Page 1 - Activitatea_1901_12_51
P. 1

Anul  I.                                             O răştie,  26 Decemvrie n. 1901.                                                                    Nr.  51


                   Redacţia:                                                                                                                                    Administraţia:
           S trad a   B eri ului  Nr.  2.                                                                                                                 S tra d a   B eriului  Nr.  2.

           Toate  manuscriptele  ce  pri­                                                                                                                    Preţul  de  abonament:
           vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1/2  de  an
               se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                          Pentru   România  şi  străinătate:
           Manuscripte  nu  se,  înapoiază  •—  Epistole                                                                                                       Pe  an  20  franci.
                nefrancate  nu se  primesc.
                                                      poale politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                 Inserţiunile  se  acordează  conform
           Un  n u m ă r  costă  16  bani.                                                                                                                      tarifului  obicinuit.



              EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR :                                                                                                  REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                           A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
                D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                     L a u r i a n  B e r c i a n


               Dreptul  criticei.                     cerea  pe  alt  teren,  s’au  identificat  cu   In preajma alegerilor municipale.    1886  §.  1  şi  9  şi  îl pedepseşte cu  înfruntare
                                                                                                                                           precum  şi  cu  purtarea  speselor  de  29  cor.
                                                      instituţiunile  în  fruntea  cărora  ajunse­
                                                                                                                                           20  fii.,  având  a  restitui  corn.  Pricaz 600  cor.
                                                      seră,  s’au  identificat  cu  ideile,  ai  căror
                                                                                                     Nu  mai  puţin  decât  de  29  ani  am  fost   spese  de  călătorie  luate  dela comună.  In  mo­
                încă  numai  câteva  zile  ne  des­   propagatori  ar  fi  trebuit  să  fie,  dar  nu   neîntrerupt  membru  în  adunarea  fostului  tivele  acestui  decis  se  constată,  că  prim-pre­
           part  dela  sfîrşitul  anului.  Peste  puţine   au  fost,  şi  au  înfăţişat  atacurile  noastre   scaun  al  Orăştiei,  şi  dela  anectare,  în  muni­  torul  Fodor  Gyula  a  primit  în  anul  1893
           zile  vom  întră  într’un  nou  an,  peste   îndreptate  activităţii  lor  ca  ţintind  la   cipiul  Hunedoarei.  In  acest  restimp  am  re-   300  fi.  spese  de  călătorie  şi  722  fi.  a  patra
           câteva  zile  şi  ziarul  nostru  va  începe   discreditarea instituţiunilor conduse de ei. presentat,  fără  considerare  Ia  posiţia  mea  a-  parte  a  preţului  de  cumpărare,  care din urmă
           al  doilea  an  al  existenţei  sale.           E  de  prisos  să  numim  caşuri con­  tîrnătoare  ca  fost  notar,  totdeauna  interesele  sumă,  neavând  lipsă  de  ea,  o  a  restituit  co­
                                                                                                alegătorilor  mei  români;  această  împrejurare  munei  la  15  Iunie  1901  (adecă  15  zile după
                Când  întemeietorii  acestei  foi  au   crete,  pe  fiecare  cetitor  inteligent,  care   a  o  dovedi  chemaţi  sunt  acei  puţini  membri   interpelare).
           hotărît  scoaterea  ei,  au  pornit  din gân­  a  urmărit  cu  ceva  luare  aminte  mersul   municipali  români,  cu  cari  împreună  am  luat   Contractul  s’a  încheiat  cu  ministrul  de
           dul  că  este  în  sinul  poporului  român   politicei  noastre,  a  trebuit  să-l  isbeascâ   parte  chiar  şi  la  desbateri  acute  naţionale,  finanţe  în  luna  August  1895  şi  s'a  înmanuat
           un  curent  nou,  un  curent  ce  zi  de  zi   desele  protestări  publicate  ca  răspun­ ba  mi-aduc  ca  azi  aminte,  că  am  fost desig­ comunei  la  3  Iunie  a.  c.  (adecă  3  zile  după
           devine  mai  trainic:  curentul  activist,  şi   suri  la  atacuri  anterioare:  «că  el  tot­ nat  din  partea  clubului  român  (Dr.  Hodoş,  interpelare.  Ce  coincidenţă?)
