Page 2 - Activitatea_1903_03_09
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 9
Deoare-ce foile mangriste reproduc «Intr’un articol întitulat «Convorbite că mulţi bani de ai episcopiei sunt puşi Aşa de exemplu vedem în Belgia,
bucuros toate năsbutiile publicate în cu Ioan Papp**) aflăm foarte interesante cu camătă la »Victoria« încă de pe Francia şi Irlanda înflorind în sînul po
unele ziare maghiare tot de mangrişti, date despre episcopul Ioan Papp, când vremea lui Goldiş. E posibil, ba pro porului de sute de ani industria renumitelor
dantele, cari formează adevărat tesaur na
reproducem şi noi următorul articol, el însuşi spune, că «Mangra va rămânea babil, că sub noul episcop sinodul va
ţional.
apărut în »Egyetertds« dela 24 Fe vicar-preşedinte consistorial, care e cu hotărî ca să se depună şi mai mulţi
Statele orientale furnisează neîntrecu
bruarie 1903. totul neaternător de mine, pe care Gol- bani la «Victoria*, unde şi averea bă tele covoare, cari prin fermecătoarele lor
Reservându-ne dreptul de a reveni diş l’a întărit pe viaţă în funcţia sa«. nească a Vlădicului Papp încă aduce colori, sunt aşa mult admirate şi plătite cu
asupra celor cuprinse în acel articol, îl Aceasta nu corespunde adevărului, de- carnete şi unde, în calitate de membru comori întregi. Străinii, cari călătoresc prin
dăm deocamdată fără comentar, aşa oare ce episcopul atunci poate presida al direcţiunei se învredniceşte de o de Ardeal, rămân încântaţi de obiectele eşite
din răsboiul şi de sub acul femeii române.
după cum a fost adresat în scrisoarea şedinţele consistorului din Oradia, când stul de mare dividendă*. Motivele Românelor cu cari împodo
cătră redactorul lui »Egyetdrtes«. el află de bine. Iar din asta urmează, Aici autorul arată felul cum la besc pânzăturile, covoarele şi îmbrăcămin
că episcopul Papp de aceea s’a declarat Arad se batjocureşte Statutul Organic tea lor, sunt de o clasicitate şi frumseţă
»Cu binevoitoarea îngăduinţă voiu
în astfel de mod, ca deja dela început prin «alegeri* ca ceea a lui Mangra şi neîntrecută.
face un scurt comentar la alegerea de
să-şi spele rnânile, dacă partidei lui a lui Papp şi apoi continuă: «De în Aceste admirabile cusături si lucrări
episcop al Aradului. Ca român gr.-or. t
Mangra îi va lăsa frâu liber, după-cum cheiere vreau să amintesc ceea ce am textile aplicate pe obiecte folosite de
din eparchia Aradului cunosc bine afa lumea cultă, ar produce adevărată furoare
a făcut şi până acum. Dar ce e mai auzit în tren, după alegere şi ceea ce
cerile eparchiei, întocmai ca şi toate în domeniul industriei şi ar asigura prea
mult nici Mangra nici Ciorogariu nu e foarte caracteristic. Un pretor din co
mişcările celor doue partide române, pot rămânea în funcţiile de acum frumoase venite ţărancelor noastre atât de
mitatul Aradului ne spunea că în ce vrednice.
cunosc şi pe episcopul cel nou încă de din causa proceselor din Timişoara.
fel a decurs alegerea lui Ioan Papp. Reuniunea noastră intenţionează a în
pe vremea când era teolog, când studia Un episcop ori şi când poate trage la
înainte de alegerea lui Mangra, fiinţa un atelier, unde sub conducere sis-
în Beiuş cu propusul de a se înscrie la răspundere pe un subaltern al său, că timatică şi de specialitate să se realiseze
după cum se spune, doi domni au ri
teologia din Arad, ca s6 se facă preot unde şi încâtrău umblă, cu cine şi pen- o dorinţă şi lipsă de mult simţită.
