Page 1 - Activitatea_1903_05_17
P. 1
Anul III. Orăşti-e, 7 Maiu n. 1903. Nf. 17
ĂCIIYIIAIEĂ 4 coroane.
IN SERŢIU N I: î ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe '/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
M anuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A u r e l M u n te a n L a u r i a n B e r c i a n
numiţii Kossuthişti, şi aci s’au folosit de Senatul prim penal a judecat în causă. tr'adevăr acