Page 3 - Activitatea_1902_02_07

Nrul 7. A C T I V I T A T E A Pag. 3.

O privire arunrată asupra cuprinsului Pretura Deva tot la 20, 21 şi 22 D-Voastră l-a ridicat în ochii unor Români, valurile apei. Un biet om a ieşit ca vai de
acestui prim volum din cartea d-lui T. V. Martie. Deobligaţi 647. cari azi cu toţii l-au părăsit, aşa că tocmai el la malul rîului şi văzând că nevastă-sa şi
P.tcăţian, e de ajuns pentru a ne convinge Deva-oraş 24 Martie. Deobligaţi 67. să vreţi să apelaţi la serviciile lui, el nu vă fiica s’a sunt în apă, s’a pus pe înotat şi a
despre netăgăduita valoare ce o are cartea, Hunedoara-oraş 12 April. Deobli­ poate pune la disposiţie nici pe servitorul isbutit să-’şi scoată fata moartă de jumătate.
şi despre indispensabila necesitate de a face gaţi 32. Consistorului din Oradea. Mangra e un om Când s’a întors însă după nevastă, l-au pă­
acest op parte din biblioteca fie-cărui Român Pretura Hunedoarei 14 şi 15 April. mărginit, un om, care a speculat causa na­ răsit puterile şi bietul om s’a cufundat in
inteligent. Deobligaţi 313. ţională a Românilor şi acum, că aceştia l-au adâncimea apei.
Cuprinsul volum alui I e următorul: Pretura Haţegului 16, 17 şi 18 părăsit, vrea să vă îmbete cu apă rece». »— Pe
Prefaţă. — I. Înainte de redeşteptare. April. Deobligaţi 516. noi nici când, căci nu suntem dedaţi să sti­ — D a ru l bogat a lu i D um nezeu. O
— Introducere. — Biserica română sub prin­ Haţeg-oraş 19 April. Deobligaţi 22. măm sau să ne răzimâm pe trădătorii din sinul femee sârbă cu numele Mariţa Veda din
cipii calvini. — Diploma leopoldină. — •Uni­ Petroşeni 21, 22 şi 23 April. De­ naţionalităţilor, căci aceia în trecut totdeauna Osoj a dat vieaţă la şase gemeni. Mariţa
rea». — Ioan Inocenţiu Klein. — împăratul obligaţi 331 şi 100 streini. numai ne-au compromis», a zis deputatul res­ Veda e soţia preotului sârb din Osoj. Băeţii
Iosil II. şi Românii. — Plânsoarea clerului şi Preşedinţi civili: Baia de-Criş, Brad pectiv, la ce un alt om greu a adaus, că sunt foarte mici, dar’ toţi sunt sănătoşi. Pre­
poporului iliric. — »Suplex libellus Vala- şi Ilia d-1 Ioan Simionaş, preşedinte la Mangra, din toată purtarea lui din Pesta, nu otul se înţelege a fost foarte suprins de
chorum». — Petiţiunea Românilor din diecesa sedria ortanală. In cercul Geoagiu ‘şi denotă a fi om întreg la minte, căci toţi, pe aceasta bucurie familiară şi e mai ales în-
Aradului, — Rugămintea episcopilor Moga şi Orăştie: Bela Pogâny, protonotar corn. cari i-a cercetat, numai joc şi-au bătut de el, grijat de botezarea copiilor, ce-i va da mult
Lemânyi. — In chestia episcopiei neunite a ear’ în celelalte cercuri, viceşpanul La- prin cluburi, pe la casine şi'ţn alte locuri de de lucru. Mama e trecută peste ori-ce pri­
Ardealului. — întărirea Maghiarismului. — dislau Mara. întâlnire. Venirea lui Mangra în Pesta şi-a avut mejdie.
