Page 2 - Activitatea_1902_02_06

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 6

Scopul ziarului „Libertatea" e duplu. mult promise, — a convocat conferenţa dela Comitetul electoral cercual se va con­ Nu ne închipuim, că proiectul nostru
Unul e politic, celalalt seamănă cu Mercurea şi a decretat pasivitate pentru stitui imediat, alegându-şi president, notar
e cel mai perfect; dar’ după părerea
scopul alianţei mai sus caracterisate. Românii din Ardeal. şi eventual şi cassar.
Scopul politic ar fi propagarea De aci încolo spărtura a devenit din Datorinţele comitetului cercual electoral noastră e singurul proiect executabil
principiului activităţii.. ? aşa zise grupa an în an tot mai mare în rîndurile luptă­ au să fie: controlarea compunerii listelor între împrejurările date.
Moţa în numărul prim. torilor noştri, astfel că ajunsesem acolo unde electorale în comunele aparţinătoare cercului, Cel-ce are îns6 altul mai bun,
Dară nu-’i lucru clar; pentru-că suntem şi astăzi, de a nu mai şti, dacă existăm şi ţinerea în evidenţă a tuturor alegătorilor s6-’l spună şi noi vom fi cu el. Dis­
Moţeştii se declară pentru activitate, sau nu, ca partid politic. români, adicţi ai programului naţional. cuţia e deschisă.
însd tot în acelaşi „articol-program** (!) In această situaţie, devenită şi mai II. Presidenţii tuturor comitetelor elec­ Tema, într’adevăr mai actuală
zic, că ei respectează şi se supun ho- deplorabilă prin faptul, că deputaţii români torale cercuale dintr’un comitat, formează,
decât ori şi care alta, este bine pre-
tărîrilor conferinţelor naţionale! din părţile ungurene şi bănăţene, singurii fără altă alegere sau însărcinare, numai pe
O contrazicere mai eclatantă nu cari mai purtau lupta naţională, au fost scoşi basa încrederii depuse în ei ca conducători cisată, modul constituirii comitetelor
ne putem nici închipui dela oameni cu din parlamentul ţerii, — oameni de inimă ai comitetelor cercuale: comitetul electoral şi peste tot organisarea asemenea,
minte normală. s'au pus să pregătească terenul pentru o comitatens, care earăşi se constitue, alegându-şi cum însă massa alegătorilor poporul nu
Doar pasivitatea este o hotărîre nouă reculegere, pentru o nouă închiegare a president, notar şi cassar. Comitetul co­ este tras în combinaţie, nu o pricepem.
conferenţiată; deci supunendu-te acelei rîndurilor luptătorilor, şi au convocat adu­ mitatens electoral are dreptul a se întrejl, cu Asupra acestei omiteri vom opina şi
hotărîri, nu poţi fi luptător pentru ac­ narea naţională dela 1881, pe basa unei or- dela sine putere, înainte de constituire, cu
tivitate I ganisări sistematice, cea mai perfectă ce a atâtea persoane marcante române din vieaţa noi, făcend şi unele întregiri neîncun-
Moţeştii bag-seamă nu simt tărie putut fi contemplată. publică a acelui comitat, cu câte va afla de jurat de lipsă în cadrul punctaţiunilor
destulă, s6 combată greşelile făcute de Fie-care cerc electoral a fost provocat lipsă. Asta în vederea, că sunt comitate, în de organisare, trase din viaţa practică.
o conferinţă; sunt dară o sectă nouă să trimită delegaţi aleşi la conferenţă, şi cari nu se află decât câte două cercuri elec­ Chiar şi cei-ce au dat naştere
politică: activo - pasivişti, ermofrodiţi astfel în conferenţă a fost representat fie-care torale, prin urmare, cei doi presidenţi ai co­ temei, pot fi mulţumiţi cu expunerile
politici, în limba poporului mai po­ alegător prin mandatarii sei, a fost representat mitetelor cercuale nici n’ar putea să formeze
»T. R.«
trivit s6 pot numi: corcituri politice. întregul popor român din patrie, dat fiind comitetul electoral comitatens.
Despre capul lor, redactorul şi că întregul popor român aparţine unui singur Datorinţa comitetului comitatens elec­
editorul „Libertăţii*1 Ioan Moţa, care partid politic, partidului naţional român. toral este, să studieze bine situaţia politică
pe lângă multele agenturi de asigurări, In conferenţa aceasta naţională s'a votat, din comiat, să-’şi câştige convingerea, că par­ CORESPONDENTA.
