Page 4 - Activitatea_1902_11_46

Pag. 4 A C T I V I T A T E A Nrul 46

produce anual 100 mii nuci, care să Afară de partea calendaristică, de târ­
împărţesc de 5 familii. In adevăr nucii guri, îndrumări la folosirea marcelor şi tim­
brelor, cuprinde şematismul întregei provincii
ajung la vîrsta cea mai înaintată. Se
metropolitane. — După acestea urmează «mor­
scrie de nucul sfântului Nicolae din Lo-
ţii noştri» începând cu fericitul Pavel, vine
rena, din trunchiul căruia s’a făcut o apoi partea iiterară foarte avută cu mai multe
masă fie 8 metri de largă. Nucii dela ilustraţiuni, — partea instructivă, partea haz­ „ D A C I A“
Interlachen sunt celebri, pe care toţi lie şi un tratat larg despre cultivarea pomi­
turiştii merg şi îi admiră. lor. — Format 8°. Un exemplar 50 fileri -(-
10 fileri porto. institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Nucile se coc dela jumătatea lui
Cumpărătorii primesc tot la al zecelea
Septemvrie până la finea lui Octom- exemplar unul gratis. La comande de peste
vrie. Nucile se scutură cu prăjina, să 20 exemplare, pe lângă exemplarele gratis,
Reşedinţa societăţii: Orăştie (Szâszvâros, Broos).
curăţă de coaje şi să usucă. După us­ se dă şi 15%. — Comandele de peste 10
care, nucile să pun în lăzi sau în bu­ exemplare se trimit franco.
Birourile societăţii se află în casele proprii:
toaie şi să conservă. întrebuinţarea nu­ Octomvrie 1902.
(Strada B e r ă r i e i nr. 12 lângă posta regească).
cilor e cunoscută. Pentru a se scoate Se află la »Tipografia Seminarului Archi-
uleiu, aşteptăm 3 luni după recoltă; în diecesan< în B la j (Balăzsfalva)
nucile culese de curend uleiul nu este Capital social 100.000 cor.
destul de bine format. Uleiul de nucă 1238 szâra. kir. vâgrh. 1902.
e bun de mâncare, poate servi la ilu­ Operaţiunile societăţii sunt:
 r v e r £ s i hirdetmeny.
minat, la fabricarea săpunului şi în pic­
tură (fiind sicativ). Alulirt birosâgi vegrehajto az 1881. A) primeşte depuneri spre fructifi­ D) Acoardă împrumuturi pe lângă
ăvi LX t.-cz. 102. es 120. §§-ai ărtel- care. siguranţă hipotecară.
măben ezennel kozhirre teszi, hogy a a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe
„Cartea de Aur‘c.
szâszvârosi kir. jârâsbirosâg 1900. evi cor. 5V*% . aurituri, argintării, pe lângă disposi-
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi
Sp. I. 65. szâmu văgzese kovetkezteben
Volumul al doilea din «Cartea de Aur» de un an cu 6%- concesiunea forului competent.
Dr. Muntean Aurel szâszvârosi iigyvăd
a d-lui T. V. Păcăţian, a cărei apariţie am c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumperă şi vinde efecte pu­
anuntat-o dăunăzi, este de următorul cuprins: âltal kepviselt Bildea Nisztor Ludesti corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
1860. Senatul imperial (înmulţit). — lakos ăs văgrehajtato javâra năhai Bildea de binefacere cu 6% . lombarda.
Adresele Românilor. — Memorandul sena­ Danilla volt bucsumi lakos hagyatăka es Contribuţia erarialâ pentru su­ G) Cumpără şi vinde realităţi.
torului Mocsonyi. — In chestia metropoliei vegrehajtâst szenvedett ellen 160 kor. mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu­
ortodoxe române. — Şaguna acasă. — Noua Regulamentul special pentru de­ cruri mobile.
02 fiii. s jâr. erejeig foganatositott kielă-
constituţie octroată. — Petiţiunea sinodului puneri se cuprinde in libelul de de­ I) Tot felul de întreprinderi co­
gităsi vegrehajtâst utjân lefoglalt es 1400
din Sibiiu. — Conferenţa naţională din Ti­ puneri. merciale şi economice, în societate
mişoara. — Conferenţe confidenţiale. — Două kor. becsiilt kovetkezo' ingosâgok, u. m.: Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
petiţiuni. — Petiţiunea Românilor năsăudeni. lovak, tehenek, sertăsek, juhok es bâ- pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente.
— Convocarea adunării naţionale. — Peti­ rânyok nyilvânos ârveresen eladatnak. vează fără întârziere. L) Arăndează şi exarândează rea
ţiunea Românilor din Haţeg. — Disposiţii Mely ârveresnek a szâszvârosi kir. B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder-
preaînalte cu privire la Ardeal. — încheierea lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
jârâsbirosâg 1902-ik evi V. 519/7 sz.
anului. C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
văgzese folytân ăs eddig osszesen 160
1861. Revistă. — Conferenţa naţională
din Sibiiu. — Rescriptul împărătesc din 16 kor. 02 fillărben biroilag mâr megâlla-
Ianuarie. — Conferenţa regnicolară din Alba- pitott, valamint ezuttali 4 kor. 90 fillăr
Iulia. — Andreiu de Mocsonyi despre situa­ ârverăs kitiizetăsi koltsăgek erejeig Bu-
ţie. — Patenta împărătească din 26 Februarie. csumban a kozsăghâzânâl leendo eszkoz-
— Congresul Sârbilor. — Glas de frate. —
lesere 1902. dvi deczember ho 6. nap-
Lupte pai lamentare în dieta din Pesta. —
jdn ak ddlelotti 9 drdja hatârido'iil kitii-
Lupta în comitate. — Senatul imperial. —
zetik es ahhoz a venni szândăkozok oly
'Protestul Românilor din Banat. — Din «fun­
dul regiu*. — Universitatea săsească. — megjegyzessel hivatnak meg, hogy az
Inaugurarea «Asociaţiunei». — Zădărnicirea ărintett ingosâgok az 1881. evi LX.
întrunirii dietei ardelene. — Căderea cance­ t.-cz. 107. ăs 108-§§-ai ărtelmăben eset-
larului Kemânyi. — uvern nou în Ardeal.
leg becsâron aiul is, azonban csakis
1862—63. In tia despărţirii hie-
kăszpănzfizetăs mellett, fognak a leg-
rarchice. — Declaiaţii... a lui Andreiu de
Mocsonyi. — Apărarea şcoalelor române din tobbet igăro'nek eladatni.
Bănat. — A v“sa districtului Nâsăud. — Amennyiben az elârverezendo' in-
Congresul po i>u,'onal din 1863. — Plân- gosâgokat mâsok is le es felulfoglaltat-
soarea Românuoi i. unăţeiii. — încheiere. tâk, ăs azokra kielăgităsi jogot nyertek
volna, ezen arverăs az 1881. ăvi LX.
«Calendarul Unirei« t.-cz. 120 §-a ărtelmăben ezek javâra
is elrendeltetik. A befolyando vătelâr
pe anul 1903.
pedig biroi letătbe fog helyezttetni.
Din multe părţi s’a accentuat l.psa Ca­
Kelt Szâszvâroson, 1902 ăvi no-
lendarului Unirei, — drept aceea la stăru­
vember ho 17. napjân. «
inţa multora am edat acest calendar bun şi
folositor pentru ori şi cine, şi indispenzabil Rdcz Arpdd,
pentru ori-ce preot. kir. bir. vdghr.

