum  se  practisează  la  noi,  ţăranii  n’au
             fost  ocupat  prin  succesorul  seu  dela  „Arde-  ferează  după  împrejurări,  ţinuturi  şi  ocupa-  desvoltare  etc.,  şi  apoi  roagă prin  autorităţile  absolut  nici  un  tolos.
             leana“,  Dl  Dr.  Vlad.                    ţiunea  oamenilor  şi  nu  poate  să  le  cunoască  civile,  dacă  e  de  lipsă,  medicul se binevoiască
                                                                                                                                                  Ba  chiar  şi  domnişorii  ăştia   tot
                  Membrii  conferinţei  s’au  despărţit  mul-  nici  ministerul,  nici  consistoarele,  cu  atât  în  toată  luna  cel  puţin  odată  să  vină  Ia
                                                                                                                                             după  bietul  popor  trăesc,  numai  cât  ei  îl
             ţămiţi  de  lucrarea  săvîrşită  şi  au dus  cu  sine  mai  puţin  referenţii  şcolari,  tot pedagogi fără  şcoală.
                                                                                                                                             tot  îmbeată  cu  apă  rece,  până  când  dînşii
             convingerea,  că  întrunirea  lor  nu  va  rămânea  pricepere  pentru  vieaţa  practică.   Legea  deobligă  pe  fieşte-care  medic   beau  adese-ori  vin.
             fără  urmă  şi  influinţă  bună  asupra  consoli­  Când  zice  ţeranul  că  nu-şi  trimite  co­ cercual  la  ingerinţa  de  inspector  şcolar  hi-
             dării  organisaţiunii  noastre  economice.  pilul  la  şcoală,  că  doar  n’o  face  popă  din  gienic  peste  toate  comunele  cari  îl  plătesc.   Domnii  pedagogi  şi în  privinţa  ştiinţelor
                                                                                                                                             ăstora  au  făcut  confusiune  prin  şcoli  şi  în
                                                        el,  are  tot  dreptul,  căci  în  cele  mai  multe  In  caşuri  de  acestea  învăţătorul  trebue  tot­
                                                                                                                                             loc  să  înveţe  copii  aceea,  ce-’i  de  lipsă,  ei
                                                        scoale  până  acum  nu  se  învăţa  alta  de  cât  deauna  să  se  adreseze  direct  la  medic  şi.
                                                                                                                                             pun  tot  pondul  pe  sisteme *)  de  a  lui
                                                        catechismul  şi  biblia,  până  la  îngreţoşarea  să  refereze  despre  executarea  ordinilor  sa­
             Datorinţe de-ale Învăţătorilor noştri popo­  copiilor.                               lutare.                                    Linnâ, pe cristalografie şi  pe anamatomie şi  ca
                                                                                                                                             resultat  vedem  că  inteliginţa  care  a  avut  ani
                 rali  la  începerea  anului  şcolar.        Eu  sunt  de  părere,  că  în  fiecare  co­  2.  împrejurarea  că  arare-ori  un  preot   de  a  lungul  parte  de  învăţăturile  astea,  când
                      .               \                 mună  consiliul  şcolar  să statorească între nor­ propune  el  însuşi  religia  la  copii,  e  un  semn   păşeşte  în  vieaţă  are  mai  puţină  cunoştinţă
                                                        mele  prescrise  de  lege  planul  de  învăţământ  de  indeferendism  mare  a  preoţilor  şi  ar   din  istoria  naturală  ca  ţăranii.  Pentru şcoalele
                  Având  ocasiune  să  vin  în  atingere  cu  pentru  fiecare  clasă,  să-l  întărească  prin  pro­ trebui  că  autorităţile  superioare  bisericeşti  să   poporale  eu  numai  un  sistem  admit şi anume
             cele  mai  multe  popoare  din  monarchia  noa­ topopul  şi  inspectorul  respectiv  şi  apoi  să-l  facă  presiune  asupra  lor. Abnormitatea  asta   ce-i bun şi  ce-i  rău, ce-i stricăcios  şi  ce-i  folo­
             stră,  eu  cultura  poporului  nostru  o  pun  pe o  predee  Ia  învăţător  pentru  executare.  e  un  semn  de  decădinţa  a  bisericei!  sitor  atât  în  botanică  cât  şi  în  zoologie  şi
             treaptă  cu  aceea  a  Slovacilor,  deşi  aceştia   Slăbiciunea  învăţătorilor  noştri  e,  că  ei   In  privinţa  asta  eu  îmi  permit  să  fac  petrografie.
