Page 1 - Activitatea_1902_09_37
P. 1

Anul  II.                                            Orăştie,  25  Septemvrie  n.  1902.                                                               Nr.  37



                                    ACÎIYIIĂTEĂ                                                                                                                4  coroane.
              INSERTIUNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/i  an 3 cor.
                  reduse.                                                                                                                              Pentru  plugari—ţărani  pe an


        Manuscriptele sunt a se adresa
        redacţiei  şi acelea  nu sfe îna­                                                                                                              P entru  Rom ânia  şi  străinătate:
                  poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.


        Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani.


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                  REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a r e     în    f ie c a r e   Joi.
             D r.  A u r e l  M u n t e a n                                                                                                      L a u r i a n  B e r c i a n


                                                   cu  desâvîrşire  dorului  de râsbunare, ’l-a  bon,  avut  în  congregaţia  din  23  Mar­ aibă  intrare,  s’a  cerut renunţarea  la na­
                                                   predat  pedepsirei judecătoriei  civile«.  tie  1848  a  comitatului  Liptau,  scriind  ţionalitate  şi  religiune...
           Procesul „Cărţii fle Anr“.                   3.  In  acelaşi capitol,  pe  pagina  19   pe  pagina  224  astfel:                  Dar’  e  aici  ziua  învierii!


