Page 2 - Activitatea_1902_06_24
P. 2

Pag.  2.                                                              A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  24

            zăminte,  pe  cari  tot  numai  archiereii  noştri                                   mica  vinovat,  pentru-că  nu  cu  rea  in-  ciune.  Mama  cca  mai  iubită este  aceea
            le-au  întemeiat  şi  susţinut  cu  mari  jertfe  spre   Procesul  „Cărţii  de  Aur“.  tcnţiuue,  ci  în  bună  credinţă  a  com­ ce-şi  hrăneşte  mai  bine  copiii.
            binele  nostru  obştesc.  Este  nobil  şi  frumos,
                                                                                                 pus  şi  edat  cartea,  exclusiv  numai  în     Şi  popoarele  civilisate  au  înţeles
            ca  la  rîndul  seu  şi  inteligenţa  să-’şi  arete  tri­
                                                                                                 scopul,  ca  aceea-ce  până  acuma  era  foarte  bine  lucrul  acesta.  Popoarele
            butul  recunoştinţei  sale  pentru  binefacerile   Sâmbătă  presentândiEse  şef-redac-
            primite,  şi  să  facă astfel  şi ea  binefaceri  pen ­  torul  nostru,  dl  T.  V.  Păcăţian,  în  faţa   resfirat  prin  diferite cărţi şi  reviste  des­ civilisate  au  o  deosebită  grije  pentru
            tru  întemeierea  mai  bună  a  viitorului  nos­                                     pre  mişcările  politice-naţionale  din  tre­ creşterea  şi  educaţiunea  fetelor.  înainte
                                                       d-lui  Godri  Sândor,  jude  de  instrucţie
            tru  comun.                                la  tribunalul  regesc  din  loc,  acesta  i-a   cut  ale  Românilor  de  sub  coroana  un­ de  toate  fata  trebue  se  înveţe  gospo­
                 Garanţa  acestui  mai  bun  viitor  şi  titlul                                  gară,  —  se.  fie  adunat  la  un  loc.  Cere  dăria,  trebue  se  înveţe  a  fi  în  stare  se
                                                       comunicat,  că  pe  basa  arătării  venite
            de  onoare  al  inteligenţei  române  este  tocmai
            faptul,  că  în  totdeauna  ea  a  înţeles  rolul  şi  dela  procurorul  din  Cluj  deschide  şi   deci  sistarea  procedurei  judecătoreşti  şi  povăţuească  şi  să  ducă  o  gospodărie.
                                                                                                 înapoierea  cărţilor  confiscate.               In  străinătate  se  găsesc  anume in-
            datorinţa  sa.                             ordonează  cercetare  în  contra  sa,  pen­
                Şcolile din Blaj  au experiat  nu  de  mult  cu   tru  mai  multe  pasage  din  » C a r t e a  S ’a  dresat  proces  verbal  despre  stituţiuni,  şcoli  pentru  învăţatul  gospo­
            multă mângâiere generositatea inteligenţei rom.                                      declaraţiunile  făcute  şi  cu  aceasta  as­ dăriei.  In  străinătate  lumea  e  încredin­
                                                       de  Aur   Voi.  I«,  în  care  procurorul
            Când  în  lipsele  sale  mari,  gimnasul  din  Blaj                                  cultarea  a  fost  terminată.              ţată,  de  pildă,  că  amestecul  gospodinei
                                                       din  Cluj,  crede  că  se  află  agitaţie  în
            a  apelat  în  1893  la  ajutorul  public,  în  scurtă                                                                          la  bucătărie,  scapă  de  trei  sferturi  de
            vreme  nu  mai  puţin,  decât  20.000  fl.  i-s’au   contra  naţionalităţii  maghiare,  şi  toto­    După  » releg.  Rom.«
            trimis  spre  acoperirea  urgentelor  sale  ne­ dată  şi  atac  în  contra  formei  de  stat.                                   cheltueală,  fie  gospodăria mare  sau  mi­
                                                                                                                                            că.  De  aceea  în  străinătate  e  o  cinste
            cesităţi.                                  Cercetarea  e  ordonată  deci  pe  basa
                 Animaţi  de  acest  frumos  exemplu  al   §§-ilor  172  şi  173  din  codul  penal        E c o n o m i e                  pentru  o  femee  a  se  numi  menageră
            virtuţii  româneşti,  apelăm  acum  de  nou,  cu                                                                                sau  gospodină.