II. Anii redeşteptării (1848—49). — Revo­ deci efectul: a compromis diecesa, care ţine
luţia franceză. — Mişcarea popoarelor în - D istin cţiu n e. Compatriotul nostru' un vicar ridicol, şi a deschis ochii străinilor, — Un om, care a tr ă it în trei
Austria. — Evenimetele dela Viena. — poetul George Coşbuc a fost decorat cu ca să vadă bine pe un om, care-'i capabil veacuri. Petre Penz, locuitor în Modoş, a
Maghiarii la Viena. — Cererile naţiunii ma- medalia »Răsplata muncii» clasa I. pentru se sărute şi pravul încălţămintelor dela picioa­ ajuns o vîrstă foarte înaltă, căci a murit în
hgiare. — Pretensiunile Cehilor. — Preten- scrierile literare şi concursul ce dă popularei rele şi celui mai de pe urmă pestan. In dul­ vârstă de 103 ani, fiind bolnav abia o zi.
siunile naţiunei croate. — Concilianţa Saşilor. • Albina», publicaţie subvenţionată de Minis­ cele Paştilor Mangra poate ear’ veni în Pesta, Penz s’a născut în 1799 în luna lui Decem­
— Ministeriul unguresc. — Kossuth şi Cro­ teriul instrucţei. De asemenea a fost decorat căci d-nii de aici ear’ vor avea voie să se vrie în satul Katalinfalva şi a murit numai
aţii. — Activitatea dietei maghiare. — Miş­ pentru acelaşi lucru şi dl George Adamescu, distragă, văzând încovoieturile spinării vicaru­ zilele trecute.
carea Slovacilor. — Congresul Sârbilor. — secretar al Ministeriului de instrucţie. lui Mangra». S. *
Maghiarii din Ardeal. — Opiniunea publică — V in eren ii bătu ţi de ţig a n i.
română. — Mişcarea Românilor. — Simeon — „C orvin ean a“. La 2 Martie a. c. — D ă scă lie—B oltâşie. Un învăţă­ In zilele trecute treceau două trăsuri din
Bărnuţiu. — Adunarea dela Dumineca Tomii. îşi va ţinea acest institut adunarea generală tor din jurul Orăştiei, trăgând foc la oala Vinerea prin comuna Spini şi faraonii din
— Pregătiri pentru adunarea cea mare. — ordinară. Avem nădejde, că bravii iniţiatori Iui, a zis înainte ani: „Cu boltăşia ţii dăs­ capul satului (porecliţi spini mic) din chiar
Conterenţa prealabilă. — Vorbirea lui Băr­ ai acestuia şi toţi aceia, cari au muncit din călia". Acum ne-a sosit tot din aceea comună senin se năpustiră asupra alor doi vinereni,
nuţiu. — 3/15 Maiu. — Actele adunării na­ toate puterile pentru prosperarea şi înainta­ un răvaş dela un fruntaş mâhnit, care în­ tractându-’i cu petrii şi înjurături aevea cor-
ţionale. — Adunarea dela Pesta. — Adu­ rea lui, vor şti apreţia după merite pe băr­ şiră mai multe păcate de ale numitului în­ turâreşti. In urmă ajunseră înaintea primaru­
narea dela Lugoj. — Dieta din Cluj. — De­ baţii conducători de până acum, luând în bă­ văţător. Răvaşul conţine câte-va puncte, cari lui de acolo, şi se împăcară cu trei zloţi. De­
putăţia română la Monarchul. — Trei pro- gare de seamă osteneala şi serviciile prestate învoalvă în sine leneviri în ale împlinirii che­ parte am ajuns I îşi ziseră bieţii vinereni, să
clamaţiuni. — Deschiderea dietei ungare. — din partea lor. Aşa credem, că meritul va eşi mării de învăţător şi foarte nimerită este con- fim atacaţi chiar şi de urgisiţii de ţigani.
