Page 2 - Activitatea_1903_01_01

Pag- 2. 1964 ACTIVITATEA Nrul 1

Articolul 10 porunceşte: E mare comitatul nostru, dar’ pen­ şi ei la lucrările Reuniunii, afla-vom, că nită. Bungărzenii noştri siliţi vor fi
Părinţii şi epitropii vor plăti o tru cârmacii reuniunii agricole, cari ne într’un singur an multe zeci de comune acum de nouele împrejurări create de
amendă de 2 lei dacă copiii lor nu dau au pe toţi sub aripile lor, această extin­ primesc sfaturi şi învăţături dela câr­ comasare de a o rupe cu trecutul şi a
examenul dela sfîrşitul anului; ear’ dacă dere a comitatului dispare, căci ei nu macii Reuniunii. se gândi la o cultură mai rentabilă a
copiii nu dau examenul dela sfîrşitul cunosc obstacole neînvingibile, pe ei O viţeade rassa curată »Pinzgau« s’a pământului. Nici că se poate închipui
şcoalei, amenda este de 5 lei. în pornirile lor bune, nu-’i împedecă dăruit membrului Ioan Cloaje din Boiţa; că în toiul discuţiunii s’ar fi trecut cu
Articolul 12 porunceşte: nici ploaie, nici ninsoare, nici criveţ şi 2 oi rassa »Frislandeză« au primit mem­ vederea chestiunea capitală pentru Bun­
Măestrii cari au ucenici în verstă nici depărtare. Astfel se explică căldura brii Ioan şi Iacob Beu din Apoldul-ro­ gard: cultura crastaveţilor, acest arti­
de şcoală, ori stăpânii, cari au în slujba şi dragostea, ce poporul le-o nutreşte, mân; 83 mii pădureţi (meri, peri, pruni, col de comerciu atât de căutat în piaţa
lor copii de şcoală, au aceleaşi datorii de aici resultatele folositoare şi dăinui- gutui, cireşi, caise) s’au împărţit în 37 Sibiiului. Bungărzenii, odinioară vestiţi
cătră şcoală ca şi părinţii; ear dacă toare ale lucrărilor lor. comune; între membrii din 34 comuue cărăuşi, lipsiţi de acest isvor de câştig
măestrii şi stăpânii nu se supun, apoi Aceste ştiute, nu pot să nu rele- s’au împărţit seminţe de trifoiu, luţernă, prin venirea drumului de fer, s’au pus
amenda acestora va fi întreită. vez obştei noastre lucrările săvîrşite de napi şi de cânepă italiană; 4 membri din răsputeri pe cultura crastaveţilor,
Articolul 13 porunceşte: conducătorii reuniunii agricole, Dumi­ au fost dăruiţi cu găini soiu «Playmouth- de care, lucru natural, nu se pot de­
Părinţii sunt datori sâ cumpere necă la 28 Decemvrie c., în comuna mea Rocks«; 10 tovărăşii agricole şi 10 în­ barasa. Drept ce li-s’a recomandat să
cărţi şi tot ce trebue pentru şcoală. Bungard, unde s’a ţinut a 14-a adunare soţiri de credit săteşti sistem Raiffeisen se pună pe cultura timpurie a cra­
Pentru uşurinţa părinţilor învăţătorii şi generală, în care comitetul samă ’şi-a din tot atâtea localităţi au fost ocrotite staveţilor, pe când ei au preţ şi aban­
învăţătoarele sunt datori să aducă toate dat de ceea-ce a săvîrşit în 1901. de Reuniune; 4 comune s’au folosit în donarea concurenţii ce ’şi-o fac unii altora
cărţile trebuincioase tuturor copiilor şi Din acest prilegiu au sosit în mij­ mod gratuit de maşina de sămănat şi în târguri şi mai presus de toate aflarea
să le vândă ei pe preţul cum le-au locul nostru presidentul reuniunii d-nul de grapa de muşchi a Reuniunii, ear’ mijloacelor, cari aplicate, acest ram de
cumpărat. Dem. Comşa. şi secretarul ei dl Victor lucrările comitetului în unire cu zelosul economie să se bucure şi el de o renta­
Articolul 14 porunceşte: Tordâşianu, însoţiţi de domnii Ieronim protopretor P. Draghits pentru înteme­ bilitate mai mare.