                                                       ungar.
            neclintită  încredere,  şi  ne  rugăm  în  numele                                                                                    Şi  dacă  amestecul  gospodinei  la
                                                            Dl  Păcăţian  a  luat  la  cunoştinţă         Rostul        casei.
            acestor  şcoli,  ca să nu li-se  denege  nici  acum                                                                             bucătărie  are  atâta  valoare  în  străină­
            generosul  sprigin.                        decisul  judelui  de  instrucţie,  renunţând                                         tate,  apoi  ce  valoare  trebue  să  aibă
                 E  vorba  de  a  înzestra  cu  o  nouă  pu­ la  dreptul  de  a-1  apela,  şi  a  cerut  ime­
                                                                                                      Vorbesc  de  rostul  casei,  adecă  de  la  noi,  unde  slugile  şi  ciupesc  şi  sunt
            tere  aceste  şcoli,  cari  în  cuiend  vor  avea  să   diata  intrare  în  cercetare.
            sărbeze  iubileul  existenţei  lor de  150  de  ani.                                 acea  parte  a  gospodăriei,  pe  care  tre­ nepricepute.
                                                            I-s’a  arătat  « C a r t e a  de  Aur«,  bue  s’o  priceapă  femeea şi  de  care tre-   La  noi  sufer  şi  oamenii  cu  dare
            Nu  este  chip  de  a  sărba  mai  demn  şi  mai
            potrivit  acest  dat  de  mare  importanţă  itorică,   (legată  în  negru)  car’  de  ea  cusută  cu  bue  se  vadă  femeea.  Gospodăria  casei  de  mână,  pentru-că  n’au slugi  pricepute
            decât  a  întemeia  nouă  instituţluni,  cari  să  fie  sfoară  groasă  altă  carte neagră,  —  tra­ e  partea  femeii,  femeea  este  stăpâna  şi  sufere  şi  omul  din  popor,  pentru-
            completarea desăvîrşită a iubilarelor aşezăminte. ducerea  maghiară,  făcută  de  cunoscu­ şi  domnitoarea  ei.  Focul  este  simbolul  că  femeea  lui  n’are  nici  habar  de  gos­
                 Sus  deci  inimile!  Să  dovedim,  că  în­
                                                       tul  translator  din  Cluj,  Dr.  Lehmann. vieţii,  şi  vestalele  cari  îngrijau  focul  la  podărie.  Cea  mai  mare  parte  din  fe­
            ţelegem  rostul  aşezămintelor  culturale  româ­
                                                            Luând  cunoştinţă  despre  părţile  Romani  erau  temei.                        meile  dela  ţară  nu  ştiu  a  găti.  Ştiu  a
            neşti  şi  că ştim  şi lucra  şi  jertfi,  pentru  înain­
                                                       dificultate  din  «Cartea  de  Aur«,  dl       Altarul  femeii  e  vatra:  de  pe  face  o  mămăligă,  care  să  nu  fie  crudă,
            tarea  şi. desvoltarea  lor.
                 Să  dovedim,  că  suntem  vrednici  urmaşi  Păcăţian  şi-a  reservat  dreptul  de  a  se  vatră  hrăneşte  pe  toţi  ai  casei,  împre­ dar  cele  mai  de  multe  ori  nefeartă,
            ai  acelora,  cari  între  mii de  suferinţe şi  piedeci  justifica  punct  de  punct  cu  ocasiunea  jurul  vetrei  îşi  creşte  familia,  Dela  va­ vîrtoasă,  proastă.  Multe nu  ştiu  să  facă
            de  tot  soiul  au  ştiut  să  înfiinţeze  locaşuri  de   excepţiunilor  ce  le  va  da  în  contra ac­ tră  se  ridică  bărbaţii  cari  vor  fi  apă­ nici  borş.  Cele  mai  multe  dacă  din  în­
            învăţătură,  spre  a  ne  înzestra  pe  noi  cu  pu­
                                                       tului  de  acusă,  —  după  ce-1  va  primi  rătorii  patriei  şi  bărbaţii  plini  de  vir­ tâmplare  capătă  nişte  peşte  ori  un
            terea  nebiruită  a  culturei  şi  moralei.
                                                       —   ear’  până  atunci  a  făcut  declaraţie  tute  îşi  apără  patria  pentru  a-şi  apăra  puiu  de  găină  şi  vor  să  facă  borş  de
                 Blaj ,   din  şedinţa  comisiunei  de  12,
                                                       în  general,  că  opul  seu  nu  conţine  ni­ vatra,  lângă  care  au  crescut.      peşte ori borş (ciorbă) de pui,  atunci pune
            ţinută  la  16  M a i u  1902.