           că  avem  lipsă  de  un  organ  care  să re-   deauna  a  fost  Român  bun,  că  a  făcut   S.  Borlea,  G.  Secula,  I.  Papiu,  B.  Densuşam   La  15  Iunie  a.  c.  a  făcut  socoată  cu
                                                                                                Dr.  A.  Tincu,  T.  Pop,  R.  Crainic,  I.  Simio-  comuna  despre  banii  primiţi  în  1893 şi  a re­
           presente  acest  curent,  în  care  să  se   asta,  ba  aceea,  că  pe  când  venise  el   naş,  S.  Pop)  şi  alţii  a  face  chiar  eu  propu­ ţinut  pe  seama  sa  titulo  spese  300  fl.
           poată  discuta  paşii  privitori  la  schim­  în  oraşul  sau  satul  acela,  pe-acolo  nu   nerea  de  introducere  a  luptei,  ca  protocolul   In  anul  1899  din  nou  au  mers  locui­
           barea  politicei  noastre  de  pasivitate   era  nici  urmă  de  mişcare  culturală, ear   adunării  municipale  să  fie  purtat  şi  în  limba   torii  din  Pricaz  la  prim-pretorul  (eu  şi  Pri-
           spre  o  politică  de  activitate.        acum...  că  respectivul corespondent face  română,  care  însărcinare  cu  plăcere  o  am   căjenii  ştim  positiv  că  prim-pretorul  a  trimis
                                                     un  rău  serviciu  causei  române  etc...»  primit.  Acei  domni,  cari  mai  sunt  în  vieaţâ,
                Cu  vremea  ni-s’a  făcut  apoi  învi­                                          îşi  vor  aduce  aminte,  că  desbaterea  înflăcă­  după  ei)  să  le  cumpere  Murăşul  mort  de că­
           nuirea,  că  atacăm  persoane,  că  am scos     Da,  rău  serviciu  causei  române.   rată  a  acestui  obiect  a  ţinut  o înainte amiază   tră  Foit  cu  3500  fl,  a  primit  850  fl.  anti­
           foaia  din  adins  numai  ca  se  avem unde   Nu  este  Român,  fie  însămnătatea  lui   întreagă  şi  abia  numai  după  amiazi  s’a  dărî-   cipaţie.  Deoare-ce  însă  tîrgul  nu  s'a  putut
                                                                                                                                           încheia,  a  dat  aceşti  850  fl.  deodată  cu  cei
           ataca  bărbaţi  cu  merite  neperitoare  şi   cât  de  infinitezimală,  care  se  nu-şi  a-   mat  prin  corniţele  suprem  de  atunci  Pogâny.  722  fl.  la  15  Iunie  a.  c.  (deşi  membrii  de
           de-a  lovi  în  aceia,  a  căror  destoinicie   roage  dreptul  de-a  considera  descope­  Abia  a  fost  şedinţă  municipală  dela  comunitate  au  cerut  pretorului  Iosif  Orbonas
           şi  hărnicie  ne  împedecă  în  munca     rirea  celei  mai  mici  greşeli,  celui  mai   care  am  lipsit.  S’au  sulevat  chestii aievea  na­  şi  notarului  loan  Roşu  să  le  arete  unde sunt
           noastră.                                  mic  păcat  —  de  un  rău  serviciu  adus  ţionale  şi  când  era  la  votisare,  mulţi Români   banii  jurnalisaţi;  aceştia  le-a denegat cererea).
                                                     causei  române.                            neatîrnători  de  altcum,  însă  fricoşi,  părăsiau   Deoare-ce  prim-pretorul  ratele  mai  sus
                Nu,  de  o  miie  de  ori  nu!  Noi  nu
           am  făcut  câtuşi  de  puţin  mai  multe       Aici  zace  răul,  nu  în atacuri.  Zace   sala,  încât  abia  rămâneam  câte  6—7  inşi.  amintite  le-a  primit  spre  scopul  indigetat,  a
                                                                                                Aşa  la  întroducerea  deobligatoare  a  limbii  fost  a  se  mântui  de  sub  acusa  aceea,  că  ar
           personalităţi,  decât  au  făcut  foile  în   în  împrejurarea,  că  noi  Românii  ne-am   maghiare  în  învăţământul  popular  şi  multe  fi  primit  bacşiş.  (Ce  mai  logică  vicişpănească.
           cari  s’au  adus  aceste învinuiri  la  adresa   obicinuit  a  fi  omorîţi  cu  dragostea  ce   altele.  Nu-i  vorbă,  am  plătit  eu  scump  acea­ D'apoi  ori  bacşiş,  ori  şap,  ori-şi-ce,  a  ţinut
           noastră  Ba  din contră,  «Tribuna»,  «Tri­  ne-o  poartă  fojle,  ne-am  obicinuit  să ne  stă  independenţă,  ca  nime  altul,  dar  n’am în­ banii  comunei  la  el  şi  i-ar  fi  mai  ţinut, dacă
           buna  Poporului»  şi  «Gazeta  Transilva­  vedem  lăudaţi  pentru  cel  mai  mic  pas  cetat  nici  de  atunci  încoace  a-mi  împlini  cu  nu  făceam  interpelaţia,  adecă :  spală-mi  co­
           niei»  au  lovit  mai  des  în  bărbaţi  ro­  ce-1  facem,  fără  să  ne  dăm  seamă,  în   sfinţenie  chemarea  de  membru  municipal.  jocul,  da  nu  mi-1  uda).
           mâni  decât  am  făcut-o  noi.  Nu  este   interesul  unui  scop  românesc,  şi  ne ba­   Asa  cred,  că  această  introducere  nu-mi   Până  aci  motivele  de  mântuire.  Acum
                                                                                                       >
                                                                                                             ’
           măr  în  care  unul  sau  altul  să  nu  fie   tem  apoi  emfatic  pieptul, când,  după-ce   va  lua-o  nime  în  nume  de  rău  şi  am  ex­ urmează  motivele  pentru  aplicarea  pedepsei
                                                                                                pus-o  ca  motiv,  care  stă  în  legătură  cu  cele  disciplinare,  adecă  a  înfruntării.
           atacat.                                   am  făcut  mulţi  paşi  de  cari  ne-am  dat                                              Prin  acelea recunoaşte păcătoşenia prim-
                                                     seamă  că  nu-s  în  folosul  nostru,  ne ve­  următoare.
                E   asta  un  rău  inevitabil.  Dreptul                                              In  adunarea  municipiului  dela  31  Maiu   pretorelui  întru  toate,  că  a  procedat  contrar
           criticei  ce-1  exerciază  presa,  stă  mai   dem  apostrofaţi  în  foi.             a.  c.,  la  cererea  unor  locuitori  din  comuna   legii  şi  că  ar  fi  trebuit  să  ştie,  că  el  ca  or­
           presus  de  ori-ce  discuţie.  E  chiar  che­   «...şi  respectivul  corespondent face   Pricaz,  aparţinătoare  cercului  meu  electoral,   gan  controlativ  este  chemat  a  supraveghia,
           marea  presei  să  critice  activitatea  pu­  un  rău  serviciu  causei  române,  când...»  am  interpelat  pe  vice-comitele,  că are  cunoş­  ear  dacă  a  primit  bani  publici  este  dator  a
           blică  a  bărbaţilor  noştri  conducători, să   Trebue  să  muncim  să  devenim ne-  tinţă  despre  aceea,  că  prim-pretorul  Fodor   purta  evidenţă  regulată.
           tragă  în  discuţie  toţi  paşii  lor  ce-i  fac   atîrnători,  să  ştim  judeca  şi  tace  deo­  Gyula  a  luat  în  anul  1893  dela  corn.  poli­  Recunoaşte  că  a  doua  sumă  de  722  fl.
                                                                                                tică  Pricaz  1050  fi.  şi  în  anul  1898  800  fi.  i-a  ţinut  la  el  1  an  şi  jum.  şi  numai  după
           ca  representanţi  ai  poporului  român  şi   sebire  între  bine  şi  rău — în înţeles po­  cu  scop  de  a  cumpăra  Murăşul  mort  de  că­ aceea  i-a  dat  înapoi.
           să-şi  spună  vederile  fără  cruţare.   Cel   litic —  şi  înainte  de  toate  să  ne  câşti­  tră  Bobâlna  şi  de  cătră  Foit  pe  seama  co­  Anticipaţia  speselor  de  300  fl.  pentru
           care  are  curajul  să  asume  sarcina  re-   găm  tăria  să  recunoaştem,  că  am  gre­  munei  şi  că  până  azi  ţine  banii  la  sine  etc.  aceea  trebue  să  o  restitue,  fiindcă  nu  a  fă­
           presentării,  cel  care  nu  se  teme să des-  şit,  să  ne  îndreptăm  şi  să  nu  mărim  (Vezi  interpelaţia  deja  publicată  în  „Activi-  cut  particular  de  spese  şi  nu  l-a  aşternut  la
           voalte  o  activitate  deschisă  ce  priveşte   răul  mistificând  opiniunea,  plantând  dis­ tatea“  în  luna  Iunie  a.  c.)  In  urma  acestei  comitat  spre  aplacidare  în  termin  de  15  zile
           un  public  mai  mare,  să  aibe  şi  tăria  cuţiile  pe  alt  teren  şi  îndârjind  astfel   interpelaţii,  pe  care  doi  locuitori  din  Pricaz  (atunci  poate  i-ar  fi  putut  şi  păpa?)
                                                                                                au  ascultat-o  din  galeria  salei,  atât  corniţele,
           să  rabde  să  i se  spună  adevărul,  fie  a-  spiritele.                                                                          O  împrejurare  uşurătoare este,  că  prim-
                                                                                                cât  mai  vîrtos  vice-comitele  mi-a  făcut  ob­  pretorul  până  acum  nu  a  mai  fost  pedepsit
           cesta  ori  cât  de  crud,  să  aibă  tăria  să                                      servări  aspre  şi  pe  nedreptul,  ear  prim-pre-   şi  că  Pricăjenii  înşişi  nu  au  cerut  socoată.
           rămână  neclintit  în  faţa  unei  critice,  a                                       torului  Fodor  i-a  dat  prilej  a  cere  însuşi
                                                     Cătră  On.  Alegători  de  deputat                                                   (Da  cine  să  fi  provocat  pe  atotputernicul
           cărei  motive  au  fost  şi  sunt  aceleaşi                                          cercetare  în  contra  sa.  In  afacere  apoi  am   Fodor  Gyula  la  socoată?)
                                                                ai  cercului  Ighiului.