Revisorii şcolari vor fi cu cea mai Preda şi Ioan Silaghi, funcţionari con­ ierea şcoalei practice economice din Să­ Ne găsiam pe la orele 4 d. a., va
mare luare aminte la condicele cu lip- sistoriali. lişte — vor fi răsplătite de binecuvân­ să zică bine pe înserate, când dl pre-
sele şcolarilor, ca să cerceteze şi să La adunare, spre lauda consăteni­ tarea contimporanilor şi a urmaşilor sident mulţumind pentru buna primire
vadă dacă nu cumva învăţătorii şi în­ lor mei fie zis, au patticipat tot ce bun noştri. şi pacinica conlucrare, declară aduna­
văţătoarele închid ochii la unele lipsiri se găseşte în Bungard, încât de tot în- M’aşi extinde prea departe amin­ rea generală de încheiată. Parochul
dela şcoală. Dacă revisorul descopere căpătoarea sală a nouei noastre şcoale tind numai în treacăt multele şi feluri­ nostru, veteranul Teodor Necşa, cu plete
lucruri de acestea, apoi, afară de alte era tixită. tele lucrări săvîrşite de Reuniune în albe, dar’ cu inimă tinără, mulţumeşte
pedepse, învăţătorii şi învăţătoarele vor După serviciul divin, la care au asi­ 1901. oaspeţilor sosiţi pentru onoarea dată
plăti din leafa lor amenzile cari trebuiau stat şi oaspeţii noştri, anume la orele Raportul asttel schiţat, adunarea Bungardului şi asemănând pe repre-
să le plătească părinţii. l i p . m, presidentul D. Comşa prin un ’l-a luat la cunoştinţă, ear’ în scopul sentanţii Reuniunii agricole cu steaua
discurs rostit la înţelesul tuturora, des­ censurării raţiociniilor pro 1901 a insti­ ce s’a arătat Magilor dela răsărit spre
(Va urma).
chide adunarea şi dă cuvântul secreta­ tuit o comisiune consistâtoare din mem­ a-’i conduce la Mântuitorul lumei — le
rului V. Tordăşianu, care schiţează lu­ brii Toma Ciora, epitrop, Ioan Modran, doreşte ca multă vreme să strălucească
Adunarea generală crările săvîrşite de comitet în 1901. învăţător, şi Ieronim Preda, funcţ. con­ şi să povăţuiască pe muncitorul român
Din spusele d-lui secretar am con­ sist., care după censurare prin refe­ pe căile cele bune şi folositoare.
a > Reuniunii române de agricultură din co­
statat, că comitetul în anul trecut s’a rentul Preda raportează că raţiociniile La bogata masă, întinsă în casele
mitatul Sibiiului« — în Bungard.
presentat — neamintind de corn. Aciliu, s’au găsit în deplină regulă şi propune, harnicului învăţător Ioan Modran, —
Deşi sătean, urmăresc cu deosebit în care s’a ţinut adunarea generală tre­ ear’ adunarea votează, absolutorul pro veselitu-ne-am după-cum se cuvine după
interes lucrările îndeplinite de aşeză- cută — în 3 comune din 3 margini ale 1901 şi primeşte şi proiectul de budget o oboseală de aproape o jumătate zi.
mintele noastre, întemeiate pentru lu­ comitatului la întruniri agricole, anume pro 1903.
