Page 4 - Activitatea_1902_10_42
P. 4
Pag. 4. ACTIVI TATEA Nrul 42
Mangra să-'l arunce afară şi ei în ade Recolta Europei în grâu, anul acesta,
văratul înţeles al cuvântului, l’au şi a fost superioară în cantitate şi bună
ţipat afară. D-na Sofia Comloşan, care în calitate. La noi, în România, grâul
ca rudenie de aproape, a fost îngriji a fost abundant în cantitate şi excelent
toare şi mentoră în zilele ultime ale în calitate.
vieţii Episcopului, ca martoră, deasemeni Printre ţările importătoare de grâne D A C I A "
întăreşte fasiunea martorului Ioan Creţu să numerâ Anglia, Olanda, Belgia, Ger 11
şi amândoi martorii dovedesc, că astfel mania, Elveţia, Austria şi chiar Francia.
de scene n’au fost rari. institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Dr. Petru Ionescu, profesor la se
despre plantările pomilor roditori.
minarul din Caransebeş, fasionează, că
Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
pârîtorul Vasile Mangra, deşi nu era
Aflându-ne in epoca când trebuesc fă
membru al Consistorului din Arad, totuşi,
cute plantaţiunele de toamnă ale po Birourile societăţii se află in casele proprii:
in absenţa Episcopului, pentru a-şi ajunge
milor, vom arăta pe scurt modul cum (Strada B e r ă r i e i nr. 12 lângă posta regească).
scopurile şi interesele sale private, a re-
terbuesc operate, pentru a da rezultate
solvat astfel de cause, fără ştirea şi îm
satisfăcătoare.
puternicirea Episcopului, cari stricte se Capital social 100.000 cor.
Reuşita pomilor roditori depinde
ţineau de competinţa Episcopului, şi
în mare parte de modul cum se ope
întru atâta s’a amestecat în afacerile Operaţiunile societăţii sunt:
rează plantaţiunea şi de calitatea te
Episcopului, că prin aceste făptuiri ale
renului.
sale, nu numai că a băgat în boală pe
Cei mai mulţi proprietari de gră A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
Episcopul bun de inimă şi cunoscător care. siguranţă hipotecară.
dini, când fac plantaţiuni, pe de o par
al datorinţelor sale, dar au fost în stare a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe
te nu pun destul interes la plantare,
şi să-’l chinuiască de moarte. cor. 5V*%. aurituri, argintării, pe lângă disposi-
ear pe de alta, fac şi gropile prea mici, b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi
Şi acum să mi-se permită să în
ca să nu cheltuiască mult. de un an cu 6%- concesiunea forului competent.
treb: nu e adevărată aceea aserţie, a Lucrând astfel ajung la o nereuşită c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpâră şi vinde efecte pu
mea, că pîrîtorul a agravat morbul Epis corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
sigură şi perd gustul de a mai face
copului şi i-a grăbit mo a r t e a ? Căci plantaţiuni, nedându-şi seama de cauza de binefacere cu 6%. lombarda.
martorii oculari amintiţi mai sus, aşa Contribuţia eraHală pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi.
nesuccesului.
susţin, că e adevărat, din fasiunile lor mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu
Când cineva vrea să facă o gră Regulamentul special pentru de cruri mobile.
aşa reese şi dacă e de lipsă şi jurăm ent
dină mică cu pomi fructiferi pitici, pre puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co
pun pe aceasta.
cum: piramide, fusuri, vase, etc. cel mai puneri. merciale şi economice, în societate
Dar apoi numai serios reson trebue bun lucru e de a desfunda terenul pe Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
ca ori-cine să se convingă cât de amă- toată întinderea. pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente.
rît a trebuit să fie bietul e p i s c o p când Dacă pământul este argilos, desfun vează fără întârziere. L) Arândează şi exarândeazâ rea
B) Acoardă credite personale pe
chiar şi el, carele în ţara întreagă a darea trebue făcută la o adâncime de lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. litâţi şi alte drepturi şi intreprinder-
de tot soiul.
fost cunoscut de om bun de inimă şi 0,70— 0,80 cm., ear când e nisipos la C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
răbdăt or, a fost nevoit să recurgă la 0,50 până la 0,60 cm.
acel mijloc brutal, neobicinuit la oamenii Când pământul e prea argilos, e
inteligenţi, ca pe pîrîtor sâ-’l arunce bine a-1 amesteca cu nisip sau ori-ce
form al din odaia sa. alt îngrăşământ, care-1 va face mai per
(Va urma). meabil.
