Page 1 - Activitatea_1902_03_10
P. 1
Anul II. Orăştie, 20 Martie n. 1902. Nr. 10
ACTIVITATEA Pentru plugari— ţărani pe an
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
foaie politică, economică, socială şi literară.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR
D r . A u r e l M u n t e a n
acelea vor rămânea pentru vecie ziceri câştig pe seama poporului. La din Vă salut, iubiţilor şi on. membrii de nou
frumoase, însă numai pe hârtie. contră, impositele (dările) grozave cătră aleşi, cari aţi binevoit a urma invitării noas
învinuiri., In împrejurările de faţă triste par stat,, comitat şi comună, le va face traiul tre la acest sinod şi Vă zic »bine aţi venit* 1
Presenţa D-Voastră, d-lor, îmi face bu
ticiparea la dietă trebue să se facă ne greu şi nesuportabil şi în urma greu
curie totdeauna, de câte-ori representanţii preo-
condiţionat şi de cătră Români, în in tăţilor vieţii, să nu ne mirăm, că
ţimii şi ai poporului nostru tractual se adună
teresul lor bine priceput, spre a susţi sunt siliţi oamenii în etatea cea mai
Nu trece zi lăsată de D-zeu, s6 nu amăsurat stat. organic în fiecare an în sinod
nea mişcarea politică în popor, spre a frumoasă, a lua lumea în cap. ordinar, precum ne-am adunat şi astăzi, îmi
auzim imputări chiar şi din şirul tira
lega pe alegătorii români de inteliginţă, Ca să putem mântui ce mai face bucurie, d-lor, nu numai personal pentru
nilor noştri, că pe alocurea nu mai pot
spre a paralisa încât se poate stricăciu avem şi ne-a mai rămas şi ca să în mine, dându-’mi-se ocasiunea de a cunoaşte
suporta sarcinile grele sub cari sunt în dela fiecare nisuinţa ce o nutresc întru pros-
nile ce obvin causei naţionale din par dreptăm răul de aproape 31 ani, să
covoiaţi din partea statului, comitatului perarea bisericii şi şcolii, cât mai vîrtos că
tea contrară. In stat constituţional lupta ne reculegem cu toţii şi să Introducem
şi comunei. In naivitatea lor se întreabă, aici în sinod ni-se dă ocasiune de-a conlucra
numai în formă legală să poate duce o eară nouă luând parte în vieaţa par
oare domnii noştri de român, pentru-ce lalolaltă în conţelegere şi dragoste frăţiască
nu si angajează la luptă în dieta terii? şi revindecarea postulatelor numai acolo lamentară, care şi poporul de rînd o pentru consolidarea sau întărirea instituţiuni-
să poate elupta, alt remediu noi nu cu doreşte. lor noastre celor mai scumpe: a bisericii, care
că doară ei cunosc păsurile şi neajun
noaştem, apoi mura nu ne va cădea în ne-a conservat curată credinţa în D-zeu moş
surile noastre mai bine şi în cât ştim tenită prin părinţii noştri de-a dreptul dela
gură, ear’ poporul dornic de uşurinţă
şi am auzit şi noi, numai acolo se poate sfinţii apostoli, apoi cu credinţa ne-a conser
mai are multe alte păsuri, cari nu sunt Sinod protopresbiteral.
lucra pentru uşurarea sau s6 pot vat şi naţionalitatea, venind în ajutorul bise
toate de natură naţională.
câştiga isvoare de venite pentru ţinu ricii fiica ei şcoala, care menită e să ne dea
turi întregi, după cum bună-oară auzim Statul nu poate ignora gravaminile lumină şi cultură, acea lumină şi cultură,
Sâmbătă la 23 Februarie st. v. a. c. (8 de care alte popoară conlocuitoare s’au
despre ajutorarea săcuilor şi ciangăilor. unei poporaţiuni aşa de numerică, cum Martie n.) s’a ţinut sinodul protopresbiteral
suntem noi Românii, căruia totdeauna făcut mai mult părtaşe decât poporul nostru,
La de aceşti năcăjiţi apoi le poţi gr.-or. al tractului Orăştiei în localitatea şcoalei şi din care causă ni-se impune şi nouă astăzi
i-am fost credincioşi sprijinitori, cu capitale din loc, sub presidiul P. O. D. Vasilie
tot spune de pasivitate şi motivele ei datorinţa de a lucra cu îndoite puteri, ca să
deosebi dacă îşi va aduce aminte, că Domşa, protopr., cu următoarea ordine de zi: le ajungem şi să ţinem concurenţă cu acelea
tocite, că în starea lor desnădăjduită
pot fi şi sunt şi timpuri critice, în care 1. Constituirea, un notar şi doi ve în toată privinţa.
