Page 2 - Activitatea_1901_11_44
P. 2

Pag-  2.                                                                   ACTIVITATEA                                                                       Nrul  44


                Căsătoria  preoţilor  de  mir.     I al  bisericei  noastre  ortodoxe,  dacă  aşi  fi  1  Instalare de preot în Almăşel.       1.  Carte  de  botez.
                                                    putut  dovedi  păţânii  ca  cele  descrise  în                                            2.  Atestat  dela  comună  despre  averea
                        De  M a n a sie  Ia r , preot.  «Activitatea»,  şi  cu  drept  cuvânt,  deoare-ce   Duminecă  în  14/27  Oct.,  ziua Cuvioasei   proprie  ori  a  părinţilor.
                                                    o  asemenea  dovedire,  în  adevăr  că  ar  de­ Paraschiva  s’a  săvîrşit  instalarea  nou  alesului   3.  Atestat  familiar  dela  parochul  lo­
                                                                                               şi  sfinţitului  preot  Nicolau  Todea.  Actul săr­  cului  despre  familia  părinţilor  concurentului,
                                                    roga  demnitatea preoţască şi  nimbul  bisericii.                                    ori  fiind  el căsătorit despre  familia  sa,  având
               Nu  pot  dovedi  adevărătatea  celor-ce                                        bătoresc  condus  de  on.  domn Vasilie Domşa,
                                                         Este  o  împrejurare,  care  mă  supără  şi   protopresbiterul  Orăştiei,  a  fost  privit  cu pie­  a  se  indica  în  acest  atestat  câţi  prunci  mi-
          le-am  scris  în  numărul  31  din  anul  curent
                                                    anume  aceea,  că  din  întinsa  provincie  metro­ tate  cuvenită  şi  a  lăsat  o  impresie  bună  a-   noreni  sunt  în  familie,  câţi  cercetează  şcoala
         al  foii  „Activitatea11,  cu  privire  la  unele   politană  numai  o  singură  persoană  a răspuns  supra  credincioşilor  acestei  comune  de  mulţi   şi  câţi  mai  sunt  la  meserii.
         păţănii  foarte  derogatoare,  pe  cari am  zis  că                                  ani  văduvită.  Sita  liturgie  a  fost  celebrată cu   Concurenţii  pot  fi  numai  Români  or­
                                                    la  cele  scrise  de  mine  în  chestia  căsătoriei
         preoţii  noştri  văduvi  le  îndură  cu  găzdoile.                                   asistenţa  administratorului  parochial  de  până   todocşi,  născuţi  în  archidiecesa  Transilvaniei.
                                                    preoţilor  de  mir,  şi  anume  «Un  preot văduv»                                         In  special  mai  au  să  dovedească  :
         Astfel  din  simţ  de  îndatorire  morală  recu­                                     acum,  părintele  Basil  Glodean  din  Ardeu  şi
                                                    în  «Telegraful  Român».                  nou  alesul  preot.  Actul  instalării  s’a  început      1.  învăţăceii.
         nosc,  că  cele  scrise  de  mine  în  pomenitul                                                                                     a)  că  au  împlinit  al  12-lea  an  al  etăţii;
         număr  al  «Activităţii»  cuprind  în sine  insultă   E  adevărat, că respectivul onorabil preot  cu  o  vorbire  potrivită,  adresată  poporului,   b)  că  au  cercetat  şcoala  poporală  ori
                                                    văduv  a  răspuns  din  indignaţiune  pentru  in­  despre  chemarea  înaltă  a  preotului  din  tot
         la  adresa  preoţimei  şi  indirect  şi  la  adresa                                  punctul  de  vedere,  eară  la  fine  s’a  înălţat  o   altă  şcoală  superioară;
         autorităţilor  noastre  bisericeşti.       sulta,  pe  care  eu  recunosc  că  am  comis-o.   rugăciune  pătrunzătoare, ascultată în genunchi   c)  că  au  încheiat  contract  cu  măestrul
              îmi  iubesc  cu  ardoare  biserica  şi  ţin   Oare  aceea  adevărat  să  fie,  că  din  întreagă   de  preoţi  şi  popor,  care  va  rămânea  tot­  şi  că  contractul este  înregistrat  Ia  autoritatea
                                                                                                                                         industrială  (pretură  şi  magistrat);
         ca  ori  şi  care altul  la  demnitatea  preoţească.   metropolia  noastră  numai  singur  acel  onora­ deauna  imprimată  în  sufletele acestor  creştini,
                                                    bil  preot  s’a  indignat  din  causa  insultării  lipsiţi  atâta  timp  de  duhovnic  propriu  şi  de   d)  adeverinţă  dela  măestru  despre  spo-
         Pentru  aceea  dară  revoc  şi  declar  de  revo­                                                                               riul,  ce-1  arată  în  meserie  şi  despre  diliginta
                                                    preoţimii  şi  bisericii  noastre?  Răspuns  neîn-   naturalul  lor  conducător.  In  fine,  acum insta­
         cată  insulta,  pe  care  recunosc  că  am comis-o                                   latul  preot,  a  ţinut  o  vorbire  purceasă  din   şi  purtarea  morală.
         faţă  de  preoţime  în  special,  ear’  în  general   doelnic  la  această  întrebare,  eu  nu  pot  da.   inimă  curată,  plină  de  învăţături  întemeiate   Contractul  trebue  aclus  la  cerere  în
                                                    Pot  însă  afirma,  precum  şi  afirm  cu  toată                                     original  sau  în  copie  autenticată.
         faţă  de  biserică  şi  autorităţile  ei.                                            pe  perceptele  legii  bisericii,  în  al  cărui  ser­     II.  Sodalii.
              Sunt  de  credinţa  şi  de  nădejdea,  că   hotărîrea,  că  chestia  căsătoriei  preoţilor  de  viciu  de  azi  încolo  păşit-a  cu  smerenie  cuve­  a)  că  au  terminat  anii  de  învăţăcel  în
         toţi  cei-ce  au  onorat  cu  cetire  cele  scrise de   mir  e  o  chestie,  care  priveşte  nu  numai  pe  nită  şi  promiţând  solemn  poporului  lui  în­  anul  1901,  ceea-ce  vor  dovedi  prin  atestatul
                                                    on.  preot  văduv  din  «Telegraful  Român»  şi   credinţat  spre  păstorire,  ca  soartea  fiilor  sei
         mine  în  chestia  căsătoriei  preoţilor  de  mir,                                   sufleteşti  să  înainteze  înspre  bine  şi  fericire.  autorităţii  industriale  (art.  de  lege  XVII.  din
                                                    pe  mine  care  asemenea  sunt  preot  văduv,  ci                                    1884,  §  67);
         au  putut  vedea,  că  eu  nu  cu  voia  şi  cu  in-                                      In  decursul  vorbirii  oamenii  cu  lacrimi
         tenţiunea  neertată  de  a  insulta,  ci  cu  lăuda­  priveşte  pe  fiecare  fiiu  şi slugitor  al  sfintei   în  ochi  ziceau:  «să  ajute  Dzeu»,  apoi  «să   b)  că  au purtare bună  şi  fac  spor  mul-
                                                    maicei  noastre  biserici  ortodoxe.  Aşadar:  trăească»  ş.  a.,  semn,  că  vorbirea  i-a  atins   ţumitoriu,  ceea-ce  vor  dovedi  ori  cu  cartea
         bilul  scop  de  a  arăta  arzătoarea  necesitate                                                                               de  lucru,  ori  cu  adeverinţă  dela  măestru;
         a  decretărei  căsătoriei  preoţilor  de  mir,  am   Fiindcă  chestia  căsătoriei  preoţilor  de   până  în  suflet  şi  că mângăitoarele  cuvinte i-a   c) cei-ce  vor  dovedi  că  sunt  membri  ai
                                                                                              nimerit  în  simţămintele  lor  naturale.
         scris  aceea-ce  am  scris  în  numărul  31  al   mir  ne  priveşte  fără  excepţiune  pe  toţi,  da­  Cu  cuvinte  alese  mulţumeşte  I.  P.  Sf.   unei  reuniuni  de  meseriaşi  şi  că  cunosc  mai
         foii  „Activitatea11.                      tori  suntem  cu  toţii  a  lucra  şi  conlucra  pen­  Archiepiscop  şi  Metropolit  pentru  bunătatea   multe  limbi,  vor  avea  preferinţă.
              Zic  şi  acuma  cu o deosebită accentuare,   tru  limpezirea  ei.  Numai astfel făcând,  putem:  cu  care  l-a  învrednicit.  Apoi  exprimă  căl­  III.  Sodalii,  cari  sunt  în  condiţiuni  de  a
                                                                                                                                                      deveni  măestri.
         că  prin  decretarea  căsătoriei  preoţilor  de   sau  a  afla  motivul  pentru  abandonarea  ideii  duroase  mulţămite  prea  on.  domn protopres-   a)  să  aibă  certificatul  de  măestru ;
         mir  s’ar  uşura  soartea  bieţilor  preoţi  văduvi;   căsătoriei  preoţilor  de  mir,  sugerată  de  con­  biter  pentru  osteneala  ce  şi-a  luat  cu  intro­  b)  să  fi  lucrat  cel  puţin  6  ani  fără  în­
                                                                                              ducerea  în  această  parochie  îndepărtată  dela
         în  special  între  altele  ar  înceta  învinuirile  şi   gres,  sau  a  crea  basă  pentru  pornirea  pe  ca­  centru  şi  în  fine  părintelui administrator pen­ trerupere  ca  calfă,  ceea-ce  vor  dovedi  cu
         uneltirile  duşmănoase  ale  contrarilor  răută­  lea  ce  duce  în  direcţia  decretării  căsătoriei   tru  greaua  chemare  împlinită  în  decurs  a-  cartea  de  lucru,  eventual  cu  adeverinţă  dela
         cioşi,  cum  şi  clevetirile  sau  vorbele  necălite,   preoţilor  de  mir,  decretare,  care  precum  am  proape  de  10  ani.  măestri,  la  cari  au  lucrat;
                                                                                                                                              c)  în  cerere  să  se  arete  anume  locul,
                                                                                                   Nou  instalatul  a  încheiat  cu  o  rugă­
         nedrepte,  nemotivate  şi  nerumegate,  ce  ici   mai  zis,  zic  şi  voiu  zice  totdeauna,  pentru   ciune  ferbinte  cătrâ  Atotputernicul  D-zeu, ca  unde  voiesc  să  se  aşeze  ca  măestrii,  ce  fel
         sau  colea  să  iac,  respective  să  aud  despre   biserică  şi  naţiune  numai  folositoare  poate fi,   să-i  dea  lui  putere  sufletească  şi  trupească,  de  mijloace  mai  au  pentru  de  a  începe  me­
         nevinovaţii  preoţi  văduvi,  şi  anume  să  aud   ear  celor-ce  ar  face-o,  de bună seamă că le-ar   precum  şi  ascultare  fiască  poporului  seu,  a-  seria  pe  socoteala  lor?
         din  gurile  celor-ce   în  limbagiul  poporului   asigura  merit  şi  laudă  neperitoare.  poi  pricepere  înţeleaptă,  pentru-ca  să  poată   d)  să  dovedească cu  atestat  dela  oficiu
         să  numesc  proşti.                             Nu  este  motiv  şi  de  aceea  nici  nu-i  duce  la  bun  slîrşit  opera  mântuirii  şi  ridica­ parochial,  că  cercetează  biserica  noastră  şi  e
                                                                                              rea  neamului  seu  în  cele  culturale  din  acea­  creştin  bun  si  moral.
                                                                                                                                                    *
                                                                                                                                           >
              învinuirile,  uneltirile şi  clevetirile,  chiar   iertat  a  presupune  sau  a  avea  temerea,  că
                                                                                              stă  comună  îndepărtată.                       Dela  toţi  concurenţii  se  recere,  ca  ce­
         şi  ca  lucruri nemotivate, nebasate şi  nedrepte,   autorităţile  noastre  bisericeşti,  representate   Primească  noul  preot  şi  cu  acest  prilej  rerile  scrise  cu  mâna  lor  proprie  adresate
         încă  deroagă din demnitatea preoţească şi  din   prin  una  sau  mai  multe  persoane,  clericale   gratulările  amicilor  sei,  cari  îi  doresc  din  tot  consistoriului  archidiecesan  greco-oriental  în
         nimbul  bisericesc,  şi  hotărît  că  ele  numai   sau  mireneşti,  la  cas  dacă  ele  spre  generală  sufletul  tărie  spirituală  şi  trupească,  ca  să  Sibiiu,  să  le  înainteze  până  la  31  Decemvrie
         prin  decretarea  căsătoriei  preoţilor  de  mir   nenorocire  nu  ar  consimţi  cu  sulevarea  che­ poată  cu  înlesnire  împlini  toate  sarcinile  lui  1901  stilul  vechiu.