             în  privinţa  industriei  şi  a  solidităţii ne întrec,  vin  din  pedagogie  plini  de  metode,  dar  fără   o  observare  şi  anume,  că  în  şcoalele  noastre
             ear  înapoia  noastră  numai  Rutenii  din  Un­ cunoştinţe  că  ce  să  predee;  preoţii  din  par­  poporale  din  religie  numai  testamentul  cel   Din  zoologie  tot  copilul  trebue  să
             garia  se  află,  până  când  cei  din  Bucovina  tea  lor  tot  religia  ar  propune-o  în şcoală, ear   nou,  cultul  divin  şi  rugăciunile  să  se  înveţe   cunoască  animalele  îmblânzite,  cele  de  câmp
             dau  tot  într’una  dovezi  de  mai  multă  hărni­ bietul  popor  care  susţine  şcoală  rămâne  tot   ear’  catechismul  şi  testamentul  cel  vechiu  să   folositoare  şi  stricăcioase  şi  să  ştie  că  cele
             cie  de  cât  fraţii  noştri  de  pe  acolo.  Va  să  aşa  ca  mai  nainte.  El  tot  plăteşte,  dar  nime   rămână pentru şcoala  de repetiţie. Prin acestea   prime  trebue  protegiate,  ear’  cele  din  urmă
             zică  noi  în  privinţa  culturii  stăm  cât se poate  nu-1  învaţă  că  cum  se  câştigă,  cum  să  se   două  nu  să  stîrneşte  simţul  religios  la  copii   combătute  şi  stârpite  El  trebue  să  înveţe
             de  rău  şi  nu  ni  permis  să  ne  facem.iluziuni  lupte  şi  să  trăească,  ca să poată suporta greu­  cei  mici,,  ci  mai  mult  greaţa  faţă  de  ele,   naturelul  tuturora,  condiţiunile  de  prospe­
             de  progrese,  cari  de  faptă  nu  există,  nici  să  tăţile  ce  în  continuu  se  măresc.  fiind  grele  şi  neînţelese  pentru  ei.  Ele  nici   rate şi  să  nu-’şi  peardă  vremea cu cele  străine
             vorbim  de  cultura  din  Braşov sau Sibiiu, care   Toată  vieaţa  noastră  e  o  luptă  pentru  nu-’s  cărţi  relig'oase,  ci  cea  dintâiu  e  istoria   sau  exotice.  E  destul  pentru  el  teritorul  co­
             nu  e  alta  decât  un  pic  de spoială înşelătoare,   exsistenţă  şi  asta  o  simţim  toţi  cari  păşim  naţională  şi  literară  a Jidovilor scrisă adese-ori   munei  sau  cel  comitatens.
             până  când  în  cel  dintâi  Româncele de  trunte   săraci  în  vieaţă,  dar’  unde  şi  când  să  învaţă  în  ton  şovinist,  ear’  a  doua  e  cartea  mis-   Din  botanică  trebue  să  cunoască  toate
             ţin  jourfixuri  de  champagne  cu  husarii,  ear   asta  în  şcoală ?               teriilor  şi  a  certelor  confesionale.   plantele  şi  arborii  folositori,  ear’  pe  cele
             în  cel  din  urmă  se  aranjază  şaribalurile  cele                                                                            veninoase  unde  le  vede  să  le  smulgă  din
                                                             Pentru  delăturarea  scăderilor  ce  au   Cel  mai  puternic  mijloc  de  a  împlânta
             mai  grandioase.                                                                                                                rădăcini  până  nu  fac  sămânţă.