îţi declară în faţă, că nu peste mult vor
având lipsă de spriginul acestui popor, rificatori. Ear’ aceasta o vom face, d-lor, dacă
părăsi cu desivîrşire inteliginţa, care
să nu purceadă numai din datorinţă 2. Verificarea membrilor. fiecare din noi tot în mai mare măsură ne vom
numai certa se ştie pentru pasivitate şi 3. Raportul protopresbiteral. interesa de mersul afacerilor noastre biseri-
de supuşi, fără din entusiasmul recuno
activitate, ear ajtdor şi întrepunere pen 4. Inventarul, raţiociniul protopresbiteral. ceşti-şcolare, şi dacă şi noi înşine vom pre-
ştinţei şi mai mult din simţul unor
tru popor — nicâiri. 5. Budgeiul anului 1902. merge cu exemplul în privinţa aceasta, vom
membrii îndestuliţi şi patrioţi ai statu 6. Alegerea alor 2 asesori şi un de da ajutorul de lipsă nu numai cu cuvântul
Intr’adevăr, că prin procedura noas
lui comun. fensor matrimonial. ci şi cu fapta, fiind convinşi în sufletul nos
tră vom înstrăina poporul de inteliginţă
Interesele statului pretind aşa dată, 7. Reconstituirea comitetului pe a. 1902. tru, că cel-ce ajută biserica şi şcoala acela
şi mai curând va fi aplicat a merge în 8. Eventuale propuneri insinuate. lucră la prosperarea acelora, acela ajută şi
că poporul român să fie legat strîns
tabăra străină, precum în mare parte lucră la mărirea neamului, la ridicarea popo
de acesta, mai cu seamă prin mijloace P. O. D. protopresbiter a deschis şedinţa
şi face. morale, precum şi prin dreptate şi egali rului şi la fericirea patriei. Pentru-că biserica
cu următoarea vorbire:
şi şcoala sunt primele şi unicele raze de lu
Din aceste jalbe, ale căror urmări tate, cari legături sunt mai puternice mină la bunăstare şi fericire nu numai în
pot fi triste de tot, urmează că cestiu- decât paragrafii legilor. Onorat sinod protopresbiteral I vieaţa aceasta, ci şi în cea eternă, care ur
nea alegerii şi participarea din partea Este timpul suprem a sări în aju Iubiţilor fraţi în Christos şi on. membrii mează după moarte pentru fiecare individ.
Românilor la viaţa parlamentară, chiar torul poporului pe toate terenele ad Cu arondarea protopresbiteratelor nu Cu aceste iubiţi fraţi şi onoraţi membri,
şi pe basa legii sustătoare, nu alterează misibile, dacă de facto ne zace la mărul sufletelor în protopresbiteratul nostru în nădejdea, că D-Voastră veţi desbate şi
causa naţională şi nu poate jigni justele inimă soartea lui şi dacă avem însuşi s’a mărit în aşa mod considerabil, încât după în aceasta adunare toate lucrările ce vi-se
circularul consistorial dat în causa aceasta vor presenţa cu frica lui D-zeu şi cu modes
noastre pretensiuni cuprinse în punctele rea, a ne lăuda cu iubirea de neam.
împărţirea din nou a cercurilor electorale şi ale tia recerută, şedinţa sinodului convocată pe
programului, cărora numai în parlament Cel mai vast teren este legislaţia ţării, astăzi o declar de deschisă.
gerea din nou a membrilor acestui sinod
li-să pot da expresiuni la diferite oca- dela care deputaţi harnici pot elupta
amăsurat acelei împărţiri, au fost neapărat Sinodul a primit cuvântul de deschidere
siuni şi prin urmare şi vieaţă. De-altcum multe uşurări şi chiar şi isvoare de de lipsă. cu vii aclamâri şi îndată s’a ales de notar
Căciuli şi nouă-atunci ne-au dat, Român, ce venind de departe zăreşte câm unindu-se frăţeşte, au apărat cu braţul, cu
F 01Ş 0 A R A Tot portu, par’că s’a schimbat, — piile înflorite ale ţării sale, când în sinul ei trupul lor, cu vieaţa, pământul scump al
Şi, „Căciularip cu mândre pene, se odihnesc cele mai sfinte amintiri: bunicul, ţării.