9
s6 mai ocupă ici-colea, aşa mai rar, şi cum ştim, programul nostru naţional şi a tidul naţional român în care cerc ar putea
cu preoţia, nu poate afirma „Tribuna*1, fost acceptat în mod obligător pentru toţi pune candidat cu prospecte de învingere, — Abrud, în Febr. 1902.
că ar fi necunoscut, n’ar avea trecut; principiul solidarităţii în luptele naţionale. că învingerea putea-s’ar raporta oare din
deoare-ce până în timpul mai nou acest propriile noastre puteri, sau numai în urma Mult onorate D-le Redactor!
Pe basa acestei organisări a funcţionat
agent-preot i-a fost cel mai harnic ra­ vre-unui compromis cu una din celelalte par­
partidul nostru naţional până la edarea cu­ Binevoiţi a da loc următoarelor în pre­
portor paiivist; credeai, că pe toţi ac­ tide politice din ţeară, — şi în urmă să
noscutelor ordonanţe ale ministrului Hieronymi, ţuitul D-Voastră ziar »Activitatea*.
tiviştii are să-’i trimită în sînul lui Bel- procure din vreme listele electorale din în­
care ne-a decretat de desfiinţat partidul şi a Ziua de 2/15 Februarie e sărbătoare
zebub1 tregul comitat.
oprit funcţionarea comitetului central electoral. împărătească (Stretenia), adecă Intimpinarea
Noi credem, că tot această dorinţă III. Presidenţii comitetelor electorale
II numim aşa, pentru-că aşa a fost Domnului, la care neamul românesc ţine cu
creştinească (II) o simte acest quasi-preot comitatense, formează, fără altă alegere sau
numit dintru început, — fiind-că organisarea multă evlavie, când fiecare abea aşteaptă această
şi soţii lui şi azi faţă de „Activitatea** însărcinare toţi împreună, comitetul central
noastră de partid nu s’a putut face decât sfântă zi, spre a putea merge la biserică,
noastră, şi: electoral al partidului naţional român, care
numai pe basa legii electorale. Au ajuns însă unde să-’şi poată înălţa ruga ferbinte cătră
Acesta e scopul c e l Cbdei36TCbt al asemenea se va constitui, alegându-şi pre­
în iruntea afacerilor oameni, cari s’au crezut bunul D-zeu. Nouă Românilor de sub coroana
grupei formate de agentul-preot, şi a sident, notar, cassar, eventual şi alţi func­
a fi mai cuminţi de cât Organisatorii parti­ Sf. Ştefan nici batăr sărbătorile nu ni-e îngă­
ziarului „Libertatea**. ţionari. Comitetul central electoral încă are
dului, şi abandonând numirea vechie, şi-au duit ca să Ie putem sărba cu sfinţenie, fiind­
Ei au fondat ziarul lor numai ca dreptul a se întregi, înainte de constituire,
luat titlul de comitet naţional român, ceea-ce că din partea stăpânirii nu ni-se respectează
să facă concurenţă materială ziarului cu dela sine putere, cu toate acelea persoane
a dat apoi ansă guvernului să-’l desfiinţeze nici acest drept religios. Aşa de exemplu în
nostru, ceea-ce înse pe noi de loc nu ne de valoare din vieaţa noastră publică, despre
şi să-’i interzică funcţionarea. ziua de Intimpinarea Domnului am văzut
alterează, deoare-ce dela început n’am cari ştie că posed încrederea perfectă a obştei
Inzadar o spunem noi la toate ocasiunile, oameni, se înţelege Români, fiind citaţi în
aşteptat câştig material, ci am asceptat că ordonanţele lui Hieronymi sunt ilegale româneşti. Prin aceasta vrem să rămână des­ aceeaşi zi la judecătoria cercuală din Abrud,
câştig moral, cu care, fiind azi obştea chisă calea de a putea trece în noul comitet
şi înzadar cerem cu toată insistenţa rein­ din cele mai îndepărtate sate aparţinătoare
română atât de bine dispusă pentru central toţi acei memhri din vechiul comitet,
tegrarea partidului, restitutio in integram, acestui cerc, precum: din Mogoş, Presaca,
activitate, cu tot dreptul ne şi putem cari sunt indispensabili în politica naţională
prin revocarea acelor ordonanţe, — pentru-că Feneş, Galaţi, între cari chiar şi preoţi, o faptă
mândri. română; ceea-ce ar fi şi o manifestare a
guvernul maghiar nu ne va face acest ser­ atât de strigătoare la cer, care mâhneşte inima
Noi pentru un principiu măreţ voinţei noastre de a ţinea la vechea organi-
viciu, nici cel de acum, nici cel viitor. Ear’ ori-cărui creştin. Să ne întrebăm de unde
am păşit în luptă, nu din motive ma­ saţie de partid, pe care numai în urma ne­
a sta cu mânile în sin, aşteptând vremuri poate să vină atâta nerespectare şi atâta căl­
teriale ori concurenţiale / deci avem im­ cesităţii o înlocuim cu alta nouă, până când
mai bune, ar fi în detrimentul causei, care care a cultului religios. Această enigmă e
puls cu mult mai puternic decât să fim ni-se va da posibilitatea de a ne întoarce
nu poate rămânea neapărată pe nici un foarte uşor de deslegat, cine vrea ca să o
jigniţi de astfel de concurenţă. earăşi îndărăt la ea.