Activitatea cornisiunei regnicolare. — Chestia învingător, ear’ clicăria prăbuşi-se-va. clusia acelui fruntaş, care zice: „cu boltăşia După cum ne-am informat, cel mai compe­
română în parlament. — Croaţia şi Ungaria. nu poţi purta dăscălia." Acum odată numai tent organ al comunei Spini, apoi micul Spin
— Trei adunării româneşti. — Manifeste şi — N ecrolog Primim următorul anunţ fu­ atâta. Mai departe va avea chemarea a se s’a format pe eclesia gr.-cat. la propunerea
decrete împărăteşti. — Acţiunea lui Kossuth. nebru: Iustina Olariu născ. Popovici-Barcianu pronunţa forurile bisericeşti-şcolare, cătră şi insistinţa preotului de acolo, în contra
— Apel la popularitatea lui Şaguna. — Co­ ca soţie, dimpreună cu Delia, Liviu, Elvira cari îşi va aşterne respectivul fruntaş jalbele. voinţii locuitorilor băştinaşi grăniţeri, şi fără
mitetul român de pacificaţiune. — Alte ma­ şi Mărioara Olariu ca fiiu şi fiice, precum şi consensul forurilor bisericeşti competente. Oare
nifeste şi proclamaţiuni. — Abzicerea împă­ număroasele rudenii au durerea a aduce la — M are cu trem u r de p ăm en t în drept să fie?
ratului Ferdinand. — In contra guvernului cunoştinţă, că prea iubitul lor soţ, părinte, etc. Caucas. Se raportează din Tiflis (Caucas),
din Cluj. — Adunarea naţională dela Sibiiu. Dr. Nicolae Olariu, advocat, referent consi­ că oraşul Semalaa în 14 Februarie st. n.
— Românii la Monarchul. — Constituţia din storial, fiscal în consistorul metropolitan, se­ a fost aproape total pustiit de un cutremur — A u m bla cu p icioarele p e apă
4 Martie (1849). — Alte petiţiuni. — Pro­ cretarul fundaţiunii Şaguna şi a tipografiei de pământ; mare mulţime de oameni au de sigur, că nu e lucru puţin. Şi eată că am
clamaţia lui Csânyi. — Detronarea dinastiei. archidiecesane, deputat sinodal, după scurte fost aruncaţi sub ruinele edificiilor, de sub ajuns să vedem şi această minune. Căpitanul
— Misiunea lui Dragoş. — Scrisoarea Iu dar grele suferinţe a adormit în Domnul, cari au fost scoase până acum 200 cadavre. Grossmann a inventat nişte instrumente, un
Butean. — Petiţiunea naţiunilor unite. ■— Marţi în 5/18 Februarie 1902 în etate de Din întreg oraşul numai 15 edificii au rămas fel de încălţăminte, cu cari poate să umble
Ursoriul naţiunei române. — Petiţiunea în 56 ani. Rămăşiţele pământeşti ale defunctu­ neprăbuşite, dar’ şi acestea sunt deteriorate. pe deasupra apei. In ziua de 9 Februarie a
favorul celor arestaţi. — Al doilea ursoriu, lui se vor aşeza spre vecinică odichnă Joi Douăzeci şi cinci mii de oameni au rămas plecat dela Linz să meargă până la Viena pe
adresat Monarchului. — Răspunsul lui Bach în 7/20 Februarie a. c. la 3 ore d. a. în ci- fără adăpost şi fără mijloace de traiu. Dunăre. In prima zi a făcut 30 chim., trăgând
şi replica Românilor. — Convenţia româno- miterul gr. or. din Sibiiu, suburbiul Iosefin. după sine de-o frânghie o mică barcă, în
maghiară. — Proiect de lege în chestia na­ Rugaţi-vă pentru ell Sibiiu, 5/18 Februarie — D in isp ră vile lo rd u lu i M ethuen. care şede nevastă-sa. Se zice, că ţăranii au
ţionalităţilor. — In chestia despărţirei hie- 1902. — Trimitem întristatei familii condo- O foaie englezească povesteşte, că lordul rămas încremeniţi, când au văzut o aşa mi­
rarchice. — Reclamarea unei academii de lenţele noastre. Methuen, unul din generalii englezi din Africa, nune, un om care umblă pe apă, ca şi pe
drept. — Petiţiunea Aradanilor. —■ Petiţiunea s’a fost hotărît să prindă o ceată de Buri. uscat.
