Page 3 - Activitatea_1902_10_40
P. 3

Nrul  40                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Pag.  3.


          vast  şi  nelimitat pentru  desvoltarea  meseriei I  ţele  rele,  ce  să  pun  în  vînzare  şi  încă  cu   —   Şcoala  de  agricultură  din  Să­  Vom  mai  reveni  asupra  acestor  nexe
          lor  illicite,  decât  tocmai  în  comerciul  cu  certificat  dela  oficiul  respectiv  »că  ar  fi  scu­  lişte.  Timp  de  mai  mulţi  ani  funcţio­  causale  şi  întovărăşiri  pe  conta  institutului
          săminţe  şi  în  special  la  seminţele  mărunte:  tită  de  mătasă«.  Eu  am  numit zece  martori                             «Minerva».
                                                                                               nase  la  R ă ş i n a r i   o  şcoală  de  model              •
          de  ierburi,  trifoiu,  luţernă,  cari  fiind  toate  păgubiţi,  pe  cari  abea  acum  a  decis  tribu­
                                                                                               subvenţionată  de  comitatul  Sibiiu  cu o
          mărunte  şi  presentând  multă   asămănare  nalul  să  fie  ascultaţi.                                                           —   M y m en .  Dl Avram  Lăslău, învăţător
                                                                                               sumă  de  cor.  1600.  După  desfiinţarea
          între  ele,  de  multe  ori  ochiul  cel  mai  ager   Este  trist,  că  chiar  sub  scutul  »Reu­                              în  Ormindea  şi  d-şoara  Ana  Stoian  din  Si-
          şi  esperimentat,  numai  cu  greu  le  poate  niunii  economice  din  Orăştie»,  şi  in  parte pe  acelei scoale suma de c.  1600 afost distri­  meria  îsi  vor  sărba  actul  cununiei  lor  religi­
          distinge  pe  cele  veritabile  din  cele  false.  banii  ei,  să  vinde  sâmînţă  infectată  cu  mă­ buită  ca  stipendii  pentru  trecuentanţi  ai   oase  Joi  în  10/23  Octomvrie  la  3  ore  d.  a.
          Nicării   agricultorul  practic  nu  este   dat  tase,  (aurelie)  nu  numai,  fără  cumpărarea  a   academiei agricole din M,-Ovâr.  Acum,  la  în  biserica  gr.-or.  din  Simeria.
          legat  de  mâni  şi  de  picoare  pradă  abusului  fost  impusă  cu  de-a  sila  din  partea  membri­
                                                                                               întrevenirea  «Reuniunei române de  agri­      Dorim  fericire.
          şi  mistificărei,  ca  aci.               lor  comitetului  Reuniunii,  că  adecă  aceea  să
                                                                                               cultură»  comisiunea  economică  a  co­
               Falsificatorii  de meserie  le amestecă pe  se  cumpere  numai  dela  Ioan  I.  Vulcu.
                                                                                               mitatului  Sibiiu în  şedinţa  sa  din  urmă   —  La şcoala civilă  de fete a  »Asociaţiunii»
          acestea  foarte  des  cu  pămât, nisip, cu tot fe­  Pe  lângă  aceasta  temă  se  va  scrie încă                               a  fost  reales  învăţător  în  şedinţa  de  ieri  a
          lul  de  ingredienţe  şi  gunoaie,  cu  seminţe  multe,  însă  intenţionat  lăsăm  să  urmeze  ver­ a  votat  din nou  suma de  c.  1600-—   ca
                                                                                                                                         comitetului  dl  Dr.  Ioan  Borcea.
          de  buruieni,  seminţe  de  aceeaşi  speciă  şi  dictul  justiţiei  în  afacere.     subvenţiune  pentru  o  şcoală  agricolă la
          plantă,  însă  mai veche,  care  şi-a  perdut deja                                   Sălişte.   In  scopul acestei  şcoale,  co­
                                                                           Laurian  Bercian.