         s’ar  putea  curma.  Cred  că  aceasta  nime  nu   stiei  căsătoriei  preoţilor  de  mir,  lipsindu-le   impuse  spre  fericirea neamului seu românesc I  Acei  concurenţi cu  oare-cari  studii  gim-
                                                                                                                                         nasiale,  cari  se  vor  aplica  ca  învăţăcei  Ia
         o  trage  la  îndoială.                    însuşirea  numită  liberalitate,  ar  lua  la  ochiu                                 sculptură  în  lemn,  bărdăşit  şi  la  zidărit  sau
              Tare  nădăjduesc,  că  cei  luminaţi  la   pe  cei-ce  ar  scrie  pro  ori  contra  căsătoriei   C o n c u r s .           vor  fi  aplicaţi  deja  ca  învăţăcei  ori  sodali
         minte  şi  buni  la  inimă  nu  mă  osândesc,  ci   preoţilor  de  mir.                   In  scopul  conferirei  stipendiilor  şi  aju­  la  aceste  meserii  şi  cei  din  urmă  vor  să  se
         din  contră  mă  scuză  văzând  că  eu  din  curat   Eventuala  presupunere,  că  eh  din  inte­  toarelor,  ce  se  votează  pe  anul  1902  din   perfecţioneze  în  meseria  lor,  ori  în  ateliere
                                                                                                                                         mai  mari,  în  cari  să  poată  câştiga  praxa  re-
         simţ  de  îndatorire  morală  recunosc  că  am   res  personal  şi  din preocupare scriu în chestia  fundaţiunea  Andronic.     cerută,  vor  fi  consideraţi  cu  ajutoare  mai mă-
         insultat  preoţimea  şi  biserica,  şi  văzând  că   căsătoriei  preoţilor  de  mir,  o  declar  de  pre­  I.  Pentru  învăţăcei  de  ori-ce  meserie.  rişoare.
                                                                                                   II.  Pentru  sodali  deveniţi  de  atari  în
         eu  tot  din  asemenea  simţ  şi  revoc  insulta.  supunere  lipsită  de  ori-ce  basă  şi  motiv.  decursul  anului  1901.          Cererile  neinstruate  în  regulă  şi  cele
              De  loc  nu  mă  supăr,  ci  din  contră  mă   Scriu  curat  numai  din  simţ  de  adevăr   III.  Pentru  sodalii,  cari  au  lucrat  fără   înaintate  după  termin  nu  se  vor  lua  în  con­
         bucur  foarte  că  nu  pot  dovedi cele-ce  le-am   şi  dreptate,  cum  şi  din  curat  simţ  de  iubire   întrerupere  meseria  lor, au  dat  dovezi  despte   siderare.
                                                                                                                                              Sibiiu,  din  şedinţa  plenară  a  consisto­
         scris  în  „Activitatea'1  despre  păţăniile  preo­  faţă  de  biserică  şi  naţiune,  al  căror  devotat  desteritatea  lor pentru de  a  putea  deveni mă-   riului  archidiecesan,  ţinută  la  l/140ctomvrie
         ţilor  văduvi  cu  găzdoile.  M’asi supăra  în  mă­  fiu  şi  slugitor  doresc  şi  vreau  să  fiu  până  la  estri,  prin  aceasta  se  escrie concurs pe  lângă   1901.
         sură  nespus de mare, şi tare cred, că  dimpreu­  ultima-mi  răsuflare.              următoarele  condiţiuni:                                             Io an  Meţianu,
                                                                                                   Toţi  petenţii la  ajutoare  şi  stipendii  au
         nă  cu  mine  s’ar  supăra  fiecare  adevărat  fiu                                   să  producă  în  general:                                             archiepiscop.


