Page 1 - Activitatea_1902_11_46
P. 1

Anul  II.                                             O r ă s t i  e,  27  Novembre  n.  1902.                                                           Nr.  46




                 IN SERTIU N I:                                                                                                                                 ABONAMENT:
                                                                                                                                                          Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
           se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                     reduse.
                                                                                                                                                          Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                  4  coroane.
           Manuscriptele sunt a se adresa
           redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­                                                                                                            Pentru  România  şi  strfinătate:
                     poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.

                                                                                                                                                           Un  număr  costă  12  bani.
           Epistole nefrancate  nu se primesc.


              EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL):
                                                                           A p a r e     în    fi e c a r e   Joi.
                D r.  A urel  Muntean                                                                                                                L a u r ia n  B e r c i a n



                                                      sâ-’l  alunge;  multe  pedeci  vor  face  ca  până  aci.  Cunoaştem  pământul  năsălnic  infi;  Ioan  Olariu  din  Bucium,  şi  Basiliu
              Cultura cu Abur.                        introducerea  lui  în agricultură  sâ devină  şi  cledos  de  pe  hotarul  unde  s’a  aplicat  Botean  din  Ludeşti.
                                                      foarte  grea.  Mulţi  agricultori  teoretici,  plugul  cu  aburi,  ştim  şi  aceea,  că  pe
                                                                                                                                                La  9  oare  a.  m.  biserica  spaţioasă
                                                      foarte  mulţi  practici,  îl  vor  combate  şi  lângă  mari  sforţări  şi  cu  câte  4— 6  boi  nu  încăpea  în  sine  pe  poporul  credin­
                A bu ru l!  acesta este fo rţa  în  jurul  critica.                             abea  sâ  poate  face  o  arătură  mai  co-  cios  adunat  a  lua  parte  la  acest  act
           căreia  se  concentrează  de  o  bucată  de     Toate  în si  vor  fi  zadarnice I   râspunzătoare,  brazda  însă  sâ  ţine  lanţ  măreţ,  aşa  că  după începerea  serviciului
           vreme  atenţiunea  omenirii.   Aceste  le       Criticele şi combaterile vor  dispărea,  într’una,  încât  de  abea  sâ  poate  grăpa  divin  peste  200  de  oameni,  afară  de
           scrie  patriotul  nostru  Ioan  Sever  Or-  ear’ critici şi combatanţii vor trebui, în  cele  în  anul  prim,  ca  sâ  poată  fi  semânat,  femei,  nu  mai  aveau  loc,  şi  ascultau  de
           dean  pe  la  anul  1892,  dupâ-ce  absol-  din  urmă,  sâ  cedeze  unei  forţe  atât  de  apoi  lucrul  este  foarte  greoi  şi  costisitor. afară  frumoasa  noastră  slujbă  şi  rugă­
           vase  studiile  economice  şi  după-ce  fă­ puternice,  ca  forţa  aburului.              Am  făcut  aceasta  introducere  bi­ ciunile  prescrise  la  asemenea  ocasiune.
           cuse  şi  praxa  ca  bursier  al  guvernului    Despre  cultura  cu  abur,  scrisă  pe  nevoitoare  şi  încă  la  locul  prim,  ca  sâ  După  încunjurarea  şi  stropirea  cu  apă
           românesc  pe  fermele  din Belye  ale  Ar-  temeiuri  practice  de  sus  numitul econo­ îndemnăm  proprietarii  noştri  a  se  con­ sânţită,  şi  după  rugăciunea  de  înge-
           chiducelui  Albrecht.  —   Aburul  a  luat  mist,  învâscut  cu  studii  vaste  şi  reale,  vinge  atât  acum  cât  şi  după  recoltare,  nunchiere,  s’a  început  sf.  liturghie  ce­
           naştere  cam  în  acelaşi  timp  cu  ideile  vom  mai  reproduce  şi  în  viitor,  spre  câte  avantage  are  folosirea  culturei  cu  lebrată  solemn, şi  la  fine, Preacuv.  Domn
           liberale  şi  sociale,  el  —   întocmai  ca  şi  conformarea  publicului  nostru  cetitor,  abur,  care  sâ  aplică  mai  cu  seamă  în  protopresbiter  a  rostit  o  prea frumoasă
           acestea  —  a  adus  o  revoluţie în  activi­ unele  şi  altele.  Acum  vom  descrie  un  America,  acea  lume  nouă,  cate  ne co­ cuvântare  ocasională,  împărtăşind  popo-
           tatea omenească.  Aceasta revoluţie evo­ cas  concret  ivit  în  apropierea  noastră:  pleşeşte  şi  pe  terenul  agriculturii  cu  renilor  binecuvântarea  archierească  şi
           luţionistă  este  departe de a  fi  pe sfîrşite.  De câteva  zile  marele  proprietar Berivoy  productele  sale.                mulţămita  pentru  jertfele  aduse  de  po­
           Aburul  se  pare  că  va  înlocui  cea  mai  Jânos  din  Gelmar  ară  cu  plug  purtat                                          por  la  zidirea  acestei  biserici;  arătând
           mare  parte  din  forţele  ce  erau  mai  cu  putere  de  aburi  pe  hotarul  Gelma-                                            ce  este  biserica,  şi  îndemnând  pe  cre­
                                                                                                     Sfinţirea  biserieei  din Ludeşti.
