Page 3 - Activitatea_1902_04_14

Nrul 14 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

morţi 1981 cor. 48 fii. După religiune morţii Cu încredere în viitorul reuniunei, a Moldovan, profesor la liceul din Brăila (ori­ şi — laudă «Tribuna Poporului*, din inciden­
au fost 23 gr.-o'., 1 gr.-cat., 1 rom.-cat., 1 ev., ficei noastre, din nou invităm şi ginar din Şinca-veche-Făgăraş) şi dl Cornel tul forfecării acelei foi din partea «Gazetei
ref., adecă 24 Români şi 2 Unguri. rugăm Guşâilă, profesor la liceul din Brăila (originar Transilvaniei*. Va să zică Hans Damf se simte
Suma tuturor ajutoarelor din 1886—1901 membrii să vină cât de mulţi, deoare-ce, pe din Poşorta-Făgăraş),amândoi aceşti din urmă aşa de bine în campania Russu-Şirianul, dela
face pe 15 ani 19286 cor. 98 fii. Din care lângă filiale, se va mai hotărî şi asupra acestor „Coroana României11 în gradul de cavaleri. ♦ T. P.*, încât se încumetă a lovi chiar şi în
sumă s’au împărtăşit: gr.-or. 111 membri ob iecte: directorul »G. T.«, ba se încearcă de a spăla
gr.-cat, 4 membrii rom.-cat. 26 membri, ev.-ref. 2. înaintarea socotelilor pe anii 1900 — Moarte. La 13 Aprilie a. c. a repausat harapul ca să fie alb. Bine, dar’ atunci să ne
14 membri, la olaltă 156 membri, 116 Români. şi 1901. Hotărîre. în Sebeşul-săsesc soţia Tribunului de odini­ spună Hans Damf, că aproabă pe Russu-
oară Candinuţ Boilă, în etate de 83 ani. Şirianu, fiind-că acesta, la alegerile ultime de
40 Unguri şi Nemţi. 3. Alege rea pe 3 ani a directorului,
Acest Tribun, de pie aducere aminte, a fost representanţi ai ţerii, a corteşit şi pentru gu­
In decurs de 15 ani nici o jalbă n'a sub presidiul celui mai bătrân membru; a
cumnat cu Moş Derlea din Vinerea, cari vernamentalul Kristoffy dela Nădlac, şi pen­
fost în contra plătirei obicinuite a ajutoarelor. cassarului, secretarului şi comitetului, sub
ambii împlinituşi-au cuscumpâtate datorinţele tru kossuthistul Dr. Szâkel Mihâly dela Pecica
Singurul m. SzQts Sândor a scornit şi aci presidiul directorului ales. Votarea e făţişe.
cătră naţiune, pe când alţii au profitat, în şi pentru Românul guvernamental Bocu dela
vătămare de §. 7. Cine l’a pus de advocat Asupra comitetului să votează deodată
ale materialului, după aceşti vrednici fii ai Radna, până-ce in foaia sa »T. P.*, lovea pe
nechemat a 156 morţi, ai căror moştenitori pentru toţi membrii, cetindu-se de pe 1 ori
poporului român. tema — nerespectării pasivităţii, — pe toţi
ar avea singuri dreptul a se plânge. Aceia 2 liste toţi membrii. Fecare membru vo­
aceia, cari pe teren bisericesc, nu sunt una
au fost însă toţi mulţumiţi, de oare-ce numai tează apoi cu una ori alta dintre cele 2 liste,
Convocarea Delegaţiunilor. „M o­ cu clica din jurul »T. P.« Hans Damf s’o
acele caşuri li-s’au detras cu caii au rămas după plac. —
nitorul oficial11 publică autograful regesc, prin spună aceasta, căci după-ce cu foaia sa a
în resteanţă, după §. 4. Domnia-Sa cere, ca 4. Obiecte, cari s’au înaintat cel puţin
care delegaţiunile sunt invitate la şedinţe pe binemeritat dela cetitori zicala: «preot cu ză-.
dl vicispan să silească reuniunea, ca de pildă cu 48 de ore directorului.
a 6. Maiu a. c. la Budapesta. Autografele păceala în frunte*, n’ar strica să ştie lumea,
Ia mortul Iosif Susan olariul să socotim după Observare: Membrii exchişi nu pot fi
sunt adresate contelui Goluchovski, ministru că »L.« e ca şi »T. P.*: nici caldă, nici rece,
79 caşuri restante de 79 de ori câte 25 cr. de faţă în sala adunării generale.
de externe, mai departe premierilor Szâll şi când cu Românii, când cu Maghiarii, când cu
creştere, pe când după §. 7 numai după ca­ D e v a , la 20 Martie 1902.