         nodul,  care  prin  un  capriciu  îngrozitor  îi  în-  murmură,  totul  tremură.  Aude  şueratul  as­  Ei  da,  ce  priveşte  optica!  Ai  uitat  să  legă  an  einent  Kurfurstlichen  Gebdudei  O
         lânţuise  piciorul,  să  se  desfacă  în  mod  tot  cuţit  al  aerului  ce  strătae  în  căderea  sa.  observi  cum  fiecare  punct,  care zăcea perpen­ să-I  ducă  înaintea  tribunalului  pentru:  Belei-
         atât  de  capricios.  Acum  nu  se  mai  teme  de  Sgomotul  surd  produs  de  mulţimea  de  de-,  dicular  sub  sărmanul  om,  părea  a  se  ridica  digung  der  kdniglichen  Majestăt...  da,  koni-
         asta.  Dar  nu-i  ajută  mult  că  nu  mai  simte  subtul  lui  îi  atinge  urechia.  Sgomotul  devine  până  la  el  şi  i-se  înfăţişa  ca vîrful  unui pum­ glichl  Cum  armoniază  asta  cu  principatul  e-
         teama  dela  început,  căci  sărmanul  e  perdut  din  ce  în  ce  mai  limpede.  In  curând  va  pu­ nal  scurt,  ştii,  cum  Dorâ  deseamnă  lucrurile  lectoral?  întreabă  de  Metternich  şi  soţii  sei
         cu  sau  fără  coşul  seu.  El  cade  împreună  cu  tea  distinge  voci  în  murmurul  monoton  care  acestea.  Acest  Doră  are  mai  mult  talent  de­ din  1815.  Din  soartea  de  care  avh  parte
         balonul  seu,  care  după-ce  şi-a  perdut  tot  ga­ îi  trădează  apropierea  unei  mulţimi omeneşti.  cât  gust  bun.  Acest  saltimbanc,  precum  se  bietul  Phaeton  resultă,  că  bătrânul  principe,
         zul  e  dat  pradă  legii  inexorabile  a  greutăţii,  Simte  exhalarea  caldă  a  poporului ..  vede,  e  iubit  pe  la  voi.  Un  aeronaut  care  ai  cărui  cetăţeni  fuseseră  vânduţi  Engliterei,
         fără  altă  contra-greutate  decât  o  neîndestuli-   Şi  cade  într’unal            cade,  crede  că  va  cădea  ca  într’o  suliţă.  O,  lucrase  rău  conservând  ţerii  cei  doi strămoşi,
         toare  frecare  în  atmosferă.  Căci aceasta,  cur-   încă  o  clipă  şi...          voi  ceialalţi  oameni,  voi  cu  greu  vă  puteţi  cari  cu  ajutorul  unui  şir  de  moşi  dăduseră
         tizană  inconstantă,  care  numai  câteva  clipe   Ajuns  la  nivoul  caselor  mai înalte, vân­ face  o  idee  luminoasă  despre  ce .va  să  zică  vieaţă  acestui  intendant.  Parol, privind  la oa­
         mai  nainte  îl  ridicase  pe  urieşul  nerănit până                                 a  cădea,  voi,  cari  mereu  simţiţi  sub  picioa­ menii  nevânduţi  te  prinde  mila  de  cei  cari
                                                   tul  îl  mînă  cătră  acoperişul  teatrului...
         în  nori,  acum  se  lasă  sfâşiată  fără  de  a  se   Obosit,  rănit,  îi  mai  rămâne  atâta  pu­ rele  voastre  pământul  solid!  Impretineşte-te  i-au  cumpărat  pe  ceialalţi.  Ostaşii  vânduţi
         opune.                                    tere  de  judecat,  ca  să  înţeleagă  ce-i şopteşte  niţel  cu  ideea  asta.  O  să-ţi  fie de folos, când  s’au  bătut  în  America  vitejeşte,  o  ştiul  Dar
              Din  ce  în  ce  cade  mai iute.  Legea des­ instinctul  conservării:  acaţă-te  de  ceva I  aca-  vei  fi  ajuns  procuror-general,  mare  magazi-  asta  nu-i  dă  afacerii  un  aspect  mai  curat...
         pre  căderea  corpurilor  e  în  elementul  seu.  ţă-tel...  şi  putere  deajuns  să-i  urmeze.  Sfă-  nier  al  moralei  publice...  Hm 1  Ce-i  mai  revoltant:  vânzarea  în  sine  sau  in­
         Nu-i  pardon,  şi  mai  iute,  tot  mai  iute,  până  rîmă  câteva  cărămizi,  încleştează  un  par  de   Dar  spune-mi  acuma  ce  s’a  ales  din  dolenţa  josnică  cu  care  Iaşi  să  fii  vândut?