Bănăţenilor. — Pentru cei morţi. —■ Peti­ — P rim ă va ră . Ni-se scrie din Cugir In scopul acesta a făcut un marş de noapte.
ţiunea episcopului Erdălyi. — Ultima repre- că Sâmbătă, 8 Februarie st. n , la oarele 7 Era foarte întunerec. Dintr’odată se vede — D e fr ic a cătăniei. Un ţigan şi un
sentaţiune a delegaţiunei române. — Me­ dimineaţa s'au văzut acolo două curcubee harnicul general în faţa unei tabere făcută român au fugit de frica cătăniei dela căsarma
morandul lui Şaguna. — Repriviri. — III. Irumoase şi complete. Peste tot timpul e de de cară. Cu mare vitejie se aruncă asupra din Maros-Vâsârhely. Ajungând în pădurea
Sub absolutism. — Zece ani grei (1850—1859). primăvară. Pe Ia prânz, când e soarele cald, ei şi o cucerreşte. Când colo, ce să vezi? Bandului (Câmpia) s’au hotărît în prostia lor,
Sperăm, că toţi cei-ce pot, şi cei-ce se aud bîzîind albine prin aer. In grădina Ei cuceriseră o tabără tot englezească I Ei, ca să-’şi taie fie-care câte-va degete dela mână,
trebuinţă au de ea, se vor grăbi să-’şi pro­ preotului Dreghiciu este un scumpian de să nu te superi ? ca să nu mai fie buni de miliţie. Când i-a
cure cartea, — făcând astfel posibă autorului munte (Ramnus, tragula) deplin înflorit. Ză­ tăiat ţiganul degetele românului, acesta a
edarea şi a celorlalte volume următoare (vor padă nu este. Sămănăturile şi pometul promit — M in istru îm puşcat. Joia trecută ameţit de durere. Ţiganul crezând că e
fi de tot opt) din valorosul seu op, cu care roade bune. un profesor bulgar cu numele Karangelov mort, a şters-o şi s’a vîrît într’o grămadă de
a mers în cancelaria ministrului de culte şi
a făcut mare serviciu neamului românesc. tulei, voind să-’şi dea foc. Când a simţit
— B atjocu ra şi batjocu rirea lu i instrucţiune publică al Bulgariei, Kancev, şi
Cartea se poate procura dela autorul însă căldura focului, nu i-a plăcut şi s’a dus
M angra. Un domn corespondent ocasional, l-a ucis cu două puşcături de revolver. După
în Sibiiu (Strada Măcelarilor 34) şi costă acasă, unde a fost prins de gendarmi şi dus
exemplarul (50 de coaie tipărite) broşat 10 care face parte din cea mai distinsă societate fapta aceasta Karangelov s’a sinucis. în temniţa dela Cluj.
coroane, legat în pânză 11 coroane 60 bani, românească din Pesta, ne scrie următoarele:
plus porto. »D-le Redactori Mi-s’a belit obrazul de ruşine — O ficianţii statu lui, oficerii din ar­
când am avut trista ocasiune să aud din gura mata comună şi dela honvezime, funcţionarii — „Revista Ilustrată,u redactor Dr. Victor
O apreţiare mai amănunţită vom face
cărţii după apariţie. unor deputaţi dietali, că Românii sunt oameni municipali, învăţătorii poporani şi notarii co­ Onişor. Nr. 3 a apărut cu următorul bogat
slabi, judecându-’i după Mangra. Am protes­ munali şi cercuali din comunele mici şi mari, şi variat cuprins: Iubiri (poesie) de V. B.