pe lângă că efectueşte o r i - c e c o ­
m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e ­
rat e, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
societate de asigurare concesionată în Viena a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
Imprimate == f ă r ă erori.
Asigură In oondi iunile cele mai a vânt agi oase: Couverte----- Până de present se bucură de sprigi-

a) Contra daunelor de foo, edificii de locuit şi de economie, maga­ Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
zine de mărfuri, mobile, îmbrăcăminte, rufe, oară şi vite de tot soiul, pro­ Etc. etc. etc. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
ducte de câmp şi de recoltă. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
Asigurare favorabilă In pauşal şi in condiţii avantagioase, l u c r a r e .
mai departe: biserici, şcoli, edificii parochiale şi edificii domeniale, stabilimente Ca unica t i p o g r a f i e românească în
de fabrici, mori etc. acest mare comitat, se roagă de bine­
b) Pe viaţa omului în combinaţiuni deosebite de favorabile, capitalele voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
asigurate se pot folosi atât pentru asigurarea viitoriului familiei (cas de moarte) rom., precum şi al privaţilor. _
HÎ-HHf-K-H-fc-iHt
cât şi în caşul ajungerii unei etăţi fixate a asiguratului şi anumit după patru
prospecte deosebite.
Informaţiuni să dau şi oferte se primesc la „Dacia“ institut de credit
şi economii, societate pe acţii în Orăştie ca Agentură principală.

„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.