Page 3 - Activitatea_1902_03_10

Nrul 10 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

Venite. a băgat de vină mirelui, că nu este îm­ Alţii earăşi au mers atât de departe cu de principiul lui Bismark: »Eu cu profesorii
Profit transportat din anul trecut brăcat în vestminte de sărbătoare. în­ disidenţele, încât au smuls părţi din Econo­ şi învăţătorii aşi cuceri o lume W
mia politică şi au format ramuri separate de
cor. 1.20548. Interese: dela împr. pe văţătorul Solomon Săbău din Foit, ru­
ştiinţă. Aşa avem: Economia naţională, Eco­
cambii cu gir. 103.211 19, dela împr. denia mirelui, a făcut observarea, că — P r e s a m a g h ia r ă f i liu s s u S ir i­
nomia rurală etc.
pe cambii cu acop. hip. 48.046 08, dela alte vestminte nu are. In urma acesteia a n u l. Cest din urmă acusă pe cei din par­
împr. pe hipotece 42.254 65, dela împr. Toate acestea ne îndreptăţesc şi mai tidul, care nu se închină hăbăucilor clicaşi
matriculantul l-a îndrumat afară din mult să credem că Economia politică merge
pe oblig, cu cav. 34.929'17, dela împr. dela Arad, căci ar informa presa maghiară,
localitate în mod brusc. La aceste în­ pe o cale echivocă. De aceea, în timpul din întrebăm însă: când Russu Şirianul a fost
pc efecte publice 47'78, dela efecte
publice 16.404 70, dela cont.-courente văţătorul bruscat i-a reflectat tare ni­ urmă, mulţi economişti, practici cu deosebire, la Nădlac şi Şeitin, în Comitatul Cenadului,
cer reformarea şi chiar înlocuirea ei printr’o
2-713-57, laolaltă 237 607'14. Venite merit că: «localitatea o plătim noi cu ca să corteşească pentru guvernamentalul
altă ştiinţă, care să cuprindă toate părţile
dela intrepr. electrică R. Kaess 15.634"62, 240 coroane şi matale nu ai dreptul a deputat ungur, nu Russu Şirianul a informat
bune ale celei dintâiu şi să înlăture teoriile
Provisie şi alte venite 7.232'76, chirie ne scoate de aici«. Mai comite matri­ foile maghiare, că a fost să explice ce-i pa­
10.164, total 271.844. eronate. sivitatea, ear’ ascultătorii, concehemaţi de de­
culantul— săcătură şi o alta boacănă şi Noua ştiinţă, deşi în fâşie, începe să-’şi putatul ungur, să se abţină dela alegere?
D i r e c ţ i u n e a .
anume: când se înştiinţează nou năs­ deschidă drumul şi să easă la iveală. Se Minciuna asta cine crede că a apărut în zia­
Subsemnatul comitet am examinat conturile cuţii, pretinde atestat despre naştere simte însă trebuinţa unui geniu ca şi acel al rele maghiare fără ştirea lui Russu? Din
presente şi le-am aflat în bună regulă. părintelui Economiei politice pentru a-i pune
dela in sp ectoru l de m orţi comunal. Consistorul Arădan, când P. C. Sa archiman-
Orăştie, la 28 Febr. 1902. base solide. Deja părţi din ea sunt tractate dritul Hamsea nici nu putea da pe acolo,
Unde va fi scrisă şi această poruncă,
în diferite jurnale economice. oare nu Ciorogariu şi Mangra divulgau presei
Comitetul de supraveghiere. că la naşteri inspectorul de morţi să In curând acele părţi vor fi adunate străine secretele consistoriale? Presa maghiară
dee adeverinţă? Oare dl inspector de spre a forma un tot sub numirea de «Poli­
nu banca Iui Ciorogariu o ajută cu anunţuri
matricule al comitatului, când face re- tica Economiei* sau politica economică. plătite unul cu câte 3 0 —40 fl. ? Publicul
visia caută şi după lucruri de-acestea, (Wirthschaft-Politik). străin din Arad, cine l’a făcut să nu meargă
B u r i i .
cari toate se întâmplă spre păgubirea Să revenim. Vom vedea de ex. cât de la Concertul Dima-Popovici? Nu scrisoarea
greşit procedează Economia politică în chestia lui Vasilie Goldiş trimisă lui „Aradi KOzlony ?“
şi şicanarea publicului?!