                                                       mica  nou  ce  n’ar  fi  scris  şi  publicat   Mama,  crescătoare  şi  preoteasă:  borşul  la  foc  şi  pune  şi  de  mămăligă
                           Iosif  Hossu,               şi  alţii,  cu  mult  mai  nainte,  fără  a  fi  iată  rolurile  femeii  în  familie.  şi  când  mămăliga  e  gata, borşul  trebue
               canonic,  dir.  gimn.,  preşedintele  comisiunii.
                                                       fost  traşi  la  răspundere  pentru  cărţile   Odată  cu  laptele  ei de  mamă,  oda­ să  fie  gata  şi  el,  că  de  n’o  fi  nu-1  mai
                          Dr.  E.  Dăianu,             lor.  Multe  părţi  deficultate  sunt  luate  tă  cu  hrana  ei  de  crescătoare,  ea  să­ întreabă,  îl  mănâncă  ori  cum  o  fi.
                 profesor  de  teologie,  notarul  comisiunii.
                                                       chiar  din  cartea  unui  autor  maghiar,  deşte  în  omenire  sfânta  religiune  a  ini-   Şi  fetele  oamenilor  cu  dare-  de
                        Georgiu  Muntean,              Dr.  Jancso  Ben^dek,  —  apoi  dela  Ba-  mei,  ea  o  învaţă  pe  omenire  iubirea  mână  deşi  nu  învaţă  gospodăria  prin
                  director  al  institutului  preparandia!.
                                                       riţiu,  Popea  şi  alţii.  A  declarat  mai de­ de  patrie.                          şcoli,  dar  de  îndată  ce  încep  aeşi  din
                       Dr.  Alexandru  Pop,            parte,  că  «Cartea  de  Aur«  nu  e  scrisă   Dar  preotul  cel  mai  ascultat  de  şcoli  învaţă  şi  gospodăria  la  mamele
                              medic.
                                                       pentru  popor,  pentru  vulgul  de  rend,  credincioşii  săi  va  fi  acela,  care  la  ne-  lor,  şi  o  învaţă  uşor,  pentru-că  multe
                           Emil Viciu,                 care  poate  se  fie  adus  în stare  de  agi­ voe  va  şti  şi  va  fi  şi  în  stare  de  a în­ lucruri  le-au  învăţat  fără  să  le  fi  învă­
                 prof.  gimn.,  dir.  internatului  de  băieţi.
                                                       taţie,  ci  pentru  pătura  cultă  a  neamu­ tinde  credinciosului  şi  o  mână  de  aju­ ţat  anume.  Aşa,  de  pildă,  ele  au  învă­
                       Iuniu  Br.  Hodoşiu,            lui  românesc,  care  ştie  să se  stăpâneas­ tor;  atunci  credinciosul  va  crede  mai  ţat  mulţime  de  lucruri  privitoare  la  hi­
                 dir.  inst.  de  credit  şi  economii  «Patria’.
                                                       că,  ştie  judeca  cu  calimitate  şi  ştie,  că  mult  în  poveţele  preotului,  când  va ve­ giena:  să  fie  curat  în  casă,  să  fie  aer
                         Dr.  Iuliu  Maniu,            aceea-ce  se  cuprinde  în  carte  nu  se  dea  că  preotul  la  nevoe  nu  se  fereşte  curat,  să  poarte  haine  curate;  să  bea
                        advocat  archidiecesan.
                                                       refere  la  zilele  noastre,  ci  la  vremurile  şi  de  oare-cari  sacrificii.      şi  să  mănânce  din  vase  curate,  cu  fur­
                      Octavian  B.  Bonfiniu,          de  mult  trecute,  în  cari  s’ău  întâmplat   Şi  mama  va  fi  cu  atât  mai  iubită  culiţă,  lingură  curată,  etc.  etc.  O  fată
                         profesor  gimnasial.
                                                       lucrurile  înşirate.  Fiind  deci  «Cartea  de  şi  mai  ascultată  de  copiii  săi,  cu  cât ea  cu  oare  care  creştere,  o  fată  care  a
               Iacob  Mureşan,     Gavrilă  Precup,    Aur«  un  op  de  cuprins  curat  istoric,  cu  sinul  şi  cu  vatra  va  putea  să i  hră­ fost  prin  şcoli,  nu  va  băga  degetele  în
               profesor  de  musică.  profesor  gimnasial.
