Page 2 - Activitatea_1901_12_51
P. 2

Pag.  2.                                                                  A C TI V I T A T E A                                                              Nrul  51


             afund  în  administraţia  comitatului,  având  la   Dar’  noi  Ardelenii  când  şi  unde  vom   Membru  al  societăţii  Economico-Ma-   unul  la  un  Ioc,  în  un  partid  închegat  însă
             dosar  trebşoare  ciudate  din  diferite  comune   afla  un  alt  părinte:  bun,  cuminte  şi  plin  de  tritenze.             ucrativ.
             şi  zilnic  vin  la  iveală,  ca  ciupercile  după  o  avânt  ca  şi  adormitul  în  Domnul ? 1  Cine  va   Membru  al  institutului  Etnografic  din  Programul  politic  alternativ,  după  noi,
             ploaie  caldă  de  vară.  Suntem  activişti  şi  ca  mai  culege  de  prin  văile  Carpaţilor  plânge­ Paris.                  nu  are  înţeles,  atunci  »Libertatea«  va  fi  uu
             atari  vom  desvolta  activitate intensivă  despre  rile  şi  prigonirile  noastre  spre  a  le  vesti   Membru  al  societăţii geografice  Italiană.   fac  simile  a  unor  foi  cari  sunt  deja.  Dacă
             ramurile  administrative,  având  numai  presa  apusului  luminat?  Fraţii  latini  la  al  cui  glas   Membru  al  societăţii  Academice-Indo-   ziceţi  dlor  20  inşi  A.  şi  Bv  apoi  nu  vă  ge-
             la  îndemână.                             ne  vor  mai  trimite  vorbe  de  încuragiare  în  Chineze.                          naţi  a  zice  şi  C.  Dacă  acceptaţi  punctul  3  i
                  Nu  să  mire  on.  public,  care  mă  cu­  luptele  ce le  pui tăm  cu  duşmanii  seculari ?   Membru  corespondent  al  institutului   construcţia următoare asemenea nu mai are  Ioc.
             noaşte,  că  prim-pretorul  Fodor  a  poruncit   Cine-’şi  va  mai  ridica  glasul  autoritar  împo­ portugez  din  Coimbre,   Alternativele  de  câtă,  dacă,  noacă,  eacă  nu   i
             notarilor,  cari  mai  toţi  sub  mine  au  depus   triva  neomeniilor  maghiare ?!       Membru  al  altor  congrese  istorice  şi   au  loc,  atunci  când  este  vorba  de  schimba­
             examene  de  notari  şi  cărora  le-am  fost  con­  Ce  aţi  perdut  şi  ce-am  perdut I  literare.                            rea  situaţei  recunoscută  deja  de  păgubitoare.
             ducător,  că  să  aleagă  pe  ori-şi-cine,  chiar  şi   Părinte  buni  ce  ne-ai  părăsit  nu  după   Laureat  al  facultăţei  de  litere  British   Nu  cunoaştem  pe  cei  grupaţi  20  sau
             pe  popa  Moţa,  numai pe Bercian nu, ca mem­ voia  inimei  tale,  ci  la  porunca  nestrămuta­ Athenaeum.                     100  de  factori,  cari  profită  de  zicerea  lui
             bru  în  adunarea  municipală.            telor  legi  fireşti,  din  lumea  viselor,  a  păcii şi                             Tacitus :  »Libertatea*  este  cel  mai  scump  te-
                  L-a  durut,  îl  doare  şi-l  va  mai  durea  odihnei  vecinice,  aduţi  aminte  şi  de  noi,  lu­                        saur  al  omului,  însă  ne  vom  convinge  în cu­
             loviturile  ce  o  să  urmeze.            minează  mintea  şi  încălzeşte  inima  celor-ce     Foaie nouă.                     rând  şi  credem,  că  nu  veţi  lua  în  nume  de
                  Una  să  şi-o  însemneze,  că  dacă  naţio­ mai  servesc  la  altarul  unde  tu  ai  fost  preot                          rău,  ici-colea,  la  câte  o  observare  făcută  cu   ii
             nalul  institut  de  credit  şi  economii  „Arde-  mare.                                                                       scop  curat,  nefăţărit  şi  ducător  la  ţintă.