          forţa  de  germinaţiune,  sau  cu  seminţe  de                                                                                   —   „ L i b e r t a t e a P o p a   M oţa   ş i  P e -
                                                                                               muna  S ă l i ş t e   a  dăruit  un  teritor  de
          ierburi  din  aceiaşi  familie,  dar  de  mai  puţi­                                                                           c la ra ţiu n ea   d ela   A ra d .  Ioachim  Mun-
                                                                                               2  jugăre  şi se speră,  că  această  comună   teanu, redactorul  şi editorul  foii  săptămânale
          nă  durată,  sau  de  o  valoare  economică  mai
          mică  şi  deci  mai  ieftine.  Ba  falsificatorii     Programul                      şi  comunele  din  cercul  Seliştei  vor  vota  alui  Popa  Moţa,  întregeşte  declaraţia  dela
          isteţi  au  mers  în  cutezanţa  lor  până  acolo,                                   sume  corespunzătoare  în  scopul  reali-  Arad  cu o  steluţă  şi  îi  adauge:  «Şi  într’unul
          de  au  cernut  nisip  de  cuarţ,  l-au  vopsit  cu   exposiţiei  industriale  din  Sibiiu  sării acestei instituţiuni folositoare.  Cassa   egal  de  obscur  din  Orăştie»,  adecă  »Acti­
          o  soluţiune  de  chrom,  şi  l-au  amestecat  cu                                    de  păstrare  din  S ă l i ş t e   a  votat  în   vitatea I*  Aceasta  o  zice  «Libertatea*  şi  re­
                                                    aranjate  de  »Reuniunea  română  de  agricul­
          sămânţă  de  trifoiu!  La  acestea  agricultorul                                                                               dactorul  ei  responsabil  Ioachim  Muntea%
                                                    tură  din  comitatul  Sibiiului«  dimpreună  cu  decurs  de  mai mulţi ani  frumoase  sume
          particular  este  espus  se-şi  peardă  nu  numai                                                                              năcăjitul  de  el.
                                                     »Reuniunea  sodalilor  români  din  Sibiiu«  in  spre  acest scop.  Planul şcoalei  este  făcut
          paralele,  date  pentru  sămânţă,  ci  şi  folosul                                                                                  Am  dori  să  ştim,  care-’i  mai  bari  la
                                                    localităţile dela » Gesellschaftshaus«, dela djip  deja  de  comitetul  »Reuniunei  de  agri­
          pământului  pe  unul  sau  mai  mulţi  ani,                                                                                    «Libertatea,  Popa  Moţa  sau  Ioachim  Mun­
                                                          până  la  iJl'26  Octomvrie  1902.
          precum şi neajunsurile cu  nereuşita  nutreţului                                     cultură  din  comitatul  Sibiiu«  şi  se  va  tean ?  Pentru-că  am  avea  şi  acea  dorinţă,
          aşteptat.                                          1.  E x p o z iţia  în s ă ş i.   da  publicităţii.                         să  stăm  puţin  de  vorbă  cu  luminaţii  de  ei I
               De aceea in streinătate, toate guvernele şi   1.  Duminecă,  în  6/19  Octomvrie,  la  11                                 Aşteptăm  răspuns!
          societăţile  de  agricultură,  au  căutat  să  vină  ore  a.  m .:  Deschiderea  solemnă  a  exposiţiei
                                                                                                 —   V u lp ea   strîm to ra tâ .  Intre  alte lu­
          în  ajutorul  şi  ocrotirea  cultivatorului  parti­  prin  o  vorbire  ocasională,  rostită  de  presi-                             —   C asele  lu i  G-oxsdu  se  sporesc
                                                                                               cruri  slabe  am  fost  descoperit  noi,  că  »cal­
          cular:  prin legi  şi înfiinţarea  de  staţiuni  pu­  dentul  D.  Comşa.                                                       încă  cu  trei.  După  cum  ştiu  cetitorii  noştri,
                                                                                               mul  şi  marele  bărbat  al  naţiunii*(U)  Dr.
          blice  pentru controlul seminţelor,  contra unei   2.  Exposiţia  stă  deschisă  pentru  public   Ioan  Mihu  în  ce  mod  lipitoresc  şi  înfiorător   4  sau  zidit  şi  sunt  închiriate. Cestelalte  trei,
          mici  tacse,  îndemnisări  sau cotisaţiuni  lunare   în fiecare zi dela  orele 9 a. m.  până  la  4  d.  m.  a  belit  de  pe  întreprinzătorul  onest  şi  tata   cari  să  vor  zidi  cătră  strada  Dob,  s’au amâ­
          ori  anuale,  ear  pe  negustorii  de seminţe  i-au                                                                            nat,  pentru  că  sfatul  oraşului  nu  şi-a  dat
                                                          Preţul  de  intrare:  De  persoană  10  cr.,  alor 6 copii Iuonuţ Ştefânescu aproape 200.000
          pus  sub  controlul  acestora,  şi  pe  cei  prinşi                                                                            învoirea,  să  să  facă  din  ea  un  al  doilea
                                                     bilet  permanent  60  cr.                 coroane,  ba  poate  şi  mai  mult.
          cu  vănzare  de  seminţe  false  ori  învechite,                                                                               Andrassy-ut.  Ministerul  înse  a  respins  hotă-
                                                          3.  Duminecă,  în.  13/26  Octomvrie  la   Un  fapt,  care  dovedeşte  clar,  ca  lu­
          îi  amendează  etc.  încolo  guvernele  au  obli­                                                                              rîrea  sfatului  orăşenesc  şi  astfel  să  vor  zidi
                                                     orele  2  d.  a.:  Premierea  şi  închiderea  ex­  mina  soarelui,  că  acest  «bărbat  calm şi mare*
          gat  pe  negustori  nu  numai  de  a alege şi  cu-                                                                             şi  cele  trei edificii,  aşa  că vor  fi  de  toate 7.
                                                     posiţiei  prin  o  vorbire  rostită  de  presidentul  etc.,  precum  îi  curtenesc  unele  ziare  servile
          răţi  bine  semânţa  şi  în  special  de  sămânţa                                                                              Cei-ce  vor  procura  „Calendarul  Poporului
                                                     V.  Tordăşianu.                           şi  avisate  la  punga  lui,  nu  are  nici  în  clin
          de  părăsiţi,  d.  e.  cum  este  la  trifoiu, luţernă                                                                         Romăn”  vor  putea  vedea  fotografia  acestor
                                                                                               nici  în  mânecă  nimic  cu:  umanitatea;  oareşi­
          etc.  de  sămânţa  de  torţăl  sau  cuscută  etc.       I I .   C on cert.                                                     case  frumoase.
                                                                                               care  simţ  pentru  bieţii  ţărani  ajunşi  în  ghia-
          dar  şi  de  a  spune  şi  garanta  din  mai nainte                                                                                                *
                                                          In  6/19  Octomvrie  la  7  ore  seara  în   rele  lui  cele  «calme  şi  înţelepte  etc.»  este
          cumpărătorului,  că  sămânţa  este  pură,  ori   teatrul  orăşenesc  cu  binevoitorul  concurs  al   pentru  acest  mare  bărbat  terra  incognita;   — S ca n d a lu ri.  Sărbările  de  inaugurare
          are  atâtea  la  sută  părţi  şi  corpuri  streine,   »Reuniunii  de  musică  din  Sibiiu«,  corul  ele­  el  nu  cunoaşte  iubire  de  popor,  ci  numai iu­  a  statuei  lui  Mateiu  Corvinul  în  Cluj  s’au
          şi  germinează  atâtea  procente,  ear  cumpără­  vilor  seminarului  «Andreian»,  «Reuniunea so­  birea  de  —   coroane  şi  fileri!  început  cu  demonstraţii  scandaloase,  făcute
          torul  i-o  plăteşte  totdeauna  numai  pe  basa   dalilor  români  din  Sibiiu»,  «Reuniunea  de                              de  tinerimea  maghiară  de  bună  speranţă.