         la  marginea  extremă  a  iuţelii.  Câteva  clipe  desubtul  lor, resistă  loviturii  balonului  ce vrea   acest  aeronaut?    Cu  o  minimală  parte  din  vitejia  desvoltată
         încă  şi  se  va  sfărîma.  Aceste-s  biserici...  a-  să-l  ducă  cu  el...  e  scăpaţi  —  Gândesc  că  poporul  a  scos  strigăte   împotriva  eroilor  neatîrnării  americane,  ai  fi
         ceasta  e  o biserică...  acoperişuri...  hornuri...  o   Pentru  un  om  care  n’a  căzut  încă  nici­ de  bucurie,  stăpâne.  putut  alunga  zece principi electorali.  Dar asta
         mulţime.  încă  un  moment  şi  va  putea  deo­ odată  din  nori,  descrierea  ta  nu-i  real  —  îi   —  Poporul,  poporul,  vecinicul  teu  po­ ei  n’au  îndrăsnit-o...  Vechia  istorie  despre
         sebi  indivizii:  femeile  de  bărbaţi,  un  om  de  observă  Adolf  rece.  Spre  satisfacerea  mea  por.  Poporul  strigă  cum  strigă  cu  ori-ce  pri­ uncţiune  şi  graţia  lui  Dumnezeu.  Eu  nu-s
         alt  om,  un  copil  de  alt  copil.      trebue  să  spun,  că  aci  ai  purces  mai  mult  lej.  Poporul  îşi  petrecuse.  Nu-mi  vorbi  de  orbit  de  nepotism  şi  nu  ţin  parte  unui  prin­
              Şi  cade 1                           din  punct  de  vedere  optic  decât  sentimen­ strigăte  de  bucurie.  Asta  nu  înseamnă  gar   cipe  pentru-că  mi-e  nepot;  dar  totuşi  mai
              Şi  încă  tot  îşi  dă  seamă  de  situaţia sa.  tal.  Am  observat,  nu  fără  plăcere,  că  ai  tă­ nichts.  Poporul  tot  aşa  iubila  când  împăra­ bine  îmi  place  încă  să  facă  el  parte  din  fa­
         Conştiinţa  celor-ce-1  aşteaptă  nu  l-a  părăsit  cut  despre  copiii  şi  soţia  sărmanului  aero-  tul  Nero  dădea  comedii  sau  când  a  aprins  milia  mea  decât  să  fiu  moşul  acestui  inten­
         încă.  Dar  nu  mai  poate  gândi  destul  de  lim­ naut.  In  adevăr,  destul de  bine 1  Continuă nu­ Roma.                  dant  şi  a  unei  mulţimi  de  indivizi  cari  sea­
         pede,  ca  sâ  doriască  ceea-ce  se  va  întâmpla:  mai  aşa.  Nizueşte  să  înţelegi  şi  să  faci  pe   O  să-ţi  spun  eu  ce  s’a  întâmplat.  mănă  allerunterthdnigst  acestei  creature.  Ei
         să  leşine  înainte  de  ţinta  căderii  înfricoşate. alţii  să  înţeleagă.  Sentimentul  vine  de  sine...   Cea  dintâi  urare  de  binevenire  ce  o  sunt  cei  cari  cresc  principi  nevrednici.  Un
              Vede  şi  aude  încă.  Nodul  dela  picior  sentimentul  adevărat,  bine înţeles.  Ce priveşte  primi  bietul naufragiat, după-ce-şi făcuse drum  principe  nu-i  stâncă  de  sare  şi  nu  poate  să
         nu-1  mai  strînge.  Funia  care  îl  lega  de  coş  cel  fals...  nu  serveşte  spre  nimic...  Nul  Cel  prin  coperiş  şi  căzuse  leşinat  pe  scândurile  rămână,  el  unicul,  sănătos,  când  totul  in  ju­
         s’a  lărgit.  Coşul,  care  nu-i  mai  mult  reţinut  care  prescrie  sentimente  nu  le  simte  el  în­ podului  din  Hoftheater  a  fost  o  înjurătură  şi  rul  Iui  e  putred...
         de  balonul  gol  de  gaz cade repede,  se învîrte  suşi  şi  oamenii  cari  au  lipsă  de  astfel  de lu­ o  ameninţare.  Intendantul  teatrului  îl  numi:
         lângă  el,  de-asupra  lui,  în  jurul  lui.  Totul cruri...  pahl  stupizii         ’nen frechen  Hund,  care  pusese  mâna  sacri­
   1   2   3   4