dicat din fondul de reservă al «Victo
la sat. Se, înţelege pe atunci nici nu cu tru-ce convine? Aceasta însă Ioan Papp, Pentru a putea întrupa însă aceasta
riei* un împrumut de şasezeci de mii.
teza să viseze, că oare-cândva îl vor după-cum se prevede, nu o va face, ideie avem lipsă de o bogată colecţiune de
Respectivilor li-s’a acordat banii şi anu mustre, cari avându-le la atelier, să putem
alege de episcop la Arad. căci Bihorenii în mare parte sunt di
mit pe basa acelei promisii a lui Man confecţiona diferitele lucrări, cari vor fi
rectori de bancă, iar dacă partida lui
«Gazetele aşa scriu despre el, că gra, că dacă va ajunge episcop, îi va menite a forma obiect de export.
Mangra nu pe el îl voeşte de episcop,
nici când nu s’a îndeletnicit cu politică, plăti pe rend. Dar Mangra nu a ajuns Ne adresăm deci cătră toate surorile
nici nu e ales. Aşadar şi de aci încolo noastre române din patrie cu rugarea fer-
ci a trăit numai pentru causa şcolară. episcop. Ce să facă deci? Despre asta
oamenii »Victoriei« vor fi dătători de binte, să binevoiască a ne da ajutorul lor
Prin asta vreau să zic că cel puţin pe au aflat acţionarii din partida Hamsea
ton în episcopie, după-cum aceiaşi au preţios, pentru-ca să putem realisa o idee,
laţă nu s’a îndeletnicit cu cestiuni po şi au urgitat ţinerea adunării generale care cinste şi foloase mari este chiemată a
fost şi sub Goldiş. Iar dacă aceasta va
litice, ci a trăit pentru sine, pentru cau- a «Victoriei*, ca astfel să previe ale aduce neamului nostru românesc.
rămânea şi pe mai departe tot aşa, din
sa-i proprie, sporindu-şi averea, care gerea de episcop; dar nici partisanii lui E acum timpul, când Româncele noas
asta se vor isca nouă neplăceri, întoc
după unii se urcă la 80 mii coroane. Mangra n’au stat locului şi iute au sta tre dela ţară, ca tot atâtea albine sîrguin-
mai ca şi la alegerea de acum de epis cioase, scot adevărate juvaere din răsboaiele
In restimp de 9 ani, după cum se spune, bilit terminul pentru alegere. Şi au pus
numai atâta plată a avut, că numai de cop. Au dovedit-o ei şi cu alegerea lui banii la loc, iar la adunarea generală şi degetele lor măestre.
Mangra că de ce sunt capabili. Vă rugăm prea frumos să stăruiţi, ca
vestminte i-s’a ajuns, căci după cum vor trâmbiţa, că averea institutului s’a aceste surori ale noastre să-’şi aducă aminte
«In vacantul scaun de episcop tot-
scrie o foaie din Arad, a început-o cu sporit«. şi de noi şi să ne dăruiască câte un obiect
d’auna pot aşeza un astfel de individ,
9 fl. şi afară de asta şi-a căpătat în Un bun patriot român. cât de mic, dar original, ţăsut sau cusut.
care le va obli calea planurilor lor,
treaga întreţinerea în casa episcopului Poate fi obiectul: faţă de perină, covor, mă-
ba ce e mai mult, alegerea poate cădea săriţă, cătrinţă, desagi, ştergar etc, cu un
Ivacicovici.
şi pe un astfel de individ, a cărui cua- APEL. cuvânt ori-ce lucrare aparţinând industriei
»Pentru-ca dl redactor să-şi facă o de casă ţărăneşti.
lificaţie nu corespunde pretensiunilor tim
părere clară despre cele ce ticlueşte o Obiectele acestea dăruite «Reuniunii
pului Episcopul de acum, de pildă, po
foaie Arădană*) aşa în treacăt rup de ©aorabilă, © oarnaă! fem rom. din comitatul Hunedoarei*, vor
sede cualificaţie pentru parochie de forma proprietatea ei, ear’ numele generoa
acolo unele cestiuni. După asta e vorba
clasa primă la sat, dar’ cu ştiinţa iuri- Reuniunea femeilor române din co selor donatoare, vor fi induse în registrele
despre cele întâmplate în locuinţa lui
dică în vieaţa lui nu s’a ocupat. Măcar mitatul Hunedoarei şi-a pus de ţinta stă Reuniunii noastre, drept perpetuă recunoş
Mangra. II chiemaseră adecă pe Ioan ruinţelor sale: sprijinirea şi desvoltarea in
că au fost şi sunt foarte mulţi cari în tinţă faţă de binefăcătoarele ei.