           înainte  întrebuinţate  în  producţiune.  Pe  rului  şi  al  Binţinţului.  Zilnic  sâ duc  pri­                                 dincioşi  la  cercetarea  ei  în  Dumineci
           încetul,  omul  fură  dela  natură  cele  mai  vitori  de  toate  categoriile  din  Orăştie   Rînd  pe  rînd  tot  mai  vâdit  sâ  şi  sârbători.  Am  auzit  pomenindu-se  şi
           însemnate  şi  mai  puternice  forţe.      şi  din  comunele  învecinate  sâ  vadă  şi  arată  simţul  creştinesc  şi  evlavia  cre­ numele  câtorva  bine  făcători  mai  în­
                El  nu  mai  este nevoit sâ muncească  sâ se mire de  acest  lucru  pe  aici  ne  mai  ştinilor  noştri  de  pe  valea  Orâştioarelor  semnaţi,  cărora  li  s’a  esprimat  mulţu­
           cu  mânile  într’un  mod  brutal,  adese-ori  pomenit.                                de  lângă  Orăştie.  Abea  au  trecut  câteva  mită  publică  rugând  pe  Dumnezeu  sâ
           alăturea  cu  animalul.  De  altfel  nici  nu   Pănă  nu  era  îngheţat  pământul,  ara  sâptâmâni  dela  colaudarea  biserieei  din  le  facă  plată  cerească  pentru  bineface­
           acesta  este  destinul  omului  pe  pământ  şi  râsturna  pe  zi  brazde  de  pe  câte  Beriu,  zidită  acum  5  ani  de  harnicul  rile  lor.  — Cuvântarea  aceasta  a  întărit
           Menirea  lui  este  mai  mult  de  a  utilisa  10— 14  jugâre,  ear’  de  când  a  îngheţat,  nostru  edificator  Nicolau  Pârâu,  fără ca  mult  evlavia  credincioşilor  din  Ludeşti
           forţele  naturale,  de  a  le  pune  în  prac­ până  la  15  cmt.  afunzime,  abea  poate  după  atâţia  ani  sâ  se  fi  aflat  vre-o  şi  jur.
           tică  şi  supraveghia.                     ara  câte  5 — 6  jugâre.                 smintă;  abea  au  trecut  doi  ani  dela  sfin­  După  stropirea  cu  apă  sânţită  a
                Dupâ-ce  aburul  a  fost  şi  este  în­    Arătura  sâ  face  la  afunzime  de  30  ţirea  biserieei  din  Bucium,  zidită  tot sub  poporului  adunat,  frumoasa  sârbare  s’a
           trebuinţat  în  industrie,  în  fabrici,  la co­ cm.  pentru  semănăturile  de  primăvară.  supraveghierea  acelui  mâestru,  şi  acum  terminat  spre  mulţumită  tuturor.  La  o
           municaţii,  încălzit,  etc.,  trebuia  în  mod  Plugul  duce  câte  cinci  brazde  de  odată,  din  nou,  dat  ne-a  fost  să  vedem  un  alt  parte  din  creştini  li  s’a  dat de  mâncare
           natural  ca  în  cele  din  urmă sâ-’şi ocupe  dela  îngheţ  încoace  însă  numai  câte  trei.  edificiu  de  biserică  nouă,  şi  mai  mare,  pomană,  în  curtea  biserieei,  ear’  ono-
           şi  în  agricultură  propriu  zisă,  adecă  în  Prin  iuţimea,  cu  care  se  restoarnă  braz­ şi mai imposantă decât  celelalte.  Aceasta  raţiorii  mai  distinşi  cu  preoţimea  s’au
           lucrarea  pământului,  locul  care-1 merită. dele, pământul  sâ  frânge  în  mod  prielnic,  este  biserica  nou  zidită  din  Ludeşti,  care  dus  la  masa  ospitală  a  parochului  Ba­
                Şi  în  adevâr,  aburul  începe  deja  încât  cugeţi  că  este  deja  grăpat.  Prin  s’a  sfinţit  Duminecă  în  10/23  Noemvrie  siliu  Boteanu.  Aici,  la  rândul  sâu  n’au
           sâ  apară  şi  printre  agricultorii, de  altfel  aratul  afund  easă  la  suprafaţă  pământ  a.  c.  la  împuternicirea  Inaltpreasânţitului  lipsit  nici  toastele:  în  sănătatea  înalt
           atât  de  conservatori.   Dovadă  cele  io   aşa  numit  virgin,  care  peste  earnă  trece  Domn  Archiepiscop  şi  Metropolit  Ioan  preasfinţitului  Archiereu;  a  preaonor.