                                                       şcoalele  noastre  îmi  permit  a  tace  următoa­ în  inima  copiilor  simţul  religios şi  respectul
                  Noi  suntem  un  popor  naiv  sau  copilă­  rele  propuneri:  1.  Cu  începutul  anului  şcolar  faţă  de  D-zeu  sunt  fenomenele  naturale  în   învăţătorul  trebue  să  Ie  spună  tot  fo­
             resc  în  cele  politice,  ear  culturii  noastre  pu­  învăţătorul  compune  lista  copiilor  deobligaţi  ceriu  plin  de  stele  etc.,  cari  au  o  influinţă   losul  ce  poate  resulta  din  poame,  sămânţă,
             ţine  îi  lipseşte  soliditatea.  Discutând  în  zilele  să  cerceteze  şcoala  pe  basa  matriculelor  şi  mângăitoare,  liniştitoare  şi  ridicătoare  pentru   lemn  etc.  şi  condiţiunile  între  cari  prospe-
             trecute  cu  un  protopop  harnic,  ceea-ce  e  ex-   apoi  cercetează  toate  familiile  unde  sunt  om.  Gândul  e  firul  prin  care  ne  înţelegem   rează  sau  să  prăpădesc.
             cepţiune  la  noi,  despre  resultatele  şcoalelor   atari  copii  şi  cearcă  să  între  în  relaţiuni  şi  comunicăm  cu  D-zeu.   Din  petrografie  asemenea  trebue  să
             noastre  poporale,  am  ajuns  amândoi  la  con­  amicale  cu  familiile  acestea.  Cu  ocasiunea   3.  De  sine  să  înţelege,  că  a  ceti,  a  proceadă.
             vingerea,  că  învăţătura  aceea  nu-i  vrednică   asta  el  trebue  să  fie  cu  luare  aminte  la  sta­ scrie  şi  a  calcula,  trebue  să  se  înveţe  în
                                                                                                                                                  Pentru  predarea  disciplinelor  acestora
             cele  300  de  fl.,  ce  plăteşte  bietul popor pen­ rea  familiei  şi  să-’şi  înoteze  dacă  sunt  mor-  toate  şcoalele;  copii  îndată  observă  însămnă-
                                                                                                                                            învăţătorul  trebue  să facă adese-ori excursiuni
             tru  ea.                                  boşi  la  casă  sau  dacă-’s  foarte  săraci.  Pen­ tatea  lor  şi  apoi  îşi  dau  silinţa.  Numai  o
                                                                                                                                            cu copiii  pe  teritorul  comunal,  să  pună  basă
                  Ca  popor  sărac,  încunjuraţi  de duşmani  tru  câştigarea  de  protectori  şi  de  mecenaţi  observare  îmi  permit  a  face.  Istoria  civilisa-
                                                                                                                                             la  un muzeu natural şi cu ocasiunea  adunărilor
             şi  rămaşi  în  toate  privinţele  înapoi,  ne-am  să-’şi  facă  reverinţa  şi  la  familiile  cele  frun­ ţiunii  ne  învaţă  că  oamenii  mai  întâiu  au
                                                                                                                                            învăţătoreşti  acolo  să-’şi  schimbe  reciproc
             pus  mari  speranţe  în  şcoalele  noastre  popo­ taşe.  Apoi  se  duce  şi  roagă  medicul  cercual  desemnat  (hieroglife)  şi  numai  mai  târziu  au
                                                                                                                                             exemplarele  unii  cu alţii;  Aşa  de  pildă  unul
             rale,  dar  acestea  numai  a  rare-ori  corăspund  sau  comunal  ca  să  hotărască  o  zi  în  care  învăţat  a  scrie.  Aşa  ar  trebui  să  se  facă,   duce  acolo  mustre  de  gips,  altul  de  cărbuni
             chiemării  lor.  Ele  mai  au  o  mulţime  de  scă­ poate  veni  se  viziteze  toţi  copii  aceştia  şi  în  şcoalele  noastre  elementare.  Pentru
                                                                                                                                             de  peatră,  de  calcite,  de  cremene  etc.,  le
             deri,  cari  se  trăgănează  din  an  ,în an  şi nime  adunaţi  la  şcoală  cu  privire  la boale lipicioase  desemn  copiii  au  mai  mare  talent  ca  pentru
                                                                                                                                             schimbă  unii  cu  alţii  şi  apoi le  duc  la învăţă­
             nu  arată  cu  degetul  la  ele,  deşi  sunt  în  cea  (rîia,  scrofule,   sifilis  etc.),  la  desvoltarea  litere.  Să  se  desemneze  cu  ei  obiecte  lor   cei  acasă,  Tot  aşa  să  facă  şi  cu  plantele,  cu
             mai  mare  parte  uşor  de  cores.  Causa  e  mai  fisică  şi  la  aptitudine  pentru  frecventarea  cunoscute  în  lunile  cele  dintâiu  şi  apoi  să
                                                                                                                                             insectele  stricăcioase  etc.  Toate  cimiterele
             mult  neştiinţa  de  cât  răutatea,  de  aceea  îmi  şcoalei  chiar  şi  cu  privire  la  depărtarea  de  se  apuce  de  pingălirea  literilor.  Acesta-i
                                                                                                                                             sunt  foarte  apte  pentru  plantarea  de  arbori,
             permit  să  atrag  atenţiunea dlor învăţători asu­ şcoală  şi  aşa  mai  departe.  Cu  ocasiunea  asta  mersul  cel  natural.