Papp din biserică la consfătuire, şi anu dustriei de casă româneşti. Vă adresăm acest Apel cu toată căl
anii mai din urmă ai lor au suplinit
mit adicţii şi membrii din direcţia băncii Dela existenţa ei de 16 ani, Reu dura inimei şi Vă rugăm prea mult, să bi
aceea ce mai demult au trebuit să ne- niunea aceasta lucră mereu întru atingerea
«Victoria» şi ai partidei lui Mangra, cari nevoiţi a ne da ascultare, căci în numele
glige din pricina sărăciei. Aceasta, aşa scopului său. ţărancei române Vă cerem preţiosul D-V.
aşadar şi-au ales de Vlădică pe un
cred, caractensează de minune judecata Prin exposiţii, premieri a cercat a sprijin şi ajutor.
membru al direcţiei, dacă Hamsea nu pătrunde in mijlocul poporului nostru, pen
minţii maioritâţii actualului sinod. Oa De v a , Februarie 1903.
le-a convenit. Şi oare de ce alegerea tru a încuraja femeile române de a păstra
menilor «Victoriei* fireşte nu le trebue E len a Fop H oaszu-Longin
n’a căzut de pildă pe Dr. Roşea, ori cu scumpătate frumoasa şi preţioasa indus
energie, ci, din potrivă, ei vor să con presidentă.
pe Dr. Puşcariu ? ori poate de aceea trie de casă, moştenită dela străbunele lor.
ducă episcopul. Dealtmintreni şi con- Vedem neamurile cele mai distinse D ionisiu A rdelea n
fiindcă aceia n’au corespuns gustului
siderantele financiare încă ne spun multe. din ţările civilisate, cum stăruesc să men secretar.
conferenţiarilor secreţi?
Căci Papp şi de aceea le-a plăcut, fiind ţină industria lor, care formează nu numai NB. Donaţiunile marinimoase, Vă ru
mândria naţională, dar chezeşuesc totodată găm a se trimite la adresa Doamnei presi-
+) >Fiiggetlens<5g« foaie kossuthistă din Arad. *") Apărut tot în kossuthistă >F.« şi bună-starea poporaţiunei lor. dente : Elena Pop Hosszu-Longin în Deva.
Ea ascultă cu mai multă băgare de săi alergau spre el pentru a-i u a fericire dobită cu steaguri, cobora veselă alunecând
seamă ; tropotele cailor deveniră mai deslu Numai Stefăniţă stătea de o parte. uşor pe Bistriţa. CORESPONDENŢA
şite, şi chiar glasul oamenilor se auziau mai Copiii mei ce fac? fu prima întebare Pe punte, radioasă de fericire şi frum-
bine. Ei se apropiau tot mai mult, trecând a Domniţei. seţe şedea Domniţa Elena, înconjurată de Hunedoara, 25 Febr. 1903.
prin pădure. — Copiii tăi sunt sănătoşi şi veseli. încântătorii ei copii. Lângă ea stătea Dom
nul, care să lăsase în vorbă cu Stefăniţă. Onorată Redacţiune !
