Page 3 - Activitatea_1902_09_34

Nrul 34’ ACTIVITATEA Pag- 3.
__________ i
„ÎNDREPTARUL POPORULUI" Primească iubiţii cetitori această de nou operaţiunea, se produce o nouă scân­ In fine şedinţa secţiei industriale a fost
carte, cu acea dragoste, cu care dra­ teie electrică; şi aşa mai departe. condusă de Hug6 Tauszig şi s’a pertractat
goste eu o depun în mâna cetitorilor. Părul capului unei persoane, de care cu deosebire despre acţiunea ce trebue în­
Sub rubrica „Bibliografie11 am anun­ apropiem acea hârtie, astfel preparată, sbur- treprinsă pentru desvoltarea industriei.
Fie şi această carte o floricică din
ţat cartea d-lui Ioan Ro ma n , candidat Ieşte. Bucăţi mici de hârtie, ori de măduvă
de notar. Am percurs cu atenţiune'ma­ buchetul, cu care poporul român să ia de soc, fire de soc, etc., sunt atrase şi res­
terialul tractat de autor, care este bine parte în concertul popoarelor civilisate, pinse de acea fâşie de hârtie. — In causa timbrării scrisorilor.
împărţit, amintind în liniaminte gene­ întru bine şi înaintare. Direcţiunea poştală aflând că pe scri­
Sunt nişte maşini cu cari se produc scân­
rale statul ca atare şi părţile lui cons­ Ş e i t in, în săpt. Rusaliilor 1902. tei electrice, cari pot deveni periculoase, ba sorile ce se trimit în străinătate nici
titutive; comitatul şi organele sale; co­ chiar mortale, topesc fire metalice subţiri, rup până în ziua de azi nu se aplică tim­
muna şi ramii de administraţie ale e i; Ioan Rom an, lemne, petri, aprind unele substanţe, etc. bre în sumă corespunzătoare şi astfel
lăsămintele (moştenirile); matriculele de candidat de notar. atât trimiţătorul cât şi primitorul vin
Dacă în timpul nopţii frecăm spinarea
stat cu cele trei soiuri: naşteri, căsătorii în posiţii neplăcute, a dat următorul
unei pisici ce stă lângă o sobă bine încălzită,
şi caşuri de moarte; judecătoriile peste Noi din parte-ne recomandăm din anunţ în privinţa timbrării scrisorilor:
vedem pe părul ei o lumină, care nu este alt­
tot, justiţiare şi administrative; despre toată inima productul ostenicios şi cos­ Pe scrisorile, în greutate până la 20
ceva, decât lumina electrică.
dări, finanţe şi aruncuri comunale şi tisitor al d-lui Ioan Roman, declarând grame, ce se trimit în Austria, Bosnia,
comită tense. şi aceea, că cartea are o înfăţişare plă­ Herţegovina şi Germania se aplică maree
Trece apoi la ambele biserici rom. cută, hârtie fină şi tipar ceteţ, pe lângă NOUTĂTI poslale de 10 bani. Pe scrisorile cari
şi înşiră corporaţiunile acelora, precum preţul bagatel de / coroană, cu un conţi­ au o greutate dela 20— 250 grame se
şi pomenirea unor râmi economici, cari nut de 121 pagine. aplică 20 bani. Pe cele-ce se trimit
îşi au temeiul în legile ţării. Asupra acestei cărţi, care ar tre­ — > Societatea pentru crearea u n u i în Serbia, Muntenegru precum şi cele-ce
se trimit în România afară de teritorul
Am zis, că toate se descriu în li­ bui să nn lipsească de pe masa nici fo n d de teatru rom ân «. Cu ocasiunea
dela frontiera României până la Murăş,
niaminte principale şi cartea are me­ unui cărturar şi mai puţin ştiutor de adunării generale a „Societăţii pentru crearea
apoi Bistriţa-Năsâud, şi fostul comitat
nirea de a fac-, cunoscut — oarecumva — carte, vom mai reveni, cu privire la unui fond de teatru român" va arangia inte-
toate aceste acelora, cari abea cunosc îmbogăţirea (amplificarea) ei. liginţa română din Bistriţa, în sala cea mare al Severinului, la greutate de 15 grame
stările statului, politice, justiţiare, finan­ dela Gewerbeverein, Duminecă în 7 Septem­ 10 bani. Pe cele-ce se trimit în El­
veţia fiind grele de 20 grame 25 bani
ciare, bisericeşti, scolastice şi economice. vrie st. n. a. c. un C o n c e r t - T e a t r u ş i
In fruntea fiecărui capitlu tractat Din fisiografie. Luni în 8 Septemvrie st. n.a. c. P e t r e c e r e şi în fine pe scrisorile ce se trimit în
j
se află fotografia : Maiestăţii Sale, a Mi­ cu oc, la cari sunteţi cu toată stima invi­ România cu excepţiunea comunicaţiu-
nistrului de interne, a Metropolitului taţi. începutul Ia 8 ore seara. Preţul la Con- nei de frontieră — adecă până la
gr.-or. şi gr.-cat. şi în fine a Ministru­ (Urmare şi fine). cert-Teatru: locul I 2 cor., locul II cor. 1.60, Murăş — apoi pe cele-ce se trimit în
lui de agricultură, foarte bine reuşite. Electrisarea unui corp care este bun locul III 1 cor., Galerie: loc de şezut 80 paşalicul Novibazarului şi în străinătate,
bani, loc de stat 40 bani. Preţul la Petre­ la greutate de 15 grame se aplică marcă
Ca on. public să se convingă de conducător de electricitate. Pentru-ca să de 25 bani.