          âcestora.           ~        vV’' ' ’   7  cântări  din  Sălişte»  şi  reuniunea  meseriaşilor   Acâste  sunt  deja  lucruri  destul  de  lă­  Sâmbătă  seara  la  10  oare  a  sosit archiduce-
                                                                                               murite.
               Numai la noi lipsesc atari  instituţiuni  de  »Andreiana«  din Sebeşul-săsesc.                                            le  August Iosif,  singurul representant  al  casei
                                                                                                    Altceva  avem  să  pertractăm  de  astă-
          utilitate  publică,  şi  comerciul  cu  ele  la  noi                                                                           domnitoare.  La  sosire  musică  militară  a
                                                          După  concert:                       dată,  şi  anume.-  >calmul  şi  marele  bărbate
          este  îndoit  de periculos, mai cu  seamă  după-                                                                               intonat  «Gott  erhalte».  Tinerimea  şi  plebea
          ce  nu  avem  nici angrosişti în  ţeară,  ci  numai    Convenire socială             a  uitat  sl  plătească  barem  darea  de  venit   însă  a  cântat   între  groaznice   sbierături
          detailişti  de  a  doua  şi  a  treia  mână.  Ceea   în  localităţile  dela  «Unicum»  împreunată  cu  după  cele  200.000  cor.  stoarse  din  truda  şi   «Hymnusul»,  încât  acordurile  musicei  nu  se
          ce  negustorii mari  din ţările  culte  ale  apusu­  vorbiri,  cântări  corale  şi  musică.  sudoarea  onestului  Ştefănescu,  ci  a  avut   auzeau.  La  plecare  musică  militară  a  fost
          lui  nu  au  putut  desface  cu  preţ  la  ei,  de                                   obraz  »calmul  şi  marele  bărbat*  să  sufere,
                                                          I I I .  R ep rez en ta ţie  tea tra lă .                                      huiduită.  Poliţia  a   împrăştiat   mulţimea.
          teamă  de  control,  aceea  o  trimit  şi  desfac                                    că  după  întreprinderea  aceea  să  plătească,   Mai  târziu  o  mai  mare  mulţime  a  voit  să
          în  Orient,  în  ţările  noastre,  unde  nu  esistă   Duminecă  în  13/26  Octomvrie  în  tea­  numai  Ştefănescu  dare,  care  cu  onestitatea   demonstreze  la  locuinţa  lui  Szell.  Poliţia
          nici  un  control. Răul  este  cu  atât  mai mare   trul  orăşenesc.  Se  vor  representa  prin  «Reu­  sa  fără  păreche  şi-a  periclitat  averea  întreagă   însă  a  respins  pe  demonstranţi,  folosindu-
          cu  cât  cultivatorii  noştri  sunt  de  multe  ori   niunea  sodalilor  români  din  Sibiiu»  piesele:  lucrând  pentru  punga  dlui  I.  Mihu  I  se  de  săbii.  S’au  făcut  mai  multe  arestări.
          siliţi  să  le  cumpere  din  a  treia  şi  a  patra   a)  «Vlăduţul  mâinii,»  comedie în  I.  act,   Acum  a  dat  erariul  peste  isprăvurile   Aşa  sau  început  sărbările  în  Cluj.