                                                   şi  20,  se  escrie:                           «Poporul  începu  să  tremure  şi  să      Să  mergem  să delăturăm piatra  de
                                                                                             strige;  să  ridice  pumnii  şi  să  ameninţe  pe  mormânt!
                                                        ...»Sinodul,  ameninţat  de  Calvini
                                                                                             pe  servitorii  maghiarismului,  de  origine    Să  deslegăm  lanţurile  cari  de  o
                                                   şi  terorisat jără margini,  a  declarat vi­
              Publicăm  mai  la  vale în  traducere                                          slovăcească,  vrednici de compătimire. —  miie de  ani  ţin  legată naţiunea română.
                                                   novat  pa  metropolitul  Sava,  ’l-a  desti­
         românească  întreaga  acusâ  ridicată  din                                          «Afară  cu  blâstâmaţii  de  Maghiari;  nu      Preoţi!  Dacă  sunteţi  părinţi  ade­
                                                   tuit  din  demnitatea  avută,  şt  ‘l-a  dat
         partea  procuraturii  din  Cluj  în  contra                                         ne  trebue  aici  Maghiari!«               văraţi  ai  poporului,  nu  lăsaţi  să-’i  fie
                                                   pe  mâna  principelui  Apafi,  care  ’l-a
         domnului  Teodor  V.  Pâcăţian,  pentru                                                  După  acestea  autorul  adauge  dela  nimicit  dreptul...
                                                   aruncat  în  temniţă,  în  castelul  sâu  din
         unele  părţi  din  tomul  prim  al  * Cărţii                                        sine  următoarele:                              Nu  vă  uniţi,  pentru  numele  Dom­
                                                   Blaj,  unde  a  fost  tratat  în  modul  cel
         de  aur«,  în  care ochiul ager  şi  pururea                                             ...«Influenţa  cea  mare  ce  o  avea  nului...
                                                   mai  neuman,  suferind  bătăi şi batjocuri
         veghiâtor al procuraturii maghiare a  des­                                          Hodzsa  asupra poporului  slovac  a făcut,      Nu  vom  fi  sclavii  Ungurilor  şi  ai
                                                   din  partea  oamenilor  lui  Apafi,.
         coperit delict de agitaţie şi aţîţare,  fapte                                       ca  spiritele  să  se  liniştească,  şi  congre­ Saşilor...
         punibile  amândouă.                            încercarea  făcută  din  partea  dom­  gaţia  comitatului  Liptau  a  putut  fi  în­  Afurisit  să  fie  pentru  totdeauna
                                                   nitorului  ţării  româneşti, Şerban  Canta-   chisă  fără  de  altcum inevitabila  vărsare  Românul,  care  cutează să  lege uniune**...
           8399  k.  n.
              1902                                 cuzino,  de  a  scăpa pe metropolitul Sava   de  sânge.  Pentru-că poporul  îşi  făcuse   Referitor  la vorbirea  aceasta  (nu e
              Având  în  vedere  decisul  din  23 1.   din  mânile  tiranului  principe  Apafi  a   deja  planul,  să  deschidă  toate  ferestrile  vorbire,  e  proclamaţie!  Red.)  autorul
         c.  numărul  8529 al  senatului  de  acusă   rămas  fără  succes,  şi  metropolitul  mar­  dela  sala comitatului şi pe  toţi  Maghiarii  face  observarea:
         dela  tribunalul  reg.  din  Cluj,  în  care   tir  a  trebuit  sâ sufere  mai  departe  chi­  să-’i  arunce afară  pe  fereastră.  Minis-   ...„In  fine s’a aflat punctul,  de unde
         se  decretează  încheiată  cercetarea  în   nuri  şi  torturi,  pentru-că  din  Blaj  a   trul-president  Batyânyi  a  dat  un  dor-  trebue  pornită mişcarea naţională  a  po­
         contra  lui  Teodor  V.  Păcăţian  pentru   fost  dus  la  Vinţ, undea jost  desbrăcat   gatoriu  straşnic  fiscului regesc  din  Lip­ porului  român,  şi  s’au  aflat  basele  pe
         agitaţie,  subştern  următoarea           de  hainele  archiereşti,  în  semn  de  des-   tau,  pentru-că  a  tolerat  astfel  de  miş­ cari  poate  să  fie  pusă  politica  viitoare
                                                   popire,  şi  a  fost aruncat de nou  în tem­
                          acusâ:                                                             cări,  «mai  bine  zis  excese«  panslaviste,  a  Românilor.  Independenţă  naţională
                                                   niţă,  din  care  se  scotea  în  toate  Vine-