cerea cu joc : de persoană sing. 3 cor., de
buna intenţiune şi de rîvna autorului, electrizăm un corp bun conducător, de elec­
persoană în familie 2 cor. Venitul curat este Pentru cărţile poştale ce se trimit
lăsăm să urmeze: tricitate, trebue să separăm acel corp de pă­
destinat pentru înmulţirea fondului numitei în Austria, Bosnia, Herţegovina, Ger­
mânt printr'un corp rău conducător de exem­
Cătră cetitorii plu prin sticlă. Astfel un baston de metal societăţi. Suprasolviri şi oferte benevole se mania, Serbia şi Muntenegru se aplică
primesc cu mulţumită şi despre acele se va mărci de 5 bani, în celelalte ţări 10
capătă proj rietatea d’a atrage corpuri uşoare,
Dumnezeu când a făcut pe om, l-a da socoteală publică. C o m i t e t u l a r a n ­ bani.
dacă cu o mână îl ţinem de mânerul de
t
înzestrat cu minte şi voie liberă. I-a sticlă, ear cu cealaltă 11 frecăm cu o pele gia o r : Preşedinte: Gerasim Dornide. Cassar:
Ciril Negruţ. Secretar: Dr. Victor Onişor.
dat minte, pentru-ca să cunoască ce e ds pisică. Electricitatea de pe bastonul me­
Membrii în comitet: Simeon Monda, Dr. — B u rii pentru limba lor. Nu de
bine şi ce e rău, şi i-a dat voie liberă, talic nu se scurge prin corpul nostru la pă­
Alexandru Pop, Dr. Demetriu Ciuta, Dr. mult s’a ţinut în Courtrai un congres al Bu­
pentru-ca cunoscend binele şi răul, să mânt, căci nu poate străbate prin mânerul de Gavriil Tripon, Dr. Leon Scridon, Dr. Alex. rilor, în care secretarul de stat Reitz a ţinut
aleagă din ele şi să facă ce voieşte. sticlă. German, Dr. Georgiu Linul, Dr. Dionisiu Lo- un discurs foarte vehement, îndreptat contra
Electricitatea este de două feluri. Dacă
Legi au fost în totdeauna în lume: gin, Dr. Alexiu Bogdan, Procopiu Cutean, tendinţei Englezilor de a impune Burilor limba
apropiăm un baston de sticlă electrisat de
chiar Adam şi Eva încă au avut lege, o bobiţă de măduvă de soc atîrnată printr’un Ioan Corbul, Ilie Scurtul, Alexandru Roşu, engleză. Guvernatorul Milner declarase unui
Iuliu Chita, Teodor A. Bogdan, Ioan Jarda, general bur, că în Africa-sudică numai o sin­
adecă să nu mănânce din pomul cel fir de mătasă, bobiţa este atrasă de bastonul
Ştefan Jarda, Aurel Iuga, Leonida Dornide, gură limbă are să fie, şi natural, că aceea, e
oprit. N’au ascultat de lege şi au fost de sticlă până se pune în contact [atingere],
Petru Poruţ, Emil Man. cea engleză. La aceasta Reitz a răspuns, că:
pedepsiţi cu alungarea din raiu. apoi este respinsă. »nici cel mai puternic tiran de pe faţa pă­
Ori de câte ori vom mai apropia bas­
Avănd omul minte şi voie liberă, mântului nu va fi în stăre să o realiseze a-
tonul de sticlă, bolrţa va fi neîncetat res- — Hymen. M i ţi B a c i u şi Ilariu
singur trebue să cunoască ce e bine şi ceasta, pentru-că nu există putere pe pământ,
p nsă. Insă, dacă în locul bastonului de sti­ B u z d u g a n , îşi vor serba cununia lor
ce e rău, şi să nu facă răul din frica care să poată împedeca o naţiune în a-şi
clă apropiăm un baston de răşină electrisat, la 7 Septemvrie st. n. a. c., în biserica
de pedeapsă, ci pentru-câ aşa e bine. bobiţa este atrasă. gr.-or. din Orăştie. — Le dorim fericire vorbi limba maternă*. Reitz şi-a terminat dis­
cursul cu exprimarea credinţei în Provedinţa
Mântuitorul neamului omenesc a Bobiţa de soc punându-se în contact îmbelşugată în vieaţa conjugală.
divină, care va da ascultare blăstămurilor in­
zis: »Daţi cele-ce sunt ale chesarului, cu bastonul de sticlă, se încarcă cu electri­ vocate de Buri asupra opresorilor.
citatea sticlei. Din faptul, că bobiţa este mai
chesarului, şi cele-ce sunt ale lui Dum­ La masa studenţilor dela institu­
întâiu atrasă şi apoi, după-ce s’a pus în con­ —
nezeu, lui Dumnezeu. tul «Albina* în Sibiiu se poate concura până
tact, este respinsă de bastonul de sticlă, tre­
Trăim în ţară constituţională. Deo­ la 10 Septemvrie n. a. c. Se recere: Atestat — Glonţ pe câm pul de exerciţiu.
bue să credem că electricitatea sticlei res­
potrivă avem drepturi şi datorinţe. pinge pe cea de asemenea cu ea şi este de botez. Atestat despre averea părinţilor. Regimentul 23 de infanterie ţinea în una din
Testimoniul ultim şcolar. Atestat de primire zilele trecute exerciţiu pe câmpia Râkos, lângă
Drepturile noastre trebue să le păzim, atrasă de cea de pe reşină.
în şcoalele din Sibiiu. Budapesta. Soldaţii la astfel de exerciţii puşcă
ear’ datorinţele să ni-le împlinim ; — Electritatea sticlei se numeşte electri­ cu patroane de hârtie [oarbe]. Pe când chiar
citate sticloasă, sau electricitate positivă şi se Pot concura numai cei cu atestat »bun«.
prin nepăzirea drepturilor noastre, ne se comanduse foc repede contra duşmanului
însemnează cu cea de pe reşină se nu­ Chiar şi cei de până acum încă sunt deobli-
facem nedemni de ele, ear’ prin neîm- gaţi a-şi aşterne testimoniile. marcat prin mai mulţi soldaţi, un soldat oare­
meşte electricitate reşinoasă, sau electricitate
plinirea datorinţelor, venim traşi la răs­ care a puşcat cu glonţ veritabil de plumb,
negativă şi se notează cu — .
pundere din partea organelor ţerii. Din cele ce am constatat prin experien­ M are prim ejdie. Podul peste rîule- care a nimerit pe sublocotenentul Prett, ră-
—
nindu-’l la braţ. Colonenul atunci imediat a
Prin păzirea legilor ţerii, prin su­ ţele de mai sus, putem zice, că: electricităţile ţul Peştera, în apropiere de Câmpul lui Neag
sistat exerciţiul şi a pornit cea mai severă
punere faţă de aceste legi, nu altmin­ de acelaşi fel se resping, ear’ electricităţile (ctul Hunedoarei), care spînzura la o înălţime
de fel contrar, se atrag. de 8 metri, chiar atunci se cutropi şi căzu cercetare pentru a prinde pe făptuitor. Sosind
trelea, prin ascultare de organele, cari regimentul în casarmă, s’a continuat investi­
Electricizare prin influenţă. Să luăm o în afunzime, când trecu trăsura veterinarului
pentru a noastră ocroteală sunt puse, gaţia. Colonelul a pedepsit tot regimentul, pe
sferă [g'obuf ţ] de metal, încărcată, s. ex. cu Fischer Lipdt, peste el. Numai d n mila lui
prin alipirea noastră cătră aşezâmintele unii soldaţi bănuiţi i-a arestat, dar’ toate au
electricitate negativă şi aşezată pe un picior D-zeu scăpară teaferi şi oamenii şi caii. La
ţerii, ne-asigurăm pace şi îndestulare, — de sticlă. Dacă apropiem degetul de acea sgomotul mare, ce se auzi, alergară oameni fost înzadar, căci făptuitorul nu s’a aflat
până acum.
cinste şi respect înaintea altor neamuri, sferă, fără însă să atingem sfera, se produce într’ajutor, scoţând trăsura şi caii din valurile
dar’ mai vîrtos prin cunoaşterea aces­ un fel de lumină numită scânteie electrică, apei repede.
tor legi, ne uşurăm povara ce avem de ear’ noi simţim in punctul atins o mică în­ — A vrut să fu r e u n copil. O ţi­
ţepătură. Eată cum se explică acest fapt: Congresul săcuiesc. Secţiunea cul­
purtat, ca cetăţeni ai ţerii. — gancă conturâreasă trecea alaltăeri pe străzile
Electricitatea de pe sferă, când apro­ turală ’şi-a ţinut şedinţa Joi sub presidiul con­
Să ne cunoaştem dar’ drepturile Oraviţei. înaintea unei case stătea un băieţel,
piem degetul, desvoaltă în degetul nostru telui A. Bâldy. I. Sândor a ţinut un discurs
şi datorinţele noastre, şi păzind pe cele cele două feluri de electricităţi, adecă electri­ de deschidere vorbind despre iubirea de rasă, fiiul inginerului Marcsekânyi. Fata, în îngriji­
rea căreia fusese dat băiatul, plecase pentru
dintâiu şi împlinind pe cele din urmă, citatea positivă şi electricitatea negativă. Cea care trebue să-’i unească pe Maghiarii din
un moment şi lăsase băiatul singur. Ţiganca
să lucrăm cu toţii din răsputeri pentru positivă se uneşte cu cea negativă din sferă propria Ungarie cu cei din Ardeai într’o ac­
l-a luat în braţe, l-a înfăşurat în nişte sdrenţe
binele obştesc. Eată motivele, cari m’au şi produc astfel scânteie electrică, ear’ cea ţiune comună. — Secţiunei culturale a urmat şi-'l ducea să-’l pună în căruţă. Din norocire
negativă se duce prin corpul nostru la pă­ secţia de materii prime care ’şi-a ţinut şe­
îndemnat la edarea acestei cărţi. tocmai atunci se întoarse faţa şi văzând, că
mânt. Acest mod de desvoltare al electrici­ dinţa sub presidiul lui A. Bedo. Zsoltan
Fiind această carte menită pentru băiatul a dispărut, s’a luat după ţigancă şi
tăţii se numeşte electrisare prin influenţă. Silassy a ţinut o conferenţă despre bovicul-
popor, m’am nisuit, ca să fie cât mai Putem face altă experienţă. tură, care este de foarte mare însemnătate în i-a luat copilul. Oamenii, cari se adunaseră,
uşor înţeleasă, şi am încunjurat expre- Luăm o fâşie de hârtie, o îndoim în lung, urma împrejurărilor speciale ale Săcuilor. erau cât pe aci, să o sfâşie pe ţigancă.
siuni, pe cari poporul nu le-ar înţelege pentru-ca să devie mai resistentă, o ţinem Secţiunea pentru politica de proprietate, de
de fel, ori le-ar înţelege în mod necorăs- cu mânile de capete, o încălzim bine pe lângă dare şi credit ’şi-a ţinut şedinţa sub presidiul — Arestare sensaţională în B ucu­
punzător. M’am nisuit, ca să fac popo­ foc, apoi o frecăm repede pe o stofă de lână lui Geza Forster. Secţiunea pentru emigrare reşti. Poliţia de siguranţă din Bucureşti a
întinsă pe genunchi. Dacă lăsăm liberă hârtia şi balneară ’şi-a ţinut şedinţa sub presidiul pus în zilele aceste mâna pe şarlatanul An-
rului cunoscute drepturile şi datorinţele
de un C3păt şi apropiem o cheie ori închee- Iui Jozsef Kbrmossy. Referentul Iuliu Lăszld gronic, care a înşelat o mulţime de persoane
sale, că corăspundem ori ba, viitorul
tura degetului de mijlocul acelei hârtii, se constată, că causa emigrării este raportul anor­ din societatea distinsă din Bucureşti. Dînsul
va arăta. produce o scânteie electrică. Dacă începem mal al relaţiilor economice. declara victimelor sale, că are o apă [apa