Pentru plantaţiunile de toamnă,
prepararea terenului e bine să se facă
Recolta grâului. din August sau pe la începutul lui
Septemvrie, ear pentru cele de pri
măvară pământul trebue preparat din rya“ insî. tipogr., socieîaîepB acţii
Recolta grâului pe continente şi toamnă.
ţări în 1902 să urcă la 1.023.000.000 (Va urma).
hectolitri, mai mare cu 31.200.000 hecto
litri ca recolta anului trecut. In atenţiunea d-lor înveţători.
Pe globul pământesc să seceră suc
cesiv în fiecare lună a anului—aşa vine Aduc la cunoştinţa P. T. domni învă
clima— şi producţiunea de 1 miliard 23 ţători dela şcoalele poporale române, că
milioane hectolitri ajunge pentru con- [oua carte pentru deprinderea linibei ma- Bilete de log. E x istă deja de 14 ani şi este pro-
•f.dare în şcoalele poporale române« de Francisc Broşuri - —
sumaţiunea generală a omenirei. văzută cu to t f el ul de m a t e r i a l
K ' j consilier regesc şi inspector de şcoale Circulare =
In momentul când scriem, după ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
ti, fis. Şi de Vasilie Goldiş, profes. gimn. Bil. de visită
evaluarea probabilă a producerei, s’a în pens. şi secretar consistorial în Arad, a Invitări---- -
secerat cantitatea de 1 miliard 23 mi apărut în zilele acestea şi se află de vânzare Bilanţuri = institutul tipograf ie
lioane hectolitri grâu, repărţite în lumea la subscisul precum şi în toate librăriile din Acţii
ţară. Preţul cărţii este, legat cor. — 50 fii. Cap. de epist.
întreagă astfel:
învăţătorilor li-se dă rabat de 10°/0. Placate
Europa hectolitri 592.100.000
Afară din cartea acestea au apărut în Ord. de dans „JM.li:^inerva
America « 295.000.000 ediţia mea acuma âncă: Adrese • —
Asia « 105.900.000 I-a Carte a copiilor sau » ABC darul Compturi =
pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
Africa « 18.200.000 ilustrat« pentru clasa I-a primară de St. C Note--—=
m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţ ur i m o d e
Oceania « 12.000.000 Alexandru. Cu o lecţie de model* Carte apro Preţ Curent. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
bată de Venerab. Consistor dicesan gr or. Anunţuri
Total. « ..1.023.200.000 a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
român din Caransebeş sub N. 5476 din anul Registre
In Australia, Noua-Zelandă, Chilia şi 1902. Preţul legat cor.— 50 fii. Imprimate= fără erori.
Republica Argentină grâul se seceră în Couverte Până de present se bucură de sprigi-
Ianuarie. In Egiptul de sus şi în o par Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
te din Indiile engleze recolta să face Etc. etc. etc. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
în Februarie şi Martie. In Egiptul de S ubscrisul am o moară cu 2 petrii —^ — a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
jos, India, Siria, Persia, Asia mică, Mexic în comuna Orăştioara de sus l u c r a r e .
şi Cuba să recoltează în Aprilie. In (Felsovârosviz), pretura Orăştiei, la Ca unica t i p o g r a f i e românească în
Texas, Asia centrală, China, Japonia şi loc foarte cercetat, lângă drumul co acest mare comitat, se roagă de bine
Maroc să seceră grâul în Maiu. In Al mitatului Orăştie-Grădişte, în stare de voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
geria, în partea meridională a Statelor- tot bună, pe care o vând din mână li rom., precum şi al privaţilor.
Unite, în Turcia, Grecia, Italia, Spania beră. Desluşirile şi condiţiile de vânzare
şi Portugalia recolta grâului să face în 3-3 le dă
Iunie. Francia, Germania, Austro-Ungaria,
m. p.,
România, Bulgaria, Rusia meridională şi
proprietar în Orăştioara de sus.
partea de nord a Statelor-Unite seceră
grâul în Iulie. ____________________
„MINERVA" institut tipografic In Orăştie.