Săptămâna trecută Burii au rapor­ agiului. Ea pretinde că acesta este în defa­ In contra bănci „Victoria11 nu un stîlp al
vorul unei ţeri şi a muncei sale. In realitate
tat lângă Meribogo o mare victorie asu­ „T. P.“ a început goană prin coloanele kossu-
se întâmplă contrariul. thistei „Arad âs Videke?“ Cu redactorul
pra Englezilor. Ei au bătut straşnic ar­ Astfel să luăm o muncă românească acestei foi, Tiszti Lajos, nu Mangra #şi
mata generalului englez Methuen, care E c o n o m i e făcută fără şi cu agio. Se presupunem că un Ciorogariu şi-au petrecut împreună la prân­
cu 1300 oameni voia se dea năvală Român munceşte o zi plătită cu 2 lei în aur. zurile cele mari? Şi Şirianu mai are obrăznicia să
asupra armatei generalului bur Delarey. Criza Agricolă-FInaaciară In acest caz chgr. de pâne se vinde cu 20 împroaşte pe alţii cu noroiu? Ne mirăm cum
Burii însă au atacat pe neaşteptate pe bani tot în aur. de nu-1 înghite pământul de viu.
Remediile şi Agiul Mâne însă România voieşte să lucreze
Englezi, li-au luat toate tunurile, muni­
cu monetă depreciată şi stabileşte un agio
ţiile şi bagagele, au omorît 65, au rănit >Ce faceţi nenorociţilor?
de 100°/o- Ce se întâmplă ? Românul va — P r e m ii pentru plantare de păduri.
119 şi au prins 553 Englezi, ear’ 201 Ca ţeară agricolă desfiinţaţi munci o zi plătită cu doi lei în hârtie, care Dela Ministerul deagricultură al ţerii noastre e
agiul ?... Căci nici cinci ani
din ei au dispărut. însuşi Methuen fu nu vor trece şi dimpreună valorează numai un leu în aur. Va produce publicat concurs la optsprăzece premii, menite
rănit şi prins. Tot atunci Burii au ni­ cu Rusia ve vom sdrobi un hectol. grâu. In acest cas hectol. grâu se pentru promovarea plantării de păduri. Anume
economiceşte cu desevîrşire*. vinde cu 4 lei, ear’ pânea cu 20 bani, bine la: două premii mari de prima clasă, în sumă
micit coloana lui Greenfell, care mai
Un economist austro-ungar. înţeles în hârtie. Brutarul nu-mi poate pre­ de câte 1000 cor; două premii mari de clasa
înainte de desastrul dela Meribogo ni-
tinde bani în aur, deoare-ce eu mă refer la a doua în sumă de câte 600 coroane;
suia se se unească cu Methuen, ca îm­
In t r o d u c e r e costul de producţiune, care după-cum am trei premii de recunoştinţă, clasa primă, în
preună s6 atace pe Delarey sub munţii văzut, se reduce la 4 lei în hârtie şi nu în sumă de câte 500 coroane; trei premii de
Magalies. Toate tunurile şi bagagele lui aur. In acelaşi timp muncitorul este obicinuit recunoştinţă clasa a doua, în sumă de câte
Geenfell au căzut în mânile Burilor, In chestiunile economice omenirea se să primească 2 lei p e . zi şi puţin îi pasă 400 coroane ; trei premii de recunoştinţă,
armata căruia au nimicit-o. conduce da prescripţiunile Economiei politice. dacă aceia vor fi aur sau hârtie. Vorba e clasa a treia, în sumă de câte 300 coroane ;
ca să fie doi lei şi nu mai puţin. Atunci, trei premii de clasa a patra în sumă de câte
Mai târziu soseşte vestea, că lordul Cu marele progres făcut prin uriaşele desco­
Methuen ă fost pus pe picior liber, fără periri, ar trebui ca lumea să meargă înspre cari sunt foloasele agiului, vor întreba unii? 200 cor. Sunt admise la emulare pentru
mai bine, ca binefacerile civilisaţiei să se Iată-Ie : premiile acestea toate plantările efectuite în
nici o condiţiune. Se crede cu siguranţă, Când vinde străinului, agricultorul pri­ anul acesta nu pe spesele statului, şi anume
reverse asupra tuturora. Suntem în drept să