             leana“,  cu  care  încă  nu  m am  răfuit  nici pe   Vecinică  pomenirea  ta«  1          Avem  înaintea  noastră  un  Articol-Pro-   Ideile  depuse  de  altcum în  Articlu-Pro-
             departe,  nu-i  ajuta  chiar  şi  cu  membrii  sei   Din  vieaţa  lui  V.  A.  Urechiă.  gram,  prin  care  se  aduce  la  cunoştinţa  unor   gram  sunt  acceptabile,  numai  calea  apucată   ti
             trimişi  la  Romos,  la  tot caşul nu-şi  putea juca   Cât  de  mult  a  fost  apreciat  răposatul  adrese,  din  partea  dlui  Dr.  Aurel  Vlad,  că   este  în  câtva  greşită.  m
             halaripul.                                 V.  A.  Urechiă,  nu  numai  la  Români,  ci  şi  vre-o  20  inşi  au  decis  înfiinţarea  unei  foi   Când  este  vorba  de  consolidarea  puteri­
                  Din  vieaţa  municipală  voiu  mai  scrie,   în  străinătate,  să  poate vedea  din  următoarea  numită  »Libertatea»,  unde  va  apărea  nu  să   lor,  de  luarea  unei  căli  corespunzătoare  şi de
             acestea  le-ain  scris  pentru  informarea  publi­  schiţare:                        spune,  probabil  că  aici  în  Orăştie.  ajungerea  unei  ţinte  atât  de  sublime,  altcum
             cului  în  preajma  restauruţiunii  comitatense.  V.  A.  Urechiă  a fost  senator  şi  deputat   Ne pare  bine  că  se  recunoaşte  agrava­  trebue  să  se  purceadă.  Vom  mai  reveni,  tot­

                           Laurian  Bercian,  redactor.  aproape  fără  întrerupere  al  judeţului  Neamţ   rea  situaţiei  politice  a  naţiunii  române  zi  de   deauna  obiectiv.
                                                       şi  al  judeţelor  din Basarabia, ear’  după  luarea  zi,  (dar’  în  31  ani  sunt  foarte  multe  zile)  şi   Numele  libertăţii  este  dulce,  folosirea  ei
                                                       Basarabiei  a  fost  ales  continuu  la  colegiul  mai  tare  ne  îmbucură  că  aflăm  soţi  pentru   este  delicioasă  şi abuzarea  cu  ea  este  atât  de
                                                       II.  de  Senat  de  Covurluiu,  cu  escepţie  în  ul­  de  a  conlucra  la  ieşirea  din  impasul  în  care   amară9,  a  zis  Cantu  Caesar.
                 Vasilie  A,  Urechiă.                 tima  ligislatură.                         am  ajuns.
                                                            Ministrul  de  culte în  mai  multe  rînduri.  Cine  vorbeşte  de  tactică  trebue  să  aibă
                  Cel  din  urmă  orator  la  înmormântarea   Membru  în  comitetul  teatral  mulţi  ani   cunoştinţă  şi  de  strategie,  apoi  când  este   Convocarea a Il-a.
             neîntrecutului  bărbat  român  a  fost  dl  Luca  fără  întrerupere.                 vorbă  de  un  popor  de  peste  3  milioane,  noi
             Rusu,  care  a  vorbit  în  numele  Transilvă­  Preşedinte  al  Ligei-Culturale.     credem,  că  numai  o  strategie  bine  chibzuită   Nefiind  faţă  două  treimi  din  numărul
             nenilor:                                       Membru  fondator  al  Ateneului  român   poate fi  aplicată,  ear’  tactica  rămâne  a  se   tuturor  membrilor  la  adunarea  generală  con-
                  »Nu  grăbiţi I                       şi  după  moartea  lui  Nicolae  Kreţulescu,  pre­  manua  de  părţi  unitare  mai  mici,  precum   chemată  pe  Dumineca  trecută,  a  doua-oară
                  Mai  sunt  inime  îndurerate, a  căror  sus­ şedinte.                           comună,  cerc,  comitat. Dacă  strategia  în sine   conchem  membrii  «Reuniunii  a  doua  de  în
             pin  nu-’l  poate  cânta  gronistul  armatei  ro­  Membru  fondator  al  Societăţii  Acade­  cuprinde  toate  recerinţele  unui  popor, părţile   mormântare  din  Deva»  la
             mâne;  mai  sunt  orfani  a  căror  durere  nu  o  mice  Române  şi  în  urmă  membru  şi  preşe­  tactice  au  să  opereze  în  cosonanţă  şi  în  le­
             poate  representa România  oficială  prin  glasul  dinte  al  Secţiunei  Istorice  a  Academiei  ro­  gătură  şi  dacă  aşa  să  urmează,  reuşita  is-   adunarea  generală
             nici  unui  representant  al  său.        mâne.                                      bânzii  este  sigură.