                                                                                                                                             precum  sunt  tei,  frăgari,  frasini,  jugastru,
             pra  lor  ca  să  n’o  păţim  ca  cu  studiul  reli-  medicul  are  drept  să dispenseze  pe  cei idioţi,   Trăind  noi  toţi   după  productele   brazi,  jirapănul  etc.,  ear’  grădina  de  legumi
             giunii,  care  ne  serveşte  în  zilele  noastre  de  creteni,  schilavi  pentru  totdeauna  dela  fre­ naturei,  ar  trebui  să  se  pună  mai mult  pond   a  învăţătorului  trebue  să  servească  de  model
             exemplu  clasic,  văzând  cu  ochii,  că  genera-  cventarea  şcoalei. *)  Pe  un  timp anumit  dis-  pe  ştiinţele  naturale  ca  până  acum.  Toate   pentru  tot  satul  şi  copiii  trebue  folosiţi  la
             ţiunea  de  acum  trecută 'prin  şcoli  e‘ mai  pu­  penzează  pe  cei  morboşi  sau  pe  a'ceia  în  a   şcoalele noastre, în  a  căror  frunte stau  preoţi,   lucrul  ei.
             ţin  religioasă  ca  cefea-ce  se  stînge  âcum  şi   căror  tamilii  există  boale  lipicioase.  Prin   au  o  frică  de  studiul  ăsta,  pentru-că  atunci   Ultoitul  şi  plantarea  de  pomi  e  dato-
             n’a  învăţat  religia  în  şcoli.  Ba 'putem  merge   procedura  asta  să  delâlureazâ  o  mulţime  de   să  spulberă  toate  credinţele  deşerte,  dar’   rinţa  învăţătorului  pe  tot  teritorul  comunal,
             si  mai  departe  şi  afirma,^ că  inteliginţa  noa­  frecări  între  părinţi  şi  între  învăţători  şi  să   după  părerea  mea  nici  un  studiu  nu-i  în   ear’  a  copiilor  ca  să  se  îngrijească  de  ele.
             stră  care  a  studiat  religia  în  mulţi  ani,  e   înc.unjură  lăţirea  boalelor lipicioase prin şcoală.  stare  să  ne  dovedească  atotputinţa  dumne-
             mai  puţin  religioasă  ca  poporul  de  rînd.                                       zeească  ca  tocmai natura, mama  asta  comună
                  După  părerea  mea  neînsemnată,  scăde­  *) XXXVIII, Târvănyczikk, a năpiskolai kozok-   a  tuturora.  Toată  puterea  şi  tot  progresul   *)  In  gimnasiile  noastre  în  loc  să  se  facă
                                                       tatâs  târgydban.  XIV.  Tărvânyczik,  a  kozegăsz-                                  copii  atenţi  la  spiritul  clasicilor  vechi,  profesorii  tot
             rea  principală  a  şcoalelor  noastre  este,  că  în                                popoarelor  culte  din  Europa  să  bazează  pe
                                                       săgiigy  rendezâsârol,  III  fejezet.  Ordinat,  m nist,                             numai  gramatica  şi  sintaxa  propun, esenţa  e  delătu-
             ele  nu  se  învaţă  aceea,  de  ce  au şcolarii  mai   ung.  din  1892  numer.  44000  despre  kisdedovoduri.   ştiinţele  naturale.  Poporul  nostru  stă  în  loc   rată,  deşi  e  adevărată  zicala:  exceptis  medicis,  nil
             multă  lipsă  în  vieaţă.                 Acestea  trebue  să  le  cunoască şi  învăţătorii.  pentru-că  îi  lipsesc  cunoştinţele  astea.  De  stultius  gramaticis.  Acelea  s’au  cores,  dar’  ăştia  nu.