că guvernul enSlez, în urma aceasta, nu meşte 4 lei în aur, ceea-ce face 8 lei în la cele mari plantaţiuniie de o singură par­
cerem ca astăzi, când mai toate lucrările
v’a împuşca nici ei pe generalul bur grele se execută cu forţele naturei, omul să monedă indigenă. Negreşit că în astfel de celă pe teritor de cel puţin douăzeci şi
Kreutzinger. Precesul acestuia a fost se simţă mai fericit, decât atunci, când era condiţii acei cari plătesc munca în aur nu cinci jugăre catastrale, ear’ la cele de recu­
vor putea concura cu mine, deoare-ce chel- noştinţă plantaţiuniie cari în una ori două
de ocamdată amânat. Se svoneşte, că nevoit să asude, să-'şi trudească corpul spre
Delarey a liberat şi pe colonelul Tov- aşi putea agonisi hrana zilnică şi totuşi vedem tuelile de producţie pentru mine se reduc parcele cuprind teritor de cel puţin zece
la jumătate. Cu acest procedeu România va jugăre catastrale. Pentru câştigarea acestor
că în general se petrece contrariul, că majo­
send, după-ce acesta a promis pe cu- încassa dela streini pentru cerealele sale îndoit premii pot concura proprietari, corporaţiuni
ritatea oamenilor regretă timpurile trecute.
ventul seu de onoare, că nu v’a mai decât încassază astăzi. Tot deodată costul proprietare, comune civile, bisericeşti ori ur-
Cei bătrâni, cu deosebire, consideră mult
lupta contra Burilor. mai bine vremurile vechi. de producţie al tuturor produselor, atât bariale şi respective administratori de păduri
agricole cât şi industriale române, vor fi sau moşii, pe ale căror cheltueli, respective
Oare a*a este? Descoperirile ştiinţei sunt
pe jumătate mai mici decât a celor străine. contorm sfatului şi sub supraveghierea cărora
ele netrebnice? Servesc la înrăutăţirea stărei Cât câştigă însă Republica Argentina, care s’au făcut plantările. Premiile vor fi decer-
Un matriculant—secătură. omului şi nu la îmbunătăţirea posiţiei Iui? are 300°j01) agio şi prin urmare costul de nute în 1907, revenind din suma lor două
Ei bine, nu progresul, nu invenţiunile,
producţiune al cerealelor ei se reduce la o treimi proprietarului, pe ale cărui spese s'a
cari scapă pe om de munca animalică, îl
a treia parte din aceea ce ne costă pe noi ? făcut plantarea, ear’ o treime administra­
fac pe acesta nefericit. Nenorocirea unor
Cercul Bobâlnei are nefericirea a Incassând 8 lei pentru hectolitru în loc torului de păduri ori de moşie, care a efec-
teri stă în aplicarea învăţăturilor eronate ale
avea un matriculant de lege românească- de 4, proprietarul sau arândaşul va putea tuit plantarea. Cei cari doresc să concurezel
♦ Economiei politice*. Această ştiinţă, dacă o urca şi plata muncitorului dela 2 lei de ex. la acestea premii au să înştiinţeze la ministeru
nemeşască, care totodată este şi învăţă­ putem numi astfel, este basată în cea mai
la trei în hârtie, pe câtă vreme preţul pânei de agricultură: plantările efectuite în primă­
tor comunal, în persoana lui Baj Koszta mare parte pe teorii elastice şi prin urmare
în ţeară a rămas acelaşi, adecă chgr. 20 vara anului curent, cel mult până la finea
Bajesdi. Acest om-nemeş încurcă oa­ basa ei nu este sigură. Adese ori, ea a for­
bani în hârtie. lunii Iulie, ear’ cele efectuite la toamnă, cel
menii, în treburi de-ale matriculei, cu mulat din excepţii regulate, ear’ regulele le I. S. O RDEAN . mult până în 25 Decemvrie.
consideră drept excepţii. Altă parte din teoriile
multe feluri de lucruri netrebnice, prin
Economiei politice rămân dorinţe platonice 1) A se vedea raportul consulatului român
cari causează întârzieri împreunate cu — C eva n e o b ic in u it în ţea ra n o a tră .