                  In  numele  acestor  inimi  îndurerate,  es-   Membru  al  Societăţii  Geografice  Ro­  Că  partidul  naţional  român  de  mult nu   ce  se  va  ţinea  Duminecă  la  29  Decemvrie
             cluse  din  jălania  oficială,  în  numele  acestor  mâne.                           mai  funcţionează,  o  am  declarat  când  am   a.  c.,  după  ameazi  la  2  ore  în  sala  corpora­
             orfani  depărtaţi,  în  numele  Românilor  Tran­  Preşedinte  al  comisiunei  monumentelor   înfiinţat  noi  »Activitatea»  şi totuşi  sub  egida   ţiei  industrieşilor din  loc,  hotărîndu-se  asupra
             silvăneni  şi  a  presei  de  peste  munţi,  depun  istorice  din  ţeară.            lui  se  dau  manifeste,  subscrise  chiar  şi  de     O b i e c t u l u i :
             la  acest  sfânt  mormânt  omagiul  dureros  a   Preşedinte  al  societăţii  de  cultură  Ma-   aceia,  cari  afirmă neexistinţa  lui.  Neînţelegere
             lor  3  milioane  de  inimi,  atât  de  adânc  şi  cedo-Română.                      cam  vădită.                              întregirea  statutelor,  ca  reuniunea  sir  înfiin­
             fără  veste  rănite  prin  moartea  neobositului   Membru  al  societăţii  Ştiinţifico-literare   Dacă  cineva  intenţionează  sanarea  nea­ ţeze  şi prin  alte  comune  filiale  şcl.
                                                                                                                                                 Propunerea  directorului  cu  recomanda­
             luptător  conducător  V.  A.  Urechiă.    din  Iaşi.                                 mului  său,  apoi  nui  permis  ca  să  limiteze   rea  comitetului  administrativ.
                  Ce  aţi  pierdut?  Şi  ce  plângeţi  ;    Osebit  membru  al  următoarelor  insti-   cercuri  separate  (cercul  nostru,  vostru,  ce-
                  Plângeţi  perderea  soţului  credincios  şi  tuţiuni  culturale  din  întreaga  lume,  unde   lora  etc.)                      Vă  aduc  aminte,  că  la  această  aduna­
             al  părintelui  iubit;  plângeţi  pe  înaltul  func­ veneratul  nostru  istoric  era  căutat  şi  măgulit   Activitate  viuă 1  da,  aceasta  o  am  cerut  re  generală,  după  §.  18.  din  statute  şi  mai
                                                                                                                                            puţini  membri  hotărăsc, fără  a  băga  în  samă
             ţionar  şi  scrutător  neobosit al trecutului  apus,  pentru cunoştinţele sale şi  hărnicia sa, aşa era:  săptămână  de  săptămână  dela  apariţia  foii   pe  cei  neveniţi  la  adunare.
             pe  ilustrul  profesor  universitar;  plângeţi  pe   Preşedintele  Mantenanţei  Felibrigiului   noastre  încoace,  însă  durere numai  în  cercid
             marele  bărbat  de  litere.  Noi  însă,  noi  Arde­ Latin.                           nostru  au  aflat  aderenţi.                   Din  şedinţa  comitetului  administrativ,
             lenii  plângem  pre  preotul  mare  al  cultului   Preşedinte  al  societăţii  ştiinţifice  şi  li­  Punctul  1  şi  2  l-am profesat  şi  punctul   ţinută  în
             nostru;  noi  plângem  pe  apostolul  neobosit  terare  din  Alais  (Gard).          3  ne  înveseleşte,  că  seamănă  ca  ochiu  cu   Deva,   la  15  Decemvrie  1901.
             şi  pururea  tinăr  al  cause  naţionale,  noi  plân­  Preşedinte  onorar  al  societăţii  Heraldice   ochiu  cu  programul  nostru,  pentru-că  el  are   Aug.  A.  Nicoară,   Dionis  Ardelean,
             gem  scutul  rupt  şi spriginul  perdut al  unităţii  Francese.                      în  vedere  schimbarea  tacticei  de  pasivitate   director.            secretar.
             inimilor  române,  idealul  cel  mai  sfânt  şi ma­  Preşedinte  onorar  al  Institutului  Aral-   faţă  de parlament,  în  activitate.