Znop.
minarea poporului nostru. Intre aceste în Loman din părţile Sebeşului săsesc, La locul devenit vacant prin moar­
aşezăminte, să mi-se ierte constatarea, în Sebeşul-de-jos din părţile Avrigului tea bunului şi înţeleptului econom George CORESPONDENTĂ
reuniunea agricolă sibiiană, după a mea şi în Ţichindeal din părţile Nocrichiu- Dordea, se aclamează membru în comi­ 9
părere, umblă pe căile cele mai potri­ lui; într’o comună: Uimbav (cerc. No- tetul central dl Toma Ciora, proprietar
vite. Ea face în modul cel mai înţe­ crich) la exposiţia de vite; în comuna în Bungard, care pe basa cunoştinţelor Zlagna 6 Ianuarie n. 1903.
lept diagnosa neajunsurilor noastre, şi Apoldul-român (cerc. Mercurii) la plan­ şi înţelepciunii sale, se numără între In urma mai multor corespondenţe ofen-
sătoare şi pline de neadevăruri publicate în
leacul aplicat, lucru firesc, fiind aplicat tare de pomi; în comuna Săsciori (cerc. primii fruntaşi ai comunei, fiind şi de
»Tribuna Poporului* din Arad Nr. 39/902 şi
la timp şi cu cunoştinţă de causă, aduce S.-Sebeş) la cursul de altoit pomi şi în peste 20 ani epitrop al bisericei. subscrise de anonimul »Omul«, care în cu­
cu o zi mai curând sau mai târziu, îm­ Sălişte, din cercul cu acelaşi nume, la După toate acestea presidentul vinte drastice de tot !şi dă afară dela inimă
bunătăţirea dorită. E mare treabă pen­ preparativele pentru întemeierea şcoalei Reuniunii dl D. Comşa ţine o conferenţă tot focul urei şi al invidiei, — eu fiind-că
tru noi sătenii să fim căutaţi la vetrele economice practice. instructivă despre cultura pământului alţii mai competenţi n’au avut curagiul —
noastre şi aci să fim descurcaţi în dara- Aşadar’ locuitorii din 7 comune au după comasare. E de notat, că făcân- am publicat respunsul cuvenit în Nr. 44/902
al »Trib. Poporului*, combătând neadevăru­
verile noastre şi împreună cu cârmacii avut fericirea de a primi representanţi du se la noi comasarea şi primindu-se
rile şi ofensele adresate inteligenţii române
noştri să căutăm căile şi mijloacele pen­ de ai Reuniunii în mijlocul lor, la care numai a. tr. tablele de pământ, discursul din loc şi mai ales a celor de confesiunea greco-
tru delăturarea relelor multe şi de multe mai adăugând numărul oaspeţilor din- dlui Comşa a fost cât se poate de bine­ catolică cu argumente palpabile şi cunoscute
soiuri, de cari suntem năpădiţi. tr’alte comune, cari au ţinut să asiste venit şi urmărit cu atenţiunea cuve­ publicului din Zlagna şi jur.

nei. Se cade ca noi, la rîndul nostru, repre- în tot momentul înainte de răsboiul Ele s’au Domnilor, adesea, de aproape nu-’ţi dai
28 Noemvrie. sentaţiunea naţională, să sărbătorim armata, ţinut şir pănă s’au presentat evenimentele din bine seama de lucrurile pe cari Ie vezi, dar
căreia îi datorăm cinstea şi roadele zilei de 1877. Atunci soartea însăşi a ţărei a fost în când te depărtezi, capeţi o idee mai dreaptă
azi [Aplause prelungite]. chestiune. Ea nu găsea sprijin, ajutor, nicăiri; de lucrul pe care îl priveşti.
(Urmare.) a trebuit să-şi capete singură ea drepturile ei.
Dacă-mi daţi voe, o amintire personală:
La intrare, Suveranul a fost primit de Eram odinioară o ţară vasală, neţinută (Aplause prelungite). Când aveam onoarea a representa ţara la
cătră d-nii miniştri şi d-nii generali, precum în seamă, fără putinţă de a se apăra în con­ Va fi de veci lăudat numele Regelui» Paris, au fost manevre franceze, la cari a ve­
şi soţiile domniilor lor. tra neajunsurilor de tot felul. Azi, Românie şi numele acelor bărbaţi, cari alături de Su­ nit să asiste şi generalul Cernat. Mi-am fă­
Când Maiestatea Sa a apărut în loja independentă, avem o situaţiune şi un rol veran şi împreună cu dânsul, au avut încre­ cut datoria de a’l presenta personagiilor ofi­
regală, întreaga asistenţă, în picioare, i-au respectat printre statele Europei. (Aplause).