şi cari nu se vor realiza nici odată. Aceste la Anvers pe anul 1894.
spese şi răpire de timp. sunt în tocmai ca unele din frumoasele, dar In comuna noastră Săsăuş, comitatul Sibiiu-
lui, să află un om tinăr (fecior) în vîrstă
Aşa de pildă: Nicolau Săbău din nerealizabilele poveţe morale ale religiunei de 25 ani, care fecior în earna aceasta în­
N0UTĂTI treagă a umblat tot desculţ, deşi posede
Foit a păşit la căsătorie cu Salomia creştine.
Loiş tot de-acolo. Intre părţi a subver- Astfel, dacă adunăm învăţăturile econo­ (are) opinci şi boconci; oamenii de aici se
miră de un asemenea om. Toţi câţi îl văd
mice, vedem că unele sunt greşite şi altele
sat causă divorţială şi matriculantul s’a îi zic ca să se încalţe, să nu mai umble
nerealisabile. Atunci cu ce rămâne Economia — L u c r u r i co n d a m n a b ile. Mulţi în­ desculţ, căci îm primăvară, când va da căl­
angajat a-i face o rugare la minister,
politică? Căci resultatele practice diferă de văţători din Tractul Orăştiei să plâng, că dura va fi vai de el. El la toate aceste le
pentru care a tocmit 2 cor. 40 fii. Dela conclusiile teoriei Din această causă mai sunt tractaţi în mod nevrednic şi arbitrar răspunde că nu va umbla încălţat nici earna
nici vara ? I Peste z.i taie lemne cu săcurea
minister a sosit însă răspuns, că nu a toate acele teorii sunt controversate. Econo­ chiar din partea D-lor preoţi, cari chemaţi
la cine este chiemat şi sfărmeşte cucuruz.
fost lipsă de petiţie fi că pe basa sen­ miştii trag de ele în toate părţile şi au tormat sunt a îngriji şi a le da ajutorul de lipsă
Deşi a umblat desculţ şi umblă şi acum, n’a
tinţei în valoare, căsătoria să poate în­ o mulţime de partide. Vom cita şi câteva întru împlinirea grelei lor probleme, fiind şi fost bolnav de loc, din contră e gras şi să­
cheia fără pedecă. Acest decis superflu exemple. Unii sunt protecţionişti, alţii liber- de altcum expuşi la fel şi chip de neplăceri nătos. Numele lui este Chirion Dreptu şi
schimbişti, unii mono, alţii bimetalişti. Se din partea celor nepricipuţi în ale învăţămân­ ştie ceti şi scrie ori şi ce în limba română.
nici nu l-a dat respectivului petent, ca
găsesc economişti, cari pretind că agiul şi tului popular.
să nu se compromită în hiperzelul seu
moneta depreciată este o nenorocire pentru Caşuri concrete, acum odată, nu — S oa rtea ch ib iţilor. Nu-’i meserie
matriculantul— săcătură. ţeară, şi totuşi sunt persoane practice, cari amintim, însă promitem cu tot deadinsul, că grea, ca a sărmanilor chibiţi. Ei plătesc
Cu această procedură netrebnică a îl susţin şi menţin în ţeara lor. Pentru unii ivindu-se şi mai departe plângeri, nu vom adeseori foarte scump patima de a vedea
amânat căsătoria cu 15 zile. Sosit tim­ balanţa comercială, dacă este în defavorul întârzia a denunţa organelor competente pro­ cum câştigă ori pierd alţii la cărţi. De pierde
pul, părţile cu martorii, s’au înfăţoşat la unei ţeri, adecă în caşul când importul în­ cedurile condamnabile, prin cari sufere si partnerul, furia lui se descarcă asupra chibi­
trece exportul, formează o nenorocire pentru regresează tocmai învăţământul popular, de
matriculantul pomenit dimineaţa la 8 ore, ţului, de câştigă — cel mult o ţigaretă e răs­
aceea ţeară ; pentru alţii, balanţa comercială care atâta lipsă are poporul român. plata lui. Dar nici aceasta nu totdeauna.
pe care i-a ţinut în aşteptare până
defavorabilă nu are nici o înrîurire asupra Toţi aceia, cari nu recunosc însemnă­ Astfel s’a întâmplat cu câteva zile înainte
la 9 ore. Presentându-se acum părţile, bunestărei unei naţiuni. Cine are dreptate? tatea înaltă a învăţătorilor, nu au cunoştinţă de aceasta în Lipova, că Jidanul Rauch, de