şurile „regulat plătite11 să socoate creşterea : Korber. kossuthiştii, când cu guvernamentalii şi nici­
Directorul: Cassarul: odată cu Românii naţionalişti, ci totdeauna
atâtea caşuri câte sunt „regulat plătite11, câte
August A. Nicoara m. p. George Nicoara m. p. Tribunii calomniei din Arad ear’ cu — Russu-Şirianu, pe care numai in săptă­
are cu pecetul recunoscute în carte. Aşa —
se obrăznicesc. In vremea din urmă au atacat, mâna trecută l’a dovedit hoţ ordinar una din
am şi plătit şi lui Susan, am detras însă
cu un ne mai pomenit curaj, şi fără nici un foile româneşti.
cele 79 caşuri restante, pentru că dacă D-Sa
plătia, banii aduceau cametă şi camăta R U r i L motiv, pe Ilustritatea Sa dl Augustin Hamsea,
locţiitorul episcopului din Arad. Ştim că şi Luni di­
eară camătă. Reuniunea — dacă s’ar fi dat — Catastrofă pe Dunăre.
mai înainte l’au atacat şi, strînşi cu uşa, au mineaţa pe la Mohâcs era mare viscol şi
ascultare lui Szdts Sândor — ar fi păgubit
Pacea anglo-bură. Strălucita is- dat declaraţie în »T. P.*, că regretă atacurile ploae. Mulţime de oameni având însă să
într’un singur an (1899) 41 fi. = 82 coroane.
bândă a lui Delarey a produs o însem­ neîntemeiate. Vor doar să mai dee o astfel treacă Dunărea pentru a întră în lucru pe
învinuire pentru Învinuire. nată schimbare în opinia publică engleză. de declaraţie ? Ori doar aşa vor, ca proverbul insula Mohaciului, n’au luat în seamă vis­
Dl Szots Sândor, ca director al primei Până şi cei mai aprinşi partisani ai răs- ♦ lupul î.şi schimbă părul, dar’ năravul nu«, colul, ci au plecat cu brodul peste Dunăre,
reuniuni de înmormântare, după §. 20 are boiului au văzut în sfîrşit, că lupta cu să se schimbe;şi el, cam aşa: redactorii ♦Tri­ încărcat cu trăsuri şi oameni. Isbit de vânt,
bunei Poporului* îşi schimbă principiile po­ brodul a rupt funia şi s’a răsturnat. Cinci­
drept să capete după fiecare mort câte 2 fi. viteazul popor de abea acum începe în
litice, dar’ pornirile rele nul? sprezece oameni au fost scoşi din apă încă
= 4 coroane. Au murit anul trecut 13 mod serios şi că deci zeci de mii de sol­
membri, trebuia să capete 26 fi. = 52 cor.: vii, dar’ vr’o zece inşi, împreună cu trăsuiile
daţi au fost jertfiţi şi miliarde au fost şi caii, au pierit în valuri.
contra statutelor a păgubit deci reuniunea şi — Bancnote de 50 coroane. Lucră­
perdute absolut înzadar. După 2 ani şi
şi-a îmbogăţit punga proprie într'uti singur rile pregătitoare pentru începerea plăţilor
an pe cale nelegiuită, neiertată şi oprită cu jumătate de luptă încordată, după toate reale au înaintat deja aşa de mult, încât în — Falsiflcători de bani prinşi. Gen-
248 coroane, fâcându-’şi 300 cor. plată la sforţările omeneşti posibile starea Buri­ luna Maiu va putea fi începută retragerea darmeria a descoperit în Vinga un atelier
an; 6 ani trebue să lucre directorul şi cas- lor este departe de a fi sdrucinată. din circulaţie a bancnotelor de 10 şi 20 co­ bine organisat de falsificări de bani, unde a
sarul reuniunei noastre, pe nedrept hulite roane (puse în circulaţie numai interminal) cuprins material însemnat şi recuisite. Capul
Greutatea aproape absolută de a învinge
de D-Sa, până câştigăm fiecare atât cât şi emiterea bancnotelor de 50 coroane, cari falsificătoriior este Romanov Mihâly, care a
de odată pe Buri, consistă în faptul, că în­ recunoscut a fi fabricat până acum peste 2
câştigă D-Sa, într’un singur an. Apoi vom vor fi apoi cele mai mici bancnote ale va­
întoarce biciul, dle Szâts. Te vom învăţa şi tinderea câmpului de operaţii este prea lutei de coroane. Acestea vor fi de coloare mii bucăţii a 20 fii. puşi deja în circulaţie.
noi pe d-ta tot cu vici-panul şi ministrul întinsă, aproape cât întreaga Germanie albastră-verzie. Banda are ortaci şi în Timişoara.