Trecut-am ţărmuri dunărene... mama, tata 1 Să spue astăzi Prutul şi Dunărea mă
O 1 patrie scumpă, sub cerul tău al reaţă, Balcanul şi Carpatul şi Nistrul, Tisa,
Pe alt pământ ne-am râsboit,
D O R O B A N Ţ U L * ) bastru, sub razele de soare, din depărtări Oltul, cum s’au luptat vitejii cu hoardele
Şi toţi, „ Qircani“ ne-au poreclit;
(Căntecul câciulei). azurii vin cârduri de cucoare, ce aduc cu păgâne; cum a învins un Ştefan pe Leahul
Curcanii inse, vitejeşte,
ele odată, pe verdea primăvară şi mândre cel făţarnic, pe Turcul fără suflet 1 Câlugă-
Sburau la luptă, vultureşte...
— Eram de linie, pe jos flori iubite şi flulurei sburdalnici. renii spue, ce-a fost Mihaiu Viteazul şi astăzi
Şi cu chipiul, friguros ; In ţeara mea iubită sunt lanuri de ver spue Plevna, Nicopole, Vidinul, cum a luptat
Şi „ Dorobanţi“ ne-au zis — apoi...
Dar un Român de neam, Urechiă, deaţă şi câmpuri înflorite ; părae reci şi limpezi, cu Turcii, viteazul rege Carol şi ce au făcut
Căciula-i însă tot cu noi, —
’Şi-aduse-aminte vremea vechiă: ogoare mari şi întinse, unde voioşi lucrează Curcanii I
Căciulă caldă, ţurcănească,
flăcăi voinici şi fete. Sub dulcea ta căldură, Cum n’om iubi din suflet o patrie iubită,
De moştenire românească.
• Căciula, măre, e de traiu, — o soare! a lumei vieaţă, — sămânţa în scăpată din primejdii cu atâta vitejie, cu atât
Căciuli purtau ai lui Mihaiu colţeşte şi dă roade bogate şi omului belşug. sânge vărsat! In inimile noastre adânc e
Sunt lot de linie, pe jos,
Şi doar vîrîse spaima ’n oase Ori-ce Român cu suflet, genunchii săi încolţită şi dragostea de ţeară şi simţul vi
Trecutul însă ’mi-e fălos,
Atâtor lioate duşmănoase...* să-’şi plece pe sfântul tău pământ; să roage tejesc. A noastre frunţi plecate, se închină
Şi, ca Român de viţă vechiă,
cu înfocare pe Dumnezeu-tată, ca să aibă cătră Domnul, rugându-T să-’ţi trimită un
îmi puiu căciula pe-o... tirechiă.
îndurare, de tine şi de-ai tăi, iubita noastră raiu de fericire şi pace între ai tăi.
(1) Pe când mult regretatul V. A. Urechiă y. Jtădulescu-Wiger. ţeară1 Iar noi, femei şi fete, copii, bătrâni şi
era ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, se Aşa blândă şi bună cum eşti tu, ţări tineri, ne vom sili să facem din patria iubită,
discuta prin ce anume să se înlocuiască chipiul, la şoară, cât rău n’ai suferit ; cum ţi-a nesocotit o ţeară mult vestită în patru părţi a lumei.
soldaţii de linie. El a propus «căciula*, căreia se se pământul, limba, neamul!... Şi când va fi nevoie de piepturile noastre,
dea forma ce aveau căciulile ostaşilor lui Mihaiu CĂTRĂ PATRIE Tătarii crunţi şi Turcii, vicleni hultani vom şti să te apărăm.
Viteazul.
de pradă şi Grecii, Ruşii, Nemţii, voiau cu
Exprimându-mi-se dorinţa ca Dorobanţii se Scump loc şi iubit al ţării mele, cum toţi să împartă mănoasele-ţi ţinuturi şi munţii Laurenţia Gribincia.
poată avea un «cântec al căciulei* întru amintirea să nu te iubesc eu, când pentru întâia-oară, tăi cei falnici şi apele-ţi albastre. Dar’ fiii
faptului istoric şi a propunătorului, am alcătuit aceste sub cerul tău, am văzut lumina zilei; cum tăi răsboinici, iubiţi copii ai mamei, voinici
versuri. • să nu tresalte de bucurie inima fie-cărui bun şi verzi ca bradul, s’au adunat cu toţii, şi