dere în bărbăţia i neamului (aplause prelun­ ciale din Paris. Când am fost primiţi de ge­
făcut ovaţiuni, în care timp musica a intonat Secole de umilire şi de apăsare avusese gite) şi au însufleţit naţiunea întreagă prin neralul Lecointe, guvernatorul Parisului, am
imnul naţional. de resultat să şteargă din amintirea oame­
încrederea lor proprie în virtuţile ei. (Aplause fost negreşit obiectul unei primiri afabile, cu
Imediat s’a început spectacolul, care nilor trecutul glorios al neamului nostru,
furtunoase). distincţiunea care pare a fi apanagiul oame­
represinta un episod din campania 1877—1878. care vărsase şiroae de sânge şi îşi sleise pu­
Numele lor îl ştiu şi copii din sate: nilor cu deosebit merit. Când însă am spus
La orele 111/*, după terminarea repre- terile în luptă cu năvălirile cuceritoare ale
Brătianu şi Rosetti. (Aplause prelungite). guvernatorului Parisului, că generalul Cernat,
sentaţiei, Maiestatea Sa, s’a reîntors la Palat. Semilunei.
Momentul era de o gravitate extremă, pe care îl presentam a fost generalul şef al
In timpul zilei Maiestatea Sa a primit Cu câte greutăţi au avut să lupte băr­ el a fost solemn; bătrânii îşi aduc aminte ce armatei române înaintea Plevnei, atunci miş­
număroasele telegrame de felicitare din ţară baţii noştri, cari dela 1848 încoace, nu au grije apăsa inimile tuturor, când Principele carea şi atitudinea generalului Lecointe, a
şi din străinătate. încetat de a munci cu vrednicie pentru a re­ Carol, în capul armatei, a trecut Dunărea. caracterisat pentru mine admiraţiunea cu care
Ţara, recunoscătoare fiilor ei viteji, vendica drepturile nesocotite ale ţării I [Aplause Toţi aşteptau şi se întrebau care va fi soartea oamenii de meserie, adevăraţii militari, con­
prin representanţii săi, a hotărît imortalisarea prelungite]. armatei în acest răsboiu crâncen în care s’a sideră acest răsboiu şi armata noastră care
răsboiului pentru neatîrnare prin ridicarea
Ei, fără a fi descuragiaţi, luptând con­ aruncat. l-a purtat. (Aplause).
unui măreţ monument şi :
tra tuturor dificultăţilor, au ştiut să zădăr­ Armata era tinără, tradiţiunile trecutului S’a întors spre generalul Cernat, şi-’l
La începutul şedinţei dela 29 Noem­
nicească împotrivirile din afară şi au ajuns erau învăluite în negura trecutului, experienţa privea cu admiraţiune, cum se uită trecăto­
vrie a Adunârei deputaţilor, dl preşedinte
să poată realisa unirea ţărilor, şi la 1866, vo­ răsboiului nu o avea. La întrebarea îndoelnicâ rul la monumentele trecutultu. (Aplause pre­
M. Pherekyde, a luat cuvântul şi de pe banca
tarea Constituţiunei pe care o avem, şi în a ţărei a răspuns eroismul armatei de pe câm­ lungite).
de deputat s'a rostit astfel:
fine alegerea Principelui Carol. [Aplause pre­ pul de luptă. (Aplause prelungite). (Va urma).
Domnilor, lungite]. Armata, prin vitejia ei, prin calităţile ei
Azi armata, împreună cu ţara întreagă, Când însă vă întoarceţi cu mintea îna­ de întâiul ordin, a înscris pagini glorioase în
sărbătoreşte a 25-a aniversare a luărei Piev- poi, vă daţi seamă ce greutăţi întimpinam analele istoriei. (Aplause).