                                                       asupra  căruia  §§-fii  171,  172  şi  173  nească  mai  bine;  căci  numele  de  ma­ farfurie  să  mănânce  cu  mânile.
              Georgiu  Vancea,     Dionisiu  Trifan,   din  codul  penal  ungar  nu  pot  să  fie  mă  e  legat  cu  ideea  de  îndestulare  şi   O  fată  din  popor  însă  nu  le  ştie
                  proprielar.       măiestru  croitor.
                                                       aplicaţi,  autorul  nu  se  simte  întru  ni­ nici  decum  cu  acel  de  lipsă  şi  stărpi- acestea:  ea  nu  ştie  ce  vrea  să  zică  a

                                                       mult  încercatul  şi  mult,  foarte  mult  neferi­ el.  Dar  nimic.  Mă  reîntorc  desperat  earăşi  la   Va  să zică  noi  nu  nc-am  înşelat,  ră  ge­
                   FOIŞOARA                           citul  nostru  geniu,  s’a  împlinit.  EI  doarme  ce  a  scris  însuşi  poetul.  Şi  eatâ  un  punct  nialul  nostru  poet  a  fost,  repet  a  fost:  cel
                                                       • somnul  lin»  şi  nimeni,  absolut  »nime  nu-i  luminos  se  arată  la  orizont....  „Influenţa  au­ mai  mare  economist  al  României.  Da,  după-
                                                      plânge  la  creştet».  Doar  «teiul  sfânt  îşi  scu­ striacă  asupra  Românilor din Principate11.  „In­ cum  Eminescu  a  fost  şi  rămâne  până  acum
                                                      tură  floarea  de-asupra-i».  Şi  zadarnic  mă  fluenţa  austriacă111  Iată isvorul,  eată  sorgintea  cel  mai  mare  poet,  tot asttel  a  fost  şi  rămâne
                Dragoste  ori  economie?              adresez  »Luceafărului»  ţărei  şi  îi  zic :  din  care  se  alimenta  pesimismul  lui  Emines­ până  în  present  cel  mai  mare  economist  al
                                                                                                 cu.  Am  cetit  cu  mintea  şi  cu  inima  încor­ ţărei  noastre.
                                                            • O dulce-al nopţei mele  Domn,
                                                                                                 dată  admirabilul  studiu, în  limba  română  cel
                                                                   De  ce  nu  vii tu ?  Vină  1»                                                Avem  aşadar’ :  economie,  ear  nu  dra­
                 2.  Nouă  ni-se  part',  că  aproape  din                                       mai  admirabil  studiu  economic, făcut  de poet
                                                            Şi  nu  vine.  Am  cunoscut  în  adevăr  pe                                    goste  în  poesie.
            toate  poesiile  lui  Eminescu,  transpiră  şi  ceva                                 la  1876.  El  a  fost  obiectul  unei  conferinţe
                                                      poet  acum  vre-o  11  ani  ca  elev.  El  venea                                           Am  făcut  mai  sus  un  studiu  istorico-
            economic.  Vă  amintiţi,  cred,  analiza  sumară,                                    ţinute  la  Iaşi  în  Martie  acel  an.   Nu  ştiu
                                                       din  când  în  când  pe  la  Ferăstrău  ca  să  res­                                economic  asupra  Doinei  şi  Satirei  a  IV-a,
            ce  am  făcut’o  Doinei.  Această  analiză  era                                      cum  va  fi  tost  primit  acel  studiu  program
                                                      pire  aerul  curat  dela  ţară,  să-’şi  mai  uşureze                                dar  cum  am  zis,  fără  să fi  visat  măcar  vre-o
            bazată  numai  pe  propriile  noastre  cunoştinţe                                    —  studiu  profeţie  —  de  auditorul  de  pe
                                                      amorul  şi  amarul.  Acolo  se  întâlnea  cu  ab­                                    dată  că  Eminescu  a  scris  vre-un  rînd  asupra
            economice.  E constatat,  că  omul  greşeşte,  că                                    acea  vreme.  Dar  mărturisesc,  că  în  vieaţa
                                                      solvenţi  de  ai  şcoalei  de  Agricultură,  de                                      Economiei  generale  a  ţărei  noastre.  Acolo
            el  vede  lucrurile  prin  prisma  pasionată  a                                      mea  nu  am  cetit  o  scriere  cu  mai  multă
                                                       altfel  şi  ei  :  „Sburători  cu negre plete,  umbre                               aveam  cu  noi  numai  inima  poetului.  Acum
            cunoştinţelor  breslei  sale.  Se  prea  poate,  ca                                  băgare  de  samă.  Fie-care  frază  făcea  şi
                                                       tără  de  noroc11  ca  şi  poetul.  Nu  ştiu  dacă                                  avem  deja  în  partea  noastră  şi  puternicul
            şi  eu  să  trag  spuza  pe  turta  naţional smului                                  mintea-mi  se  o  soarbă şi  inima-mi să  tresară.