             re  al  neamului  nostru 1                dico-Italiano.                                  Solidaritatea o  acceptărn  din  toată  ini­  Iubiţi  membri:
                  Ateneul,  Academia,  Senatul  şi  însăşi   Membru  al societăţii de  studii Japonezo   ma  şi  am  dori  ca  eu,  tu,  el  şi  noi,  voi  şi  ei   Cu  dragoste  ne  apropiăfn  de  Domnia-
             Ţeara  va  găsi  între  iluştri  săi  fii  pe  urmaşul  Chineze.                     să  peară,  să  rămână  pentru  toată  suflarea  Voastră,  membrii  reuniunei.  A  acelei  reuni­
             care  se  ocupe  cu  vrednicie  golul  lăsat  de   Membru  corespondent  al  Academiei   românească,  menită  a trăi  sub  o  cârmuire  ca   uni,  căreia  noi  i-am  dat  naştere,  ai  cărei  pă­
             acest  preot  al  vremilor  bătrâne.      spaniole.                                  a  noastră  maşteră,  numai  noi,  adecă  toţi  ca  rinţi  buni  am  fost dela  1886,  când  am  înfiin-

                                                       n’ai  voe  să  faci  excepţiune  pentru  Ardeal,        Anonimus  C.  25.            dacic;  ear  alţii  zic  că  e  nume,  dat  de  legio­
                     FOIŞOARA                          mai  ales  că  nici  n’ai  motivat  pentru  ce  a-   „Domino  suo  de  bonitate  illius  terrae   narii  romani  aduşi  din  Latium,  din  colonia
                                                       nume  ai  făcut  excepţiune.               multa  dixit.  Quia  terra  irrigaretur  optimis   romană  cu  capitala  Ardea.

                                                            In  caşul  al  doilea,  Maghiarilor  le  lip­  fluviis,  et  quod  in  arenis  eorum  aurum  col-   Eu  fireşte  nu  afirm  ce  nu  pot  dovedi.
               Originea  R om ânilor.                  seşte  istoria  despre  ocuparea  patriei;  în  acel   igerent,  et aurum terrae  illius  optimum esset“.  Ne  mai  spune  Dr.  Pauler  că  localitatea  care
                                                                                                                                            în  secolul  al  XlII-lea  se  numia  „Satureleu"
                                                       cas  tot  ce  s’a  scris  în  această  materie,  ar  fi   Cronica  ilustrată.
                           (Urmare  şi  fine.)         poveşti  şi  ficţiuni.  Atunci  ar  fi  adevărat  ce­                                (poate  Saturău)  azi  sună:  Sâtoralja-Ujhely.
                                                                                                       „Dicitur  autem  regnum  illud  Erdeelu,   Când  am  cetit  acestea,  mi-a  venit  a-
                                                       ea-ce  savantul  german  Dtimmler  a  zis  despre
                  Numai  acela  poate  aşa  ceva  afirma,   cronica  lui  Anonimus,  că  aceea  nici  ca  le­  quod  irrigatur  plurimis  fluviis,  in  quorum  a-  minte  fără  veste  o  scenă petrecută  în  tinere-
             care  nu  ştie,  că  posedem  documente,  care   gendă  (spătere  Sage)  nu  poate  avea  trecere.   renis  aurum  colligitur,  et  aurum  terrae  illius  ţele  mele,  ca  gimnasist  în  Cluj.  Profesorul
             consună  şi  întăresc  autenticitatea  cronicei   Diimmler  a  înţeles  laudele  despre  luptele   optimum11.                  nostru,  un  preot  din ordul piariştilor,  într’una
             lui  Anoimus.                             Maghiarilor  în  Saxonia,  Bavaria,  Germania,   Un  lucru  e  mai  presus  de  ori-ce  îndo­  din  zile  vorbind,  în  decursul  prelegerii,  des­
                  Ceea-ce  Dilmmler  numeşte  „lacherlicher  Italia.  Dar  în  acel  cas  s’ar  devalva  ca  sim­  ială,  anume  că:  ţeara  aceasta  s’a  numit  Ar­  pre  familiile  nobile  istorice,  între altele  a zis :
                                                                                                                                            „Nomina  Hungarorum  exeunt  in  tics  et pics,
             Nationalstolz11,  nu  e  mai  mult,  ba  poate  e  ple  poveşti  tot  ce  Anonimus  a  scris  şi  cu   deal,  înainte  de  a  fi  călcat  picior  maghiar pe   uti:  Kornis,  Eszterhâzy".  Tineretul,  ştrengari
             mai  puţin  decât  aceea,  cu  ce  se  fălesc  mulţi  privire  la  faptele  Maghiarilor  săvîrşite  îp  Un­  acest  pământ.