d-tal,e cum ai să dai îndărăt cu carnete de şi deci pentru a înfrâna pe Buri ar trebui
5% sutele de coroane, cari le tragi din aproape un milion de soldaţi de-odată. — Gaxetă, nu glumă. *T. P.« din Arad, Bietul Jian. Băiatul de 6 ani Alex. Jian,
averea de alţii câştigată dela 1894 de 7 ani în vremea din urmă, ţine cu ori-ce preţ să din Braşov care-’şi câştigă creiţarii cu vân­
InsS Englezii au trimis în Transvaal cele
încoace, de când ai căzut în directorat ca demonstre adevărul zicalei: cel-ce cade în zarea de flori pe stradă şi prin localuri, era
mai puternice şi bine instruate trupe apă se acaţă şi de paiu, numai să scape. Per- cât pe aci să-’şi peardă vieaţa. Mititelul vân­
musca în lapte.
pe cari le-au avut; ceea-ce trimit acum zândit-şi creditul înaintea cetitorilor ei, *T. zător de flori voind să treacă Duminecă dru­
Noi ne ştim întru toate corecţi, curaţi,
sunt adunături din toată lumea, aven­ P.* reproduce din foaia caotică »L.« toate mul în parcul Rudolf, s’a împedecat de şi­
ca soarele 1 Nu ne temem de nici o cercetare
din lume. Cu cât va fi mai aspră, cu atât turieri, certaţi cu justiţia, cari neavend gugumăniile, dându-ne astfel prilejul să ve­ nele tramvaiului şi a căzut. Tocmai atunci
dem două rînduri de oameni căzând în gropi- trecea o trăsură privată şi vizitiul neputând
vom ieşi mai curaţi. Dar' Domnia-Ta nu ce s6 facă, se vîră într’o uniformă en­
O norocire în nenorocirea celor dela »T. P.« oprii caii, Jianu ajunse sub picioarele cailor.
ştim cum vei ieşi cu belitura Domniei-Tale. glezească pentru a se bate în silă şi
Bâta şi funea D-Tale are 2 capete. e, că foaia din Arad apare de 5 ori pe săp­ Nişte binevoitori l’au ridicat îndată şi l’au
cu disgust cu un popor, pe care cre­ tămână, ear’ «L.« numai odată şi astfel cei dus la spital, unde s’a constatat, că lesi-
dinţa în causa lui sfântă îl oţeleşte. din Arad au vreme şi spaţiu pentru a — re­ unile sunt uşoare.
înscrierea de membri noi
Regele Eduard are un interes foarte produce dela a până la z. întrebăm însă:
încă creşte din an în an. In 1900 s’au înscris 38,
viu, ca pacea să se închee, căci nu ar ce va fi atunci, când, după cum se prevede, Un ziar din Bucureşti anunţă, că 40
în 1901 s’au înscris 16, ear în 1902, deşi
»T. P.« va apare numai odată pe săptămână, de comitete (numai puţin) macedomne s’ar
suntem abea peste 2 luni trecuţi şi mai vrea să dea cu prilejul încoronării sale
ear’ »L.* aşişderea? Nu cumva vor fasiona fi declarat a face revoluţie în Bulgaria şi a
avem peste 9 luni îndărăt, totuşi s’au înscris Europei şi poporului seu spectacolul
cele două foi, ca să fie una, după cum una se lipi de faimosul SarafofT. Să le fie cu
18 membri noi. Până în ziua de azi nu­ unui răsboiu crud şi nedrept. Astfel în­ sunt redactorii lor: Ioan Moţa şi (scusă părinte noroc!
mărăm 368 de membri în veaţă.
cât isbânda lui Delarey câştigată în îm­ politicastrul) »amicul* lui Ioan Russu-Şirianul,
prejurările actuale, va avea o importanţă cel cu ♦fondul lui Iancu*, cu banii lui A. Trifu,
îndărăt, băete, du-te că eşti tînăr. Pe mine Sfaturi practice.
decisivă, pe care celelalte isbânde bure cu ai preoţilor întemniţaţi la Cluj şi cu dife­
mă aşteaptă ei ? O, să fiu tînăr, aşi lăsa aici rite alte merite de calibrul acesta.
n’au putut să le aibă. Pe de o parte
averile lumii, şi m’aş întoarce acasă. Aş
trece peste mare, câtă e, aş trece peste slăbirea materială şi sdruncinarea presti­ Contra arsurilor. Luăm gâlbinuşul unui
— Cât costă pacea? O statistică pu­ ou, tot atâta uleiu de in şi punem în ames­
lume şi m’aşi întoarce acasă. De sunt mort, giului, pe de alta dorinţa de pace pen­
blicată acum de curând din partea reuniunii
să mă ierte Dumnezeul Vai, cum nu m’a tecul acesta făină de cretă până se face un
tru măreţele sărbâri ale încoronării vor de pace arată, că în anul 1900 pacea a cos­
iertat până acum ! Blăstămat să fie ceasul cir groscior. Acesta-’l întindem pe o pânză
face, ca apropierea dintre Englezi şi tat Rusiei 1291 milione de cor. Franciei 978
când mi-a dat gândul să plec I Să vie el la şi-’l punem pe rană; dacă s’a sbicit, îl înoim.