tat sus şi tare, că Românii în nici o privinţă după salariile oficiilor, respective după pensia Muntenescu — Om fericit (novelă) de Ion
să nu fie judecaţi după Mangra şi un deputat lor, nu plătesc dare comunală. Asemenea nu Popu Reteganul — Din veacul nou (poesie)
NOUTĂTI liberal, foarte respectat, mi-a răspuns: D-lel plătesc nici preoţii după acele venite, cari le de Alexandru Aciu — Patruzeci de mii de
_______________ j Nu e ruşine că un locţiitor de episcop român, au după oficiul preoţesc. franci (istorisire) de E. Legouvâ trad. de
fără nici un motiv, vine aici în Pesta şi cer­ Miţi Victoria Onişor — Adevăratul noroc
— Asentări în comitatul Hunedoa­ şeşte aşa zicând mila şi bunăvoinţa oamenilor — M oţi în F elegyhăza. Se scrie din (meditaţiuni) de Niţu — La Crăciun, La
rei. Asentările principale a anului cu­ influenţi? Un Mangra, care a fost conducător Fâlegyhâza, că în noaptea din 17 Februarie Anul-Nou (datine) de Andrei — Ciripituri
rent se vor ţinea în următorul rînd: politic şi memorandist, acum se târnoşeşte la doi hoţi mascaţi au intrat în locuinţa văduvei (câteva reflexii inofensive) de Mefisto —
Geoagiu la 1— 3 Martie chemaţi toţi bărbaţii de aici. Ce popor mai e şi popo­ Herâd. Hoţii au prins pe doamna şi pe toţi Cronica — Deslegări de gâcituri — Gâcitură
la asentare 378. rul românesc?» I-am ripostat d-lui din vorbă slugii şi pe urmă au furat tot ce au găsit (şaradă) de Sili, Gâcitură de şach de Vasilie
Baia-de-Criş la 6, 7 şi 8 Martie. precum şi celorlalţi: »Mangra n’a fost memo­ în casă. Au furat între alte lucruri şi o sumă Moldovan — Posta Redacţiunei. Ilustraţiuni
Deobligaţi 444. randist, căci el numai a gheşeftăluit cu me­ de 5000 coroane şi într'o trăsură au dus originale: Perde vara, Un evreu, Plante aquatice
morandul. Dar’ pentru Maghiari ca şi pentru toată averea mobilă. — «Revista Ilustrată» e cea mai ieftină re­
Brad la 10, 11 şi 12 Martie. De­ vistă română pentru familii. Are de colaboratori
obligaţi 596. Români el a fost cu mult mai primejdios şi
acela e şi în ziua de azi. Mangra a fost un — Opt oam eni înecaţi. Cu vr’o câteva pe cei mai buni scriitori dela noi, rdactarea
Ilia la 15, 17, 18 şi 19 Martie.
agent provocâtor, un fel de răsvrătitor în con­ zile nainte de asta s’au înecat vreo 8 oameni e foarte îngrijită. Apare la 1 şi 15 a fiecărei
Deobligaţi 713.
tra legilor ţării şi ca demagog Român el a în Crişul-negru. Erau pocăiţi şi spre seară luni. Abonamentele se fac la Administraţie
Orăştie-oraş 20 Martie. Deobli­ stors banii Românului. La Românii serioşi el mergeau cătră casă dela locul de rugăciune. în Bistriţa. Strada Lemnelor 44. — O reco­
gaţi 72. mandăm în atenţiunea publicului.
n’a fost luat în samă, ear’ presa maghiară, In luntriţa, care avea să-i treacă peste Criş,
Pretura Orăştiei 21 şi 22 Martie. doritoare de a servi publicul cu sensaţii, a ri­ s’au suit mai mulţi de cât de obicei şi pe
Deobligaţi 404, dicat pe Mangra la rangul de martir. Presa la mijlocul rîului s’au cufundat cu toţii în