Duşmanul 1 Suntem prinşi, Stefăniţă, Ei te aşteaptă numai pe tine.
scoală-te I Scoală-te, strigă ea îngrozită. Ea — Şi când te gândeşti că erau aproape — Tu vei rămânea în totdeauna cu noi „Libertatea" din Orăştie în nrul său 6,
Încercă să lipească vîrful lancei de piept, dar’ să nu mă mai vadă, zise Elena. de aci înainte, ca şi cum ai fi din sângele anul curent, la rubrica Corespondenţă pu
mâna îi tremura prea tare. nostru, îi zise Domnul. blică dela Hunedeora sub pseodonimul „Bu
— Scumpa mea soţie 1 exclamă Domnul,
Asta e datoria mea, zise Stefăniţă, luân- strîngând-o cu dragoste la sînul său. — Nu, eu te rog, Măria Ta, să mă laşi jorel" lista membrilor aleşi în comitetul pa-
du-i arma pentru a se aşeza în faţa ei, palid Apoi o ridică dela pământ, pentru a o să plec. In răsboiu voiu fi în totdeauna ală rochial şi a deputaţilor aleşi în sinodul pro-
topopesc. Dacă s’ar fi publicat numai lista
ca îngerul morţei. Mă voiu ţinea de cuvânt turi de Măria Ta, dar’ la curte nu mă voiu
pune pe calul său, şi văzu că e desculţă. aceasta, n’am avea nimic de obiecţionat,
Măria Ta, şi apoi aceeaşi lance va străpunge simţi la locul meu cu obiceiurile boereşti de
Cum ? a trebuit să umbli fără ghete, dar’ numitul corespondent de sub tufă,
inima mea I acolo.
scumpa mea soţie ? în hiperzelul său de a-şi lăuda pe unchiul
Şi se ţinu de cuvânt.
VI. Şi se plecă a-i săruta picioruşele. său [staţionat de curând ca protopop], după
Au mai fot după aceea multe cioro-
o Introducere cam chinuită, în care vorbeşte
Sgomotele se apropiau din ce in ce — Tot ce doream era, să ajung mai văeli şi lupte până a scăpat ţeara cu desă de «pace şi bună-înţelegere* ajunge în urmă
mai mult. Stefăniţă ridică braţul, Domniţa degrabă până la tine, zise ea surîzând. vârşire de Turci. Unde era lupta mai înfo la conclusiunea, că meritul acestor alegeri e
plecă capul, aşteptând lovitura fatală. Stefăniţă s’a suit pe un cal, ear’ un cată, acolo era şi Stefăniţă la mijloc. Moar a să atribui «bunului tact al dlui protopres-
Atunci lui Stefăniţă îi căzu lancea din soldat mergea alături de dânsul pentru a-1 tea nu să uita nici odată la el; chiar atunci biter Avram P. Păcurarul*. Bine. Admitem,
când se vîra în primejdiile cele mai grele.
mână şi faţa i-se lumina de fericire. sprijini, căci era încă foarte slab. că dl Păcurariu a procedat cu «tact*, dar’
Cât timp a trăit, a fost vecinie acelaş, om
— Măria ta 1 dar’ n’auzi că vorbesc, Sunetul goarnei adună trupele, şi ple simplu, tăcut, neplictisind pe nimeni în lume să vedem întrucât «tactul* dânsului a fost şi
româneşte I exclamă el. Şi scoase un chiot cară cu toţii, tocmai când soarele se înălţa Când îi veni ceasul morţei, la o vîrstâ foarte bun. La alegerea membrilor din comitetul
de bucurie. Grâbiţi-vă, creştinilor, mai repede d’asupra Stîncilor Doamnei pentru a le um înaintată, s’a găsit în sînul său, în dreptul parochial nu ne oprim, pentru-că aci nu dl
mai repede! Pe aici! Domniţa e aici 1 ple calea de lumină. inimei, o şuviţă de păr de aur. Păcurariu, ci un alt domn «diplomat* a pă
Un puternic strigăt de bucurie răspunse şit «tacticos*. Partea leului în aceasta «tac
acestor cuvinte; câte-va clipe după aceea, Carmen Sylva. tică* îi revine domnului Păcurariu la alege
Domniţa se afla, pe jumătate leşinată, în bra A trecut niciţă vreme după aceste în rea deputaţilor sinodului protopopesc, ca şef
ţele Domnului Petru Rareş. Toţi tovarăşii tâmplări. O plută îmbrăcată în flori şi împo al tractului ce dirigează. S’a îngrijit adecă