moment. Comitetul central electoral e apoi su­ priceapă, graţie pasivităţii, să nu zicem letar-
Aflându-ne deci în situaţiunea în care premul nostru tor politic, care are să decre­ giei d-lor pasivişti; aceasta vine de acolo,
ne-am mai aflat, n’avem să facem decât aceea fiind-că poporul român nu e prin nimenea
teze, dacă e sosit sau nu timpul să schimbăm
ce am mai făcut: să ne organisăm din nou. representat în casa ţării, unde în numele alor
Organisare. tactica politică, dacă putem să întrăm în
Şi organisarea, în lipsa altor base legale, nu
luptele electorale, şi în cari cercuri, având 3 milioane, de sub coroana Sf..Ştefan, cu
o putem face decât earăşi pe basa legii graiul viu să ceară respectarea cultului dum-
(Urmare din nr. trecui.) el dreptul să nomineze şi candidaţii partidului.
electorale. nezeesc.
Va face din când în când şi câte un esposeu
La anul 1869 s’a făcut prima spargere ţ Cum? Cam în feliul următor: amănunţit politic asupra situaţiunii, şi va lua Zică toţi Românii, dela prelat până la
a rîndurilor închiegate, când o mare parte I. In fie-care cerc electoral, locuit de cel din urmă muncitor, că dacă ca pe timpul
toate măsurile de lipsă, că închiegarea par­
din intiliginţa română, nemulţumită cu politica Români, se alege comitet electoral cercual, cu tidului să se facă pe toate liniile. desrobirii, ar fi uniţi în cugete şi în simţiri,
lui Şaguna, care recomanda acceptarea situa- ţinerea în vedere a celor mai populari şi ar merge cu toţii pe drumul concordiei, ar
Acesta e proiectul nostru de
ţiunei ce ni-s'a creat prin perfecţionarea uni- mai de încredere bărbaţi din cerc. Alegerea trimite în dieta ţării oameni devotaţi, atunci
organisare, zice »T. R.«, pentru a cărui
unei Ardealului cu Ungaria, şi ducerea unei se face în conferenţa confidenţială a inteli­ rândurile noastre resleţe şi frânte de cătră
lupte energice parlamentare pentru eluptarea genţei române din cerc, convocată anume punere în lucrare s6 cere, fireşte, un olaltă s'ar organisa şi scoate din abisul şi de-
celorlalte postulate naţionale, care ne erau de pentru executarea acestei lucrări. comitet de iniţiativă. sastrul de sub masca pasivităţii.