           motive  româneşti  cari  îl  inspiră  pe  el.                                        fost  ascultat (?)  din  partea  vice-comitelui  aici   In  urmă  mai  este  şi  acea  împrejurare
                                                                                               în  Orăştie,  cu  care  ocasiune  am  susţinut  in­  uşurătoare,  că  din  această  procedură  nici îm*
                Dar  unde  se  începe  şi  unde  se                                            terpelaţia  şi  am  cerut  să  cerceteze  însuşi  a-
          sfîrşeşte  activitatea  publică  a  unui  băr­  La  mai  multe  întrebări  cu  toată   facerea  agravatoare  în  comună,  ceea-ce  nu  a   puternicitorilor  şi  nici  comunei  nu  s'a  căşu­
                                                                                                                                          nat  pagubă.  (Apoi  cum  stăm  cn  interesele
          bat?  Cari  paşi  cad  sub  competinţa  ju-  stima  Vă  declar,  fraţilor  alegători,  că eu   voit.  Aceasta  au  dorit-o  şi  locuitorii  din   după  un  capital  de  1850  fl.  pe  9  respective
          dicaturei  presei  şi  cari  nu?           nu  am  repăşit  şi  nu  voiu  repăşi  dela  Pricaz.                                 2  ani?  Frumoasă  mângâiere,  că  doară  co­
                Pe  cât  de  uşoară  e  întrebarea,  pe  candidatura  de deputat  a cercului Ighiu.  Aflu  cu  cale  a  notifica,  că  după  inter­ muna  Pricaz  are  bani  de  pradă ?l)
          atât  de  greu  e  răspunsul,  mai  ales  că    Eu  am  fost  şi  voiu  fi  totdeauna  pelaţie  prim-pretorul  Fodor  a  mers  însuşi  la   Din  toate  aceste  considerante  aplicarea
          şi  bărbaţii  noştri  politici  contribue  a  pentru  activitatea  parlamentară,.    Pricaz  şi  a  făcut  (pentru  ochi)  cercetare  în  pedepsei  (înfruntare)  este  motivată.
          mări  încă  zăpăceala  cu  voe,  ca  astfel     Deci  mi-am  ţinut  de  datorinţă,  ca   causa  proprie (?)  cu care prilegiu — afirmative,   Până  aci  decisul  vice-comitelui  în  ex­
          mai  uşor  să  poată  pescui  în  tulbure.  la  recercarea  mai  multor  alegători  ro­  ceea-ce  nici  eu  nici  pîrîtoriu  nu  ştiu  —  ar  fi  tras  prescurtat,  cine  voeşte  să-l  cetească  în­
                                                                                               dat  un.libel  de  depunere  despre  banii,  care  treg,  îi  pot  servi.
               Am  fi  ajuns  acum  unde  am  dorit  mâni  să  primesc  candidatura.           i-a  ţinut  8  respective  3  ani  la  sine.
          să  ajungem.                                    Mă  voiu  presenta  în  mijlocul  sti­                                               Acest  decis  intenţionat  nu  I-am  recurat,
                                                                                                    La  16  Oct.  a.  c.,  adecă  cu  câteva  zile  am  făcut  însă  chiar  acum  arătare  la  minis-
               Da,  am  lovit  şi  noi  în  bărbaţi  ro­  maţilor  şi  iubiţilor  fraţi alegători  în tim­  înainte  de  adunarea  generală  de  toamnă mi-a  strul  de  interne,  cu  atât  mai  vîrtos,  că  am
          mâni,  fruntaşi,  am  arătat  greşelile  şi   pul  cel  mai  scurt,  aşa  cum  am  promis. trimis  pe  cale  ilegală,  adecă  prin însuşi prim-  înţeles,  că  dl  comite-suprem  l-a  recurat  din
          păcatele  lor,  dar  am fost totdeauna con­     La  revedere!                        pretorul,  un  decis  cu  Nr.  19676— 601  data  oficiu  şi  ar  fi  zis,  că  se  miră  ce  om  este
                                                                                               11  Oct.  a.  c., prin  care  este  mântuit,  că  ar  fi  Bercian,  face  gură  mare  în  congregaţie  şi  a-
          duşi  de  interesul  public,  nici-odată  de                   Cu  fiiască  stimă:   primit  1800  fi.  dela  comuna  Pricaz  ca bacşiş  poi  nu  recurează.
          interese  private.  Aceşti  fruntaşi  nepu-
                                                                     Dr.  Aurel  Muntean.      însă  pentru  procedura  sa  necorectă  este  aflat   Asigur  însă  pe  dl  comite,  că  de  acum
          tăndu-ne  răspunde,  au  transplantat  afa-1                                         vinovat  pe  basa  art.  de  lege  23  din  anul înainte  voiu  scrie  mai  multe  lucruri,  cari taie
   1   2   3   4