                                                            Să  se  păstreze  distanţa  cuvenită  între
                                                                                                       «Ardeleana»— vedeţi  de  aci s’a împuţit  de  mult,  şi  chiar  de  te  prinde  cu  mâna  în
                  FOIŞOARA                             om  întreg  şi  între  ciosvîrte  de  oameni,  cari  peştele,  adecă  dela  capul  ei,  şi  aşa  s’a  de­ sac  să  zici:  «mă  rog,  să  se  pună  la  vot,  şi
                                                       sunt  greşiţi  chiar  dela  naştere...     pănat  apoi  firul  mai  departe,  până  s’a  în­ apoi  vom  vedea  că  cine are aefii  mai multe».
                        „Loca li a“.                        Nu  mai trăim în vremile  hazlii de rococo,   câlcit...                               Săracul  Adam,  de  ştia  el  de  treaba  a-
                                                       ci  în  timpul  democratismului...  cei  inteligenţi   «Ardeleana»  a  ajuns  întâiu  obiectul  de  ceasta,  apoi  sigur  că  făcea  şi  el  o  societate
                                                       de-o  parte,  şi  ceialalţi  eară  de-o  parte...  Şi  care  au  început  toţi  cei  mici  să  se  acaţe, ca  pe  acţii  în  raiu,  că  atunci  nu-i  mai  păsa  de
                  E  de  prost  gust  când  vezi  oamenii   chiar  dacă  ţi-e  dor  ici-colo  de  vr’o  coserie  nişte  lipitori,  odată  pentru  vază,  care  în fond  nime,  nici  chiar  de  Dumnezeu,  dacă  ar  fi
             amestecaţi  laolaltă  ca  un  ghiveciu...  Aceasta   socială,  atunci  tot  «par  distance»  şi  «avec  nu  e  vază,  şi  a  doua-oară  pentru  câte  o  avut  majoritatea  acţiilor...
             dă  numai  o  harababură  de  societate,  şi  ori­
                                                       fagon»,  căci  cei  mici  totdeauna  se vor lipi de  «sfărîmiţă  de  hrană»...  In  umbra  pomului   Noi  care  stăm  lângă  stativele  unde  se
             ce  spirit  şi  eleganţă  ajunge  de  rîs...  cei  mari,  ca  scaiul  de  berbec,  pentru-ca  să  acesta,  n’au  putut  însă  să  se  adăpostiască
                  Să  nu  fim  bârfăloşi  ori  închipuiţi,  dar   apară  şi  ei  mai  mărişori...  Fenomenul  acesta  toţi,  de-aceea  au  început  unii  mai  obraznici,   ţese  toată  pânza  lungă  «din  firele  de  tort
            omul  totuşi  trebue  să  ţie  la  persoana  lui  şi                                                                            chiţibuşare»  cunoaştem  tot  firul  de  aţă  ce
                                                       nu  e  periculos,  căci  noi  toţi  ştim,  «că  e des­ să  se  întindă  după  fructe  oprite,  ba  chiar   ajunge  în  lucru,  pe  noi  nu  ne  poate  nime
             să  nu  se  amestece  în  societate  cu  tot  mito­
                                                       tul  o  bâtă  Ia  un  car  de  oale»,  dar  trebue  să  unii  mai  grosolani  au  încercat  să-şi  facă  şi   îmbăta  cu  apă  rece,  şi  nici  atunci  când  ne
            canul  şi  cu  ori-ce  surugiu.            notificăm,  că  fenomenul  acesta  e  nemoral  şi  cuibul  în  pomul  acesta,  drept  ca  nişte  pu-
                  Nici  chiar  «Budai-Viz»  nu permite bon­                                                                                 pune  doi-trei  picuri  de  vin  în păhar.  Noi ştim
            tonul  să  beai  cu  drojdie  de  aceasta  socială,   demarcă  o  falsificare  de  valori,  întrucât  îţi  peze  impertinente...  că  dară  tai  la  dracu  barba de ţap,  coada  şi
                                                       arogi  o  sclipire  externă,  care  e  însă  numai   O,  aici  la  pomul  acesta  au  închis  o-  coarnele,  nu  faci  încă  înger  din  el,  şi ştim că
             decum  per  «tu»  şi  câte  alte intimităţi  şi con­
                                                       reflexul  ademenitor  al  unei  veritabile lumini...  noare  şi  dreptatea  de  multe-ori  un  ochiu, ba  legea  noastră  acţionară,  e  ca  o  mreje  de pa-
            fidente  gogleze  între  păhare.