părintele Vasile; şi tocmai ca odinioară pe Memorandului în gara dela Teiuş, în sala tatea din Kiel. Cam pe vremea asta, numitul
F01Ş0ARA Eva — amăgit-a inima lui, şi l-a prins în de aşteptare clasa III., sus pe masă, te săruta teolog scoase un op cu titlu : „ Contemplaţii
rociu. Şi îndeşert cruce şi-a făcut părintele şi îmbrăţişa?.. A trecut timp la mijloc, moş asupra celor mai mari binefaceri ale lui
Mangra peregrinează. Vasilie, căci »nu a putut stinge săgeţile aprinse Herleo, şi e bine, că dl în sfaturile lui cele D-zeu*, în care între altele se poate găsi şi
ale vicleanului,* a) ci înduplecatu-l-a să creadă, necuprinse, şi în înţelepciunea lui cea fără următoarea descriere nostimă despre îmmor-
şi el a crezut — că ţeara făgăduinţei, de de sfîrşit, în decursul timpului te-a chemat mântarea lui Isus Christos (pagina 171):
Obiceiu creştinesc este, ca oameni evla-
unde părintele Vasilie are s’aştepte ridicare la sine, ca să nu mai vezi şi această năpastă Măria-Sa guvernorul, Pilat, îl dărui pe Iosif
viosi, ca de pildă părintele Mangra, de a lor
şi înălţare, ear’ bietul popor român asuprire venită pe capul nostru, şi să te convingi, că cu trupul Mântuitorului. Se ridicase un ca­
datorinţă să-’şi ţie, ca barem odată în întreagă
şi năcaz — în Budapesta este. sărutarea primită dela lupul îmbrăcat în piele tafalc înalt, cu 7 trepţi, pe care era aşezat
viaţa să peregrineze la locurile sfinte, să se
Aruncat în braţele ispitei, şoptindu-i la de oaie, a fost sărutarea lui Iuda. un sicriu duplu acoperit cu catifea scumpă.
închine la sfântul mormânt, să cerceteze ţeara
ureche ademenitoare voci de sirene, prin * Sicriul era împodobit cu ţirade de aur şi
făgăduinţei, ţeara în care curge »lapte şi miere*, * *
vorbe dulci, ochi galeşi şi strîngeri de — »Vidi alios ventos.* Mai avut-a biserica încunjurat de o mulţime de lumini puse în
pentru-că aici, departe de grijile lumeşti, să-’şi
mâni, părintele Vasile, găsit-a locul sperării şi poporul român în sinul său trădători, şi luminări de argint. Era un conduct impunător.
poată suprima boldurile diavoleşti, să-’şi stâm- sale pe coridoarele casei deputaţilor, gârbo- i-a ştiut pune la locul meritat; şi nădejde Sicriul fu aşezat într’o trăsură de paradă îm­
pere mânia şi pasiunea, şi să-’şi adape su­
vindu-se de atâtea complimente făcute avem în geniul poporului român, că de dis­ brăcată tot în negru şi trasă de cai acoperiţi
fletul însetat cu apă din isvorul mântuirei...
tuturor botezaţilor şi nebotezaţilor, şi de preţul public îl va face părtaş şi pe acest cu poneve de catifea. Trăsura era urmată de
De astfel de idei cuprins fiind şi sme­
multul antişambrat pe la d-nii miniştrii; ear’ călugăr nesăţios, poftitor de glorie fără muncă, o ceată mare de persoane marcante îmbră­
renia sa părintele Vasile, părăsit-a celula sa
setea stâmpârându-şi-o nu la lacul Siloamului, şi capabil numai de o detestabilă muncă de cate în haine negre de doliu, şi cu pălării
călugărească, încălţatu-s'a în loc de ghete
ci la halba cu bere, şi potolindu-şi poftele sobol... provăzute cu panglici lungi de crep. Pe o
sandale, încingându-şi coapsele sale cu brâul
prin cele orfee Oradea-mare, 16 Februarie 1902. mică piramidă era aşezată fotografia defunc­
umilinţei, cu un bruş de mămăligă în straiţă —
Ţi-ai uitat, părinte Vasilie, că cine sâ Rourel. tului încunjurată de lumini binemirositoare
pornit-a spre ţeara făgăduinţei, cetind acaf-
aruncă în ispită, iubeşte primejdia, şi cine ş. a. m. d....
tistul, şi după fiecare rugăciune câte o mărgea
iubeşte pericolul, zice sfânta scriptură, să Dacă nu s’ar găsi tipărită negru pe alb,
slobozind — ajuns-a până la Budapesta, Din vremuri vechi.
pierde în el. nime n’ar crede că descrierea asta e făcută
»când iată spiritul necurat din om, umblă * * *
prin locuri fără de apă, căutându-şi odihnă Unde eşti, moş Herleo, ca să vezi pe Pe la anul Domnului 1770 trăia în în adevăr de un profesor de teologie şi totuşi
aievea e aşa.
şi nu găseşte,* J) până nu întâlneşte pe părintele Vasile, carele pe timpul procesului Germania un teolog învăţat, Dr. W. Chr.
Chrysander, profesor de teologie la universi­
i) Matei 12, 48. 2) Efeseni 6, 13.