           pluguri  cu  abur  la  un  singur  domeniu  prin  procesul  chemic şi sâ face productiv. Meţianu,  prin  Preacuv.  Domn  protopres-  Dn.  protopresbiter;  ear’  un  frumos toast
           de  ale  Archiducelui  Albrecht.                Despre  resultate  ne  vom  convinge  biter  Vasile  Domşa,  asistat  de  preoţii;  a  parochului  Ioan  Olariu  pentru  paro-
                  Mulţi  îşi  vor  da  silinţa,  conduşi  în  anul  viitor,  pe  când  vor  fi  culesele  Ilie  Popovici  din  Sibişel;  Toma  Popovici  chul  Basiliu  Boteanu  din  Ludeşti;  şi  pa-
           negreşit  de  idei  vechi  şi  ruginite,  ca productelor,  la  tot  caşul  mai  bune  ca din  Ocoliş;  Iosif Dragoţel din Orăştioara- rochul  Ilie  Popovici  din  Sibişel  pentru

                                                           D ragi prieteni!  voi  sâ-i  credeţi       Sezetorile  sătesti.                I     Cu  deosebire  pentru  sătence,  şezătorile
                   FOIŞOARA                                Din  o  sută  numai  una.                                                       sunt  şi  mai  preţioase.
                                                                                                                                                Ţinute  sub  ochii  învăţătoarelor  sau  ale
                                                           Gâscă  ’n  sus  de un  cot  când  sboară,
                                                           Face  larmă-asurzitoare;                   Este  cunoscută plăcerea  ce  sătenii  noştri  unor  persoane  cu  vază  şi  cu  cultură  din  sat,
                                                           Pe  când  vulturii’n  tăcere          o  au  de  a  se  strânge  pe  la  şezători  şi  pe  la  ele  vor  da  roade  neaşteptate.
                                                           Se  înalţă pân’  la  soare.           clăci.  Fie  că-’i  mână  urîtul,  fie  că-’i  mână  ne­  Gospodăria  săteanului  se va ridica;  căci
                                                                                                 voile,  ei  se  adună  adese  ori,  şi  cu  multă  în­ multe  lucruri  bune  şi  multe  cunoştinţe  din
                           Fericirea.                                   Vieaţa.
                                                                                                 lesnire.                                  cărţi  şi  din  reviste  le-ar  auzi  femeile şi  fetele
                      O,  fericire!...  ce  eşti           Vieaţa  este-un  rîu  năvalnic,            Trebue  dată  însă o  îndrumare  sănătoasă  acolo.  Pe  când  ele  vor  lucra,  vor  învăţa cum
                      Pe-această  lume  oarei...           Ale  cărui  unde  reci                unor  asemenea  adunări  de săteni:  fie şezători,  să-şi  ţină  casa;  cum  să-şi  facă  o  masă  bună
                      Un fluture  sburdalnic,              Când  cu  încordate  braţe           fie  clăci.                                şi  sănătoasă;  cum  să-şi  îngrijească  de  copii,
                      Cu  aripi  lucitoare                 De-a  înnotul  tu  le  treci;              Şi  basmele,  şi  glumele,  şi  ghicitorile îşi  cari  astăzi  sunt  atât  de  neglijaţi  din  necu-
                        Ce farmecă  privirea.              Inzadar  de  ceea  parte              vor  fi  având  acolo  partea  lor  de  învăţătură;  noştinţa  lucrurilor ;  cum  să-şi  facă  o grădiniţă
                          Iar  noii.,  nişte  copii.       Cauţi  s i  ieşi  unde-ai  dorit,    însă  nu  e  destul  atât.                 de  zarzavaturi  lângă  casă,  pe  locul  plin  azi
                 Te  urmărim  cu  sete;                    Căci  de  valuri  totdeauna                Trebue  luminat săteanul  asupra  nevoilor  de  buruieni  şi  de  murdării;  cum  să-şi  Între­
                D ar  când  ne  m ai  desparte             M ai  în Jos  te  vezi  răpit.
                                                                                                sale  şi  a chipului  de a se scăpa  de  ele.  Trebue  buinţeze  banii  câştigaţi  cu  atâta  muncă  şi  su­
                Abia  un pas  de  tine:                                Unirea.
                                                                                                îndreptată  voinţa  lui  numai  în  spre  aceea-ce  doare;  cum  să-şi  crească  vitele.
                 Tu  eşti,  din  nou,  departe,  —         Nisipul  de pe  maluri
                                                                                                este  bine  şi  folositor  pentru  sine  şi  pentru   Dar  ce nu  s’ar putea vorbi şi  despre câte
                   Plutind  uşor pe  valuri                Vizut-aţi  ce  uşor
                                                                                                semenii  lui.  Trebue  îndreptată  inima  lui  spre  lucruri  frumoase nu  s’ar  putea ceti la asemenea
                     De  raze  aurii...                    E   spulberat  în  aer
                                                                                                fapte  bune  şi  creştineşti,  cari  sâ’l  înalţe  pe  şezători ?
                 Te-am  prinşi.,  e  tot  degeaba!         De  ori-ce  ventişor l
                                                                                                el  şi  în  ochii  săi,  şi  în  ochii  altora.  Şi  sentimentele  patriotice,  religioase  şi
                   Aripile-ţi  pudrate                                                                Şezătoarea  trebue  astfel  ţinută,  ca  să­ estetice  ale  săteanului  vor  câştiga  mult,  dacă
                                                           Când  se  uneşte  însl
                Pierzând  în  mâna  noastră
                                                           Grăunte  cu  grăunte:                teanul  să-i  simtă  influenţa  binefăcătoare.  Şi  vor  fi  bine  desvoltate  şi  conduse,  printr’o ce­
                   Ce-aveau ferm ecător:
                                                           O  stîncă  se  încheagă              câte  nu  are  de  învăţat  el pentru  vieaţă?  Câte  tire  aleasă  şi  anume  făcută.
                Le  rupem  fă r ă   m ilă,                                                      nu-1  pot  învăţă  pe  el  conducătorii  săi  apro­
                                                           Din firele  mărunte!                                                                 Am  privit  cu  bucurie  recomandarea  ce
                   Şi-n palm e  cât  a i  bate  —
                                                                                                piaţi?  Câte  seri  de  earnă  nu  le-ar  putea  el  în­ dl  Ministru  al  Instrucţiunii  a  făcut-o  deunăzi
                Dăm fu ga  dup'un  altul
                                                           Şi  ce-i  m ai pasă  stîncei         trebuinţa  în  folosul  lui?               învăţătoarelor  noastre  de  a  ţinea  şezători  cu
                   M ai  ademenitor.
                                                           De-a  vântului  suflare l..                Şezătorile  trebue  să  între  în  obiceiul  sătencele.  E  încă  o  măsură  din  cele  menite
                          Lăudărosul.                      Din  loc  nici  uraganul              sătenilor  noştri,  ca  un  mijloc  minunat de  edu-  de  a  chiema  la  muncă  pentru  popor  şi  pe
                 Celui-ce  cu-a  sale  fapte               S’o  mişte  nu  e  ’n  stare.         caţiune.  Ei  le  simt  astăzi  nevoia, numai,  cum  învăţătoare,  şi  de  a  chiema  la  viaţă  intelec­
                 Vi-se  laudă  într'una,                             _ _ _ _ _ _ _ _    JP.  Dulfu.  am  spus,  trebue  bine  îndrumate.   tuală,  pe  sătence:  o  pătură  atfttde  mare, care
   1   2   3   4