Buri să se realiseze cât de repede. Se milioane, Germaniei 969 milioane, Austro- Şi arsurile cele mai grele se vindecă în mo­
mine, zice Ioan. El la mine. Iacă că el m’a Ungariei 478 milioane, Italiei 380 milioane,
iubit, bietul Ion, şi ar veni până aici, ca să vede dar că steaua lui Chamberlain, Spaniei 171 milioane, Norvegiei 108 milioane, dul acesta.
mă vadă. Eu, eu sunt ticălosul, eu nu i-am care acum câtva timp se credea stăpâ­ *
ear’ Anglia, în urma războiului din Africa,
iubit pe eil De i-aşi fi iubit, m’aşi fi întors nul situaţiei, a început să apună şi odată In contra durerii de gât. O gargară
figurează în listă cu 1810 milioane. Budgetul
la dânşii I Pe mine m'aşteaptă ei I Vai, pot compusă în chipul următor e excelentă în
cu ea întreg curentul imperialist, care se afacerilor externe al tuturor statelor în anul
să m’aştepte 1 Dac'aşi şi avea puteri, ce să contra durerilor de gât: muştar comun 25
razimă pe cruzime şi nedreptate. Regele 1900 a fost de 6.711,653.500 cor. Dacă la
caut eu acasă? Bătrân, să rîdă lumea că am grame, sare de bucătărie 4 grame, oţăt or­
Eduard a văzut în şfîrşit, că nu cu sânge acestea adaugem carnetele pe cari statele le
colindat lumile ca să mă întorc sărac acasă. plătesc după împrumuturile contrase în scopul dinar 10 grame, apă caldă sau rece 180 gr.;
nevinovat se cimentează imperiile. dupt-ce se face acest amestec şi să lasă să
Uite, când stau aşa, văd cu ochii sufletului
înarmărilor, suma se urcă la 11.707,653.100
meu, rîul şi satul, pădurea de lângă sat şi se plămădească câtva timp, se strecoară prin-
coroane, ceea-ce corăspunde la jumătate din
lunca. Şi mi-e bine aşa, şi mi-e rău de mi­ N0UTĂTI venitele pe un an ale Europei. tr’o pânză fină şi se face gargară cât da des.
se rupe sufletul 1 Ce să fac acasă ? Cât de *
dor mi-e de toate, şi eu să fiu între ele, Vasele de pământ. Ca să scoţi vaselor
— Distingeri. Regele României a acordat — Dans D am f in allen Gassen.

orbul de mine, şi să nu le pot vedea şi să de pământ noue gustul urît pe care îl dau bu­
la 47 profesori dela universitate şi gimnasii Părintia Sa Ioan Moţa dela cealaltă foaie
nu mă pot bucura de ele. Şi cum aşi putea catelor pe care le găteşti în ele, încălzeşte o
diferite grade ale ordinelor „Steaua Româ­ săptămânală din loc, după ce a înrăutăţit sta­
trăi străin întra’i mei I Ce să fac eu acasă 1 cantitate îndestulătotre de oţăt, şi aruncă-o
niei11 şi „Coroana României11. Intre cei de­ rea „Bunului Econom*, acum îşi ia „Liberta-
Lăsaţi-mă aici, să-mi plâng o vieaţă întreagă, în clocot în vas; se agită în toate sensurile,
coraţi vedem şi pe următorii: dl Solomon tea“ ca să se joace de-a politica, par’că aceasta
o vieaţă pierdută... Vai Ioane, scumpe frate, aşa ca să pui lichidul în contact cu păreţii
Halită, inspector al învăţământului primar, ar fi o bâtă unsă cu miere, de care toate
pe mine m’aştepţi tu... vasului. N’ai decât să-’l clăteşti cu apă în
profesor la şcoala normală din Galaţi (ori­ muştele se prind. In Nrul penultim al foaiei
(.Albina«) Cr. CoţbuC. urmă şi gustul de pământ dispare.
ginar din d strictul Năsăudului) „Coroana sale, Hans Damf, în loc să bătătorească în-
României11 în gardul de oficer; dl Leonte ţelenitul ogor al literaturii bisericeşti, se apucă