                                                       Unde  vom  ajunge  la  urmă?  Eată  să vă spun,  într’o  vreme  era  şi  ochiul  deschis  plin  cu al­ iangen,  în  care  se  prind  numai  muştele  cele
                  Cu  schimbul  sistemului  nepotistic,  s’a
            ales  un  nou  mădular  la  clică,  şi  cu  ocasia   vom  ajunge  acolo,  că  nime  nu  va  mai  şti  să  beaţă,  şi  numai  aceia,  cari  au  stat în preajma  mici,  dar  «fluturii»  mai  mari  scapă.  Noi  ştim
                                                       deosebească  la  jocul  acesta  de  licurici,  ra­ pomului,  au  putut  să  vadă  că  ce  mai  «ico-  si  aceea,  că  vermele  nu-şi  caută  iatacul  lui
            aceasta  am  avut  prilegiu  să  vedem  indivizi
                                                       zele  împrumutate  ori  furate,  de  flacăra  ade­ nomie  naţională»  s’a  făcut  aici...  la  lumina  zilei,  ci  în  întunerec,  ascuns,  aco­
            din «comitete de supraveghiere» şi «direcţiuni»,
                                                       vărată...                                       Spiritul  mercantil  devenise ieftin  ca mu­ perit  şi  de  regulă  în  mărul  care  e  în  afară
            cari  stau  pe  cea  mai  din  jos  cloambă  a  ar­
            borelui  nostru  social,  în  amiciţie  înflăcărată,   Noi  care  am  observat  mai  de  demult  rele,  dar  corb  la  corb  nu-şi  scoate  ochii,  şi  mai  frumos.  De-aceea  trebue  să  ştim  că  ca­
            cu  oameni  cari  ar  trebui  să  caute  a-şi păstra  nostimada  aceasta  poznaşe,  trebue  să  ne  as-  în  direcţiune  erau  tot  sfetnici  d’ăia  terchea-  tastrofele  de  bănci  nu  au  zurgălae  la  gât.
            autoritatea  lor.                          cuţim  pana  şi  să  zicem:  «nu  voim  să  dăm  berchea,  trei  lei  părechea...  Bine  a  zis  cineva  Aşa  avem  aici  cu  o  societate  de  a  face, care
                  Sunt  aici  indivizi  atât  de  înapoiaţi  în  spaimă  în  vrăbii  şi  nici  jaf  în  ciuperci»,  dar  când  a  zis:  «Din  papagai  şi  din  maimuci,  din  punct  de  vedere  moral  a  dat  demult
            cultură,  încât  nu  poţi  nici  chiar  la  cafenea  vrem  să  arătăm  pe  scurt  toate,  ca  să  pri­ faci  direcţiuni  şi  mameluci!»  bancrot.  Mulţi  dintre  membrii  ei  au  fost dela
            ori  la  birt  să  legi  amiciţii  colegiale...  Căci lu­ ceapă  toţi,  ca  fiecare  să  rămâe  la  oala  lui  şi   Adam  şi  Eva  au  furat numai un  singur  început  numai  falaţi,  şi  azi  când  mai vorbesc
             mea  zice:  «Spune-mi  cu  cine  te  ’nsoţeşti,  ca  să  nu  se  întindă  tot  după  lucruri,  cari  nu-i  măr  din  pomul  oprit,  şi  au  fost  daţi  afară  nu  mai  au  nici  o  valoare,  ca  subscrierea  pe

             să-ţi  spun  că  cine  eşti».             compet...  «Schuster bleib bei deinem Leisten»  din  paradis,  azi  ai  însă  dreptul  să  . . . .   cât un  cambiu  a  unui  comerciant  bancrotat...
   1   2   3   4