          mână,  şi  nici  unul  dintre  negustori  nu  este  cu  cântece  de  Ioan  Lupescu;  «calmului  bărbat»  şi  ministrul  a  ordinat cer­
                                                                                                                                                             *
          în  stare  a-i  garanta  pentru  calitatea  mărfei.   b)  «Ruga  dela Chisetău», comedie popo­  cetări  severe  contra  lui.  Vulpea  e  strîmto-
          Noi  în  calitatea  noastră  de profesor  al şcoa-   rală  în  I.  act.  cu  cântece  şi  joc,  de  Iosif   rată.  Vom  vedea  resultatul.  —   R o m ă n   v o in ic.  Săptămâna  trecută
          lei  centrale  de  agricultură,  la  eserciţiile  fă­  Vulcan.                                                                 Andreiu  Opra  din  Zăbala  fiind  la  lucru  de
          cute  cu  elevii  de  vr’o  8  ani  încoace,  întru                                                                            câmp  a  observat  în cucuruzişte  câţiva porci,
                                                          începutul  Ia  7  oare  seara.            f   A vram ,  A rm ea n ,  absolvent  în
          cunoascerea  şi  tacsarea  seminţelor,  cu  se­                                                                                cari  ronţăniau  la  cucuruz.  Cu  furca  de  fier
                                                         După  representaţiunea  teatrală  urmează  drepturi  şi  corector  la  tipografia  archidiece-
          minţele  luate  dela  diferite  prăvălii  ale  capi­                                                                           ce  o  avea  în  mână  s’a  dus  să’i  alunge,  dar’
                                                                                               sană,  fost  colaborator  intern  al  ziarului  «Te­
          talei,  am  găsit  marfă— seminţe  de  trifoiu  şi      Petrecere cu jo c                                                      porcii  erau  porci  sălbatici:  o  scroafă  cu  opt
                                                                                               legraful  Român»  peste  25  ani,  fiiul  parochu-
          luţernă,  care germinau numai 25— 30°/0—  dar   în  sala  cea  mare  dela  «Unicum».  Preţul  de  lui  din  Jibot,  a  repausat  Duminecă dimineaţa   purcei  mari.  Purceii  au  fugit,  dar’  scroafa
          şi  altele  cari  germinau 70 -  80— 95%.  Deci   intrare  pentru  jucători:  de  persoană  30  cr.  în  spitalul  «Francisc  Iosefin»  din  Sibiiu.  Vi­  s’a  repezit  asupra  lui  să  ’l  sfâşie.  Opra  nu
          dacă  în  capitala  unui  regat  este  posibilă                                      neri  seara  pe  la  7  ore,  o  trăsură  l'a  sdrobit.  s’a lăsat, ci  cu  o  isbitură  puternică  aplicată
                                                          N o tă :  Atât  concertul  cât  şi  represen­
          o  astfel  de  variaţiune  în  calitatea  seminţei,                                                                            la  cap,  a  doborît  scroafa la  pământ. A  mers
                                                     taţiunea  teatrală  şi  petrecerea  cu  joc  se  dau   A  muncit  mult  pentru  luminarea  popo­
          ce  trebueşte  să  fie în  provinţie!  Cultivatorul                                                                            apoi  în  sat  şi  a  luat  un  car  să-i  ducă  „vâ­
                                                     în  favorul  exposiţiei.                  rului  şi  caracterisarea  lui  era  iubirea  nea­
          particular,  în  special  ţăranul  incult  este  prin                                                                          natul”  acasă.
                                                                                               mului  său.
          ele  mai  greu  lovit,  căci  pentru  economia de   Sibiiu,  în  1/14  Oct.  1902.                                                                 *
                                                                                                    După-ce  a  absolvat  academia  de  drep­
          1—2  bani  la  chilogramul  de  sămânţă  de     Pentru  comitetul  dirigent:                                                      —   Congres  în  causa  negoţului  cu  fete.  In
                                                                                               turi ;din  Sibiiu  a  fost  aplicat  la  institutul
          trifoiu  sau lifţernă, el  estă  espus  să-Tji  pear­
                                                       P .  C om şa,     V ie.  T ord ă şia n u ,  «Albina»,  apoi  pe  la  advocaţi  privaţi  în  Si­  Hamburg  s’a  ţinut  în  zilele  aceste  un  con­
          dă  cu  totul  banii  daţi  pentu  sămânţă,  ca
                                                     preţ.  Reun.  agricult.   preţ.  Reun.  mes.                                         gres  spre  a  se  pune  la  cale  o  înţelegere  a
          şi  folosul  pământului.                                                             biiu  şi  Orăştie,
                                                                  T.  P o p o v ic iu ,             însuşi  institutul  «Ardeleana»  îi  dato-   tuturor  statelor  spre a  împedeca  barbarul ne­
               De  aceea  la  noi  agricultorul  particular
                                                                    secretar general,                                                     goţ  cu  fete.  Din  acest  incident  congresul  a
          mai  mult  decât  ori  şi  unde,  este  avizat  la             *                     reşte  recunoştinţă,  Ia  a  căreia  înfiinţare  el   trimis  o  telegramă  de  felicitare  împăratului
                                                                                               mai  mult  decât  alţii,  şi-a  pus  peana  în  ser­
          ajutorul  şi  inteliginţa  sa  proprie.  Pentru  a                                                                              Wilhelm  exprimându-’i  mulţumirile  pentru
          nu  fi  mistificat,  cel  mai  nimerit  lucru  este   Obiectele  menite  pentru  exposiţie  sunt   viciul  acestuia,  aflându-se  pe  acel  timp  aici   buna  primire  de  care au fost  împărtăşiţi  con-
          să  comande  ori  cumpere  sămânţa  dela  o  a  se  preda  în  «Gesellschaftshaus»  (strada   în  Orăştie.                      gresiştii.