                                                                                                                                            precum  eram,  am  strigat  cu  toţii  deodată, ca
             profesori  nemţi,  deja  răsboiul francez încoace? garia.                                 Că  numele  Erdeelu,  e  schimonosit  din
                                                                                                                                            la  o  comandă:  „Vivat!"  Urmarea a  fost:  dis­
                  Noi  (Maghiarii)  îl  iubim  pe  scriitor  (pe                                  numele  Ardealu,  nu  sufere  îndoială.  Termi-   ciplinarea  discipulilor.
                                                            Aveţi  deci  dreptate,  dle  Dr.,  când  luaţi
             Anonimus)  pentru-că  e  sânge  din  sângele                                         naţiunea  e  românească,  dovadă  că  Români
                                                       în  apărare  autenticitatea  cronicei  lui  Anoni­                                        Am  consultat  şi  marele  lexicon  ma­
             nostru  şi  simţeşte  la  fel  cu  noi.                                              au  fost  aceia,  dela  cari  au  auzit  acest nume.
                                                       mus,  dar  repet:  atunci  nu  se  poate  face  ex­                                  ghiar  „Pallas“  despre  ocuparea  Ardealului, a-
                  Acum  suntem  în  clar  cu  toate,  dar   cepţiune  pentru  Ardeal.             Dr.  Pauler  la  pag.  160  ne  spune  că  numele   colo  tot  pe  basa  cronicei  lui  Anonimus  este
             pardon  dle  Dr.,  când  cineva  se  provoacă  la                                    Erdeelu  (dînsul  îl  pronunţă  şi  mai  greşit,  şi   reprodusă;  ear  eu,  care  în  acest  studiu  al
             un  document,  în  caşul  concret  la  istorie,  nu   Şi  ca  să  fie  şi  mai  evidentă  cronica  lui  îl  serie:  Erdueleu)  în  ziua  de  azi  ar  suna:   meu,  singur  de  chestia  ocupării  Ardealului
             are  voe  să  aleagă  şi  culeagă  tot  ce-i  con­  Anonimus,  Dr.  Pauler  pune  faţă  în  faţă,  pa­ Erdâalja.  Eu  mi-aşi  permite  de  a  întreba:   m’am  interesat,  şi  cronicele  maghiare  încă
             vine,  ear  ceea-ce  nu-i  convine  să  respingă:   ralel,  atât  din  cronica  lui  Anonimus  cât  şi  Per  quam  regulam ?  Este,  nu-i  vorbă,  în  co­  numai  cu  privire la ocuparea Ardealului le-am
             sau  totul  sau  nimic.  Aceasta  e  un  ce  atât de   din  Cronica  ilustrată  raportul  lui  Ogmand,  mitatul  Târnava-mică  un  sat  românesc  cu   consultat  şi  confrontat,  am  primit  impresiu-
             elementar,  încât  n’are  să  fie  cineva  juriscon­  spionul  lui  Tuhutum,  care  fu  trimis să  vadă:  numele  Subpădure,  pe  care  Maghiarii  l-au   nea,  că  Anonimus  într’adevăr  a  fost,  precum
                                                        ce  tel  de  ţeară  e  Ardealul ?  Apoi  constată  tradus  în  Erddalja,  dar  din  Erdeelu  să  faci
             sult  pentru  de  a  înţelege,  ajunge  mintea  să­                                                                            îl  numeşte  Dr.  Pauler:  „Un  istoriograf serios,
                                                        că  ambii  autori  au  trebuit  să  lucre  din  ace­ Erddalja,  aceasta  se  numeşte:  r-â-râ,  fogd-râ.
             nătoasă  a  unui  simplu  ţeran.  Căci  una  din                                                                                critic  şi  adânc  cugetător".  Aceasta  caracteri-
             două:  sau  este  cronica  Iui  Anonimus  auten­  laşi  isvor,  deoare-ce  ambele  cronici  consună,   Dacă  e  vorba  de  curagiu,  apoi  sunt  sare  i-o  face  lui  Anonimus  Dr.  Pauler,  un
             tică  sau  nu.  In  caşul  prim  e  autentică  şi  cu   deşi  autorii  nu  s’au  cunoscut.  între  Români  unii  atât  de  curagioşi,  încât  a-  bărbat  erudit,  membru  al academiei maghiare,
             privire  la  ocuparea Ardealului prin  Tuhutum  Eată-le:                             firmă  sus  şi  tare,  că  numele  Ardeal  e  nume care  a  studiat,  examinat,  confrontat  şi  recti-
   1   2   3   4