                                                       viaţa  mizerabilă  a  acestora,  atât de  asemănă­                                  sprijin,  enorm  de  puternic  al  minţei  poetu­
            economic,  după-cum  dl  Gherea  o  trage  pe                                        Bucuria  îmi  era  cu  atât  mai  mare.  cu  cât
                                                       toare  cu  a  lui,  îl  atrăgea,  ori  că  comunicân-                               lui.  Cu  toate  acestea  nouă  ni-se  pare  că  stu­
            turta  socialismului.                                                                „Influenţa  austriacă'1  este  cheia  volumului  de
                                                       du-şi  fie-care  năcazurile  se  consolau  împru­                                   diul  nostru  făcut  numai  din  inimă,  este  des­
                 De  aceea  mă  opresc.  Mă  gândesc.  Mă   mutat,  îşi  uitau  durerile  şi  nenorocirile,  ştiu   poezii.  Cine  nu  a  cetit  şi  nu  a  studiat  în  fond   tul  de  bun  şi complect.  Poetul  nu  lace  decât
            resgândesc.  Stau  la  îndoială.  Nu  pot  da  pu­  însă  că-i  plăcea  să  petreacă  în  cercul  lor.   „Influenţa  austriacă11,  acela  să  cetească  poe­
                                                                                                 siile  lui  Eminescu  numai  cu  inima  şi  ca  for­  se  pună  sigiliul,  întărind  cele  afirmate  de  ini­
            blicităţii  cele  scrise  până  aci.  Mi-am  zis  :  tu  Probabil  că  el  îşi  punea  mult  nădejdea  în-
                                                                                                 mă  adm rabilă,  ear  la  fondul  lor  nici  să  nu   ma  noastră.
            un  pitic  să  emiţi  o  părere  atât  de  îndrăsnea-   dreptărei  mizeriilor  ţărei  în  aceşti  absolvenţi,
            ţă  şi  hazardată!  Ce  se.  va  întâmpla  cu  opi­  în  aceste  „inime  fâr’  de  nădejde,  suflete  bă­  se  gândească,  deoare-ce  nu  va  pricepe  ni­  Mare  geniu, mare profet 1  Cel  mai  mare
            nia  ta  când  un  Gherea  ori  Maiorescu  vor   tute  de  gând“,  tocmai  ca  şi  el  însuşi.  Pe   mic  din  ele.            poet  şi  economist,  fii  binecuvântat  în  vecii
            lua-o  la  scărmănealăf  Atunci  ţine-te  aţă  să   acea  vreme  cum  şi  ce  era  să-’I  întreb  eu,   Va  să  zică  noi  nu  nc-am  înşelat  în pre­  vecilor!  Am  implorat  spiritul  tău  să  ne  vină
            nu  te  rupi,  dacă  îţi  dă  mâna  să  te  ţii!  Dar   care  mă  uitam  dela  distanţă cu  mult  respect  supunerile  noastie.  Ceea-ce  era  o  simplă  bă­  în  ajutor:
            când  aşi  face  ca  şi  cu  Coşbuc?  Dar  dacă   la  acel  geniu  ?  Astfel  mă  adresez  astăzi  ge­  nuială  devine  convingere  deplin  formată.  Se   Cobori  în  jos,  luceafăr  blând,
            asi  întreba  pe  poet  însuşi?  Să  întrebăm  aşa­  niului  protector  al  poetului,  rugându-1  să-mi  adevereşte  şi  inspiraţia  inimei  noastre  că :   Alunecând  pe-o  rază,
            dar  pe  Eminescu.                         vină  ei  în  ajutor.  Răscolesc  din  nou  toate  poesiile-i  sunt  istorico-economice  scrise  sub   Pătrund  ’n  casă  şi  în  gând
                 Durerel  «Singurul  dor»  ce  l-a  mai avut  bibliotecele,  recetesc toate  ce s’au  scris despre o  formă  atât  de  frumoasă  de  iubire.  Şi  viaţa-mi  luminează.
   1   2   3   4