          casă  mare  ori  firmă  solidă  cunoscută,  şi  Schewis).                                 D-zău  să-’I  ierte!                       împăratul Wilhelm a mulţumit telegrafice
          încolo  însuşi  să  şi-o  încerce  şi  studieze  în                                                                             congresiştilor.  Asemenea  în  termini  căldu-
          toate  privinţele:  să  o  analiseze  câte  la  sută
                                                                                                 — F u g a c i  sănătoasă dar’ îi ru şin o a să .   roşi  a  salutat congresul  şi  pe  preşedintele  re-
          este  sămânţă  veritabilă  şi  câte  părţi  sunt                                     Popa  Moţa  hăl  cu  «Libertatea»,  a  tulit-o  la   publicei  franceze  Emil  Loubet,  care  a  fost
          corpuri  streine  întrânsa,  şi  să-i  facă  repeţite   N 0 U TĂ TI
                                                                                               fugă...  pănă  acum  numai  dela  responsabili­  telegrafice  felicitat  din  partea  congresului.  Să
          încercări  de  germinaţiune,  înainte  de  a  o                                      tatea  de  redactor  a  foii  sale...  ce  va  mai  sperăm  că  în  cele  din  urmă  murdarilor  ne­
          sămâna.  Dacă  va  fi  cu  putinţă  să  o plăteas­                                                                              guţători  de  fete  li-se  va  curma  geşeftul.
                                                       —   C u lesu l  v iilo r   în   O ră ştie  se  va  urma,  vom  vedea....
          că  şi  la noi după %  efective  de  germinaţiune
                                                     ţinea  în  22  Octomvrie,  adecă  Mercurea     Destul,  că  a  pus  de  redactor pe bietul
          şi  curăţenie,  acea  ar  fi  un  adevărat  progres,
                                                     viitoare.                                 Ioachim  Muntean,  tipograf  la  institutul  «Mi-   —  J e r tfe le   e le fa n ţilo r .  Cu  ocasiunea
          şi  pentru  agricultori  ca  şi  pentru  înfrânarea
                                                          Cu bucurie  luăm  notiţă,  că mai  multe  nerva»,  care  stă  sub  vecînica  Directorie  a  marelui  târg  din  Niji-Novgorod, elefanţii unui
          comerciului  malonest.                     comune  din  jur  cer  înşile  amânarea  cule­  dlui  A.  P.  Barcianu,  director  la  mai  multe  circ,  în  număr  de  8  au  scăpat  pe  străzi  şi
                De  încheiere  mai  notez,  că  noi  aici  în  sului  pe  mai  târziu.         institute de  bani  şi  foi  politice  şi  economice  au  omorît  28 persoane,  ear  pe  146 i-au  rănit.
           Ungaria  avem  lege  posilivă  despre  sămîn-                                       din  ţeară.
   1   2   3   4