              Ridic  acusă  în  contra  lui  Teodor                                          şi  ’l-a  îndrumat,  ca  pe  viitor  să  le  su­ pe  seama  Românilor  şi  apoi  vorbim
                                                   rile  pentru a fi bătut cu ciomege, până-ce
         V.  Păcăţianu  pentru delict  de  agitaţie,                                         prime  şi  să  le  împedece.  Kossuth  ea-  despre  uniune,  mai nainte  nu!  Acesta
                                                   în  cele  din  urmă  a  murit  moarte  de
         prevăzut  în  codul  penal, paragraful  172                                         răşi  (de  altcum  Slovac  şi  el de origine),  era  punctul  de  mânecare,  aceasta  era
                                                   martir  al  bisericei  sale,  al  credinţei ro­
         punct  1  şi  2, şi pentru  delict de  aţîţare,                                     ’şi-a  vărsat  năcazul  asupra  conaţiona­ basa  politicei  româneşti.  Bărnuţiu  a
                                                   mâneştii...
         prevăzut în paragraful  173,  săvîrşite  am­                                        lilor  săi  din  Liptau  într’o  vorbire  ros­ aflat-o,  a  lui  e  gloria.  Şi  obştea  ro­
         bele  în  modul  precisat  în  paragraful      ...»Principele  Apafi  s’a  înfuriat şi  tită  în  dietă,  în  care spunea,  că  pe toţi  mânească  a  acceptat-o,  pentru-că  din
         171,  fiind-că  sub  numele său,  ca  autor,   a  ordonat,  ca  Metropolitul  sâ fie  bătut  cei-ce  vor  cuteza  să  mai  păşească  în  sentimentul  public  al  obştei  româneşti
         a  apărut  în  Sibiiu  în  anul  acesta  opul   cu toiegei.                         public  cu  astfel  de  petiţiuni,  îi  va  tri­ a  fost  ea  scoasă!“...
         »Cartea  de  Aur, sau  luptele politice ale    »După Sava Brancovici  a  urmat  în  mite  la  —  temniţă.  Singurul  recept         8.  In  capitolul  „V or bir ea  lu i
         Românilor  de  sub coroana  ungară</. do­ scaunul  metropolitan  din  Alba-Iulia,  pe  pentru  liniştirea  spiritelor  agitate,  cu­  Bărnuţiu",  înainte de publicarea  vor­
         rnul  I.,  în  care  se  cuprinde  şi  urmă­ rînd  şi  în  scurte  intervaluri:  Iosif, mort  noscut  din  partea  Ungurilor!«...  birii  şi  în  decursul  publicării,  autorul
         toarele  afirmări  şi  expresiuni:        la  1682,  Ioasaf,  decedat  la  1684,  Sava   6.  In  acelaşi  capitol,  pe  pagina  scrie  astfel:
              1.  In  capitolul  »Introducere*,    III,  mort la 1687, Varlaam mort  la  1693,  229,  comunicându-se  petiţia  Slovacilor    ...»Şi  a  vorbit  ca un  ânger,  ca  un
         pe  pag.  5,  vorbind autorul  despre exis­  urmându-’i  acestuia  în scaun  Teofii, ales  din  Liptau,  compusă  în  10  Maiu  1848  sfânt,  pentru-că  glasul  Domnului  şi gla­
         tenţa  dintru  început  a  Românilor  în   la  18  Septemvrie  1693.  Schimbarea a   şi  stătătoare  din  14  puncte,  se  spune: sul  geniului  naţiunii  române  vorbea din
         patria  aceasta,  scrie:                  fost  deci  atât  de  repentină  în  anii      ...„Dar’  puterea  de  stat  ’i-a  luat  el.  In  mijlocul  unei  tăceri,  ca  în  mor­
              ...»din  partea  Maghiarilor,  Saşilor   aceştia,  încât  poate  da  ansă  la  bănu­  din  nou  la goană pe Slovaci.  Unii  din­ mânt,  şi-a  expus Bărnuţiu  vederile  des­
         şi  Săcuilor  s’a  legat  faimoasa  »uniune   iala,  că  mulţi  dintre  metropoliţii  ro­  tre  fruntaşi  au  fost  expulsaţi,  alţii  în­ pre  naţionalitatea română,  despre  drep­
         a  celor  trei  naţiuni«,  în  scopul  de  a   mâni  numiţi  nu  vor fi murit  de  moarte   temniţaţi,  şi  anume,  pentru  punctul  11  turile  limbei  române,  înşirând  rînd  pe
         nimici  pe  Români  şi  de a le  râpî  drep­ naturală.                              din  petiţie,  în  care  ziceau  Maghiarii,  rînd  toate  laptele Ungurilor,  săvîrşite în
         turile  avute...  Nu  ne-au  putut  nimici...   «Intre  acestea murit şi tiranul prin­ că  se  cuprind  idei  comuniste.  Celor  contra  Românilor,  pe cari i-au aflat  tot­
         Drepturile  însă  răpite  ne-au  fost,  rînd  cipe  din  Ardeal  Apafi«.            acusaţi  ’li-s’a  denegat  chiar  şi  apărarea  deauna  buni  numai  pentru a-i  folosi de
         pe  rînd«.                                     4.  In  capitolul  despre  »A c t i v i ­  şi  au  fost  condamnaţi  ca  pe  cale  sta-  scară  pentru  a  se  înălţa...
              2.  In  capitolul  »B is e r ic a  ro­  tatea  d ietei  m aghiare *, citându-se   tarială,  ear’  petiţia,  care  circula  printre   Ore  lungi  dearîndul  a  vorbit  Băr­
         mână    sub    p r i n c i p i i  c a l v i n i «,  cei  XXXI.  articoli  de  lege  sancţionaţi,   Slovaci  ca  să o  provadă cu  subscrierea  nuţiu  şi  mulţimea  din  biserică  n’a  obo­
         pagina  9,  se spune:                     li-se  face  următoarea  apreciare:       lor,  a  fost  confiscată şi  ruptă  în  bucăţi,  sit  ascultându-’l.  Şi  dacă  Bărnuţiu  o  zi
              ...»Principele  Râkoczi /.,  pe atunci                                         şi  mişcarea  Slovacilor  a  fost  sufocată  întreagă  ar  fi  vorbit,  cei din biserică ar
                                                        ...»Nimeni  nu  va  putea  descoperi
         domnitor al Ardealului, cu drept  aproape                                           prin  ameninţări  cu  temniţă  grea  şi  cu  fi  stat  pironiţi  la  locurile  lor  şi  l-ar  fi
                                                   în  ele  nici  umbra principiului egalităţii
         dictatoric  în  biserica  română,  vizând                                           tragere  în  furci1*....                  ascultat.  Pentru-că  balsam  vindecător
                                                   şi frăţietăţii,  nici  chiar  principiul per­
         energia  şefului  bisericei române,  a  cău­                                             7.  In  capitolul  „Simeon  Băr-  erau  cuvintele  sale  şi  miere  dulce  era
                                                  fectei  libertăţi,  ci  din  toate  reese  asi­
         tat  sâ-l  delăture  iute  din  post,  ceea-ce                                      n u ţ iu “ autorul publică proclamaţia aces­ glasul  seu«.
                                                   gurarea  supremaţiei  rassei  maghiare
         ’i a  şi  succes,  cu observarea tuturor for­                                       tuia  pe  paginile  257,  258  şi  259,  pro­  Părţile  încriminate  ale  vorbirii  lui
                                                   asupra  celorlalte  popoare  conlocuitoare
         melor,  pentru-că  unii  slabi  de  ânger                                           clamaţie  ale  cărei părţi  încriminate sunt  Bărnuţiu,  sunt  următoarele;  (Urmează
                                                   în  patria  comună.
         din  sinul  bisericei  române  ’i-au  dat                                           următoarele:                              pe  opt  pagini  citaţiuni  din  vorbire).
                                                        Nici  nu  se  putea  aştepta  altceva
         mână  de  ajutor,  şi satisfăcând  dorinţei                                              „Ungaria în vită Ardealul la uniune...    9.  In  capitolul  „Trei  a d u n ă r i
                                                   dela  o  dietă  compusă  exclusiv  din  re-
         exprimate  din  partea  acestui  contrar                                            Şi  Românul  ce  face?  Dela  aceasta  îi   româneşti",  se  publică  procesul  ver­
                                                   ptesentanţii poporului  maghiar.
         al  bisericei  lor,  au  depus  din  scaun                                          depinde  vieaţa  sau  moartea!...         bal  luat  în  adunarea  din Blaj,  ţinută  la
        pe  propriul  lor  Metropolit.                  Drepturi  naţionale  s’au  dat  deci      Ascultaţi  voi,  strănepoţii  Româ­ 25  Sept.  1848,  şi  anume,  pe  pagina
              Acest  act  ruşinător  s’a  întâmplat   numai  Maghiarilor, pentru-că toate  ace­  nilor,  ce trebue  să răspundeţi  Ungurului  426,  începându-se  astfel:
         la  164.3,  când  din  ordinul  principelui   ste  legi  au  fost  aduse  fără  concursul   şi  Sasului!  Răspundeţi:  „Nu  ne  unim   —  «împins de terorismul  unguresc
         Rdkoczy  I.  s’a  întrunit  în  Alba-Iulia'   popoarelor  nemaghiare  din  Ungaria«...  până  nu  e  ridicată  naţiunea  română  la  şi  de stoarcerile,  jafurile,  arestările,  bat­
                                                                                a
         un  sinod  general  bisericesc,  în  scopul    5.  In  capitolul  » M işc r  ea  S lo ­ acel  rang  politic,  de  care  au  desbră-  jocurile,  violenţele,  prigonirile  şi  ucide-
         ca  sâ judece  pe  Metropolitul  Ilie  jfore-  v a c i lo r ^   autorul  reproduce  pe  pagi­ cat-o  naţiunile:  maghiară,  sasă  şi  să-  derile,  cari  au  urmat  în  acel  terorism
         ste.  Sinodul  l-a  ajlat  vinovat  şi  l-a  de­ nile 222 şi 223 din broşura  »Der Slovak*,  cuiască...                       nepomenit  în  această  ţeară,  curse  po­
        pus  din  metropolie,  l-a  lipsit  chiar  şi  scrisă  de  M.  M.  Hâdzsa  şi  apărută  în   Au  scos’o  din  toate  oficiile  înalte  porul  român  din  toate  părţile  Transil­
         de  popie,  şi pentru  a-‘l putea  da pradă Praga  la  1848,  rolul  lui  Samuil  Hro- regnicolare,  şi  dacă  totuşi  a  voit  să vaniei  la  Blaj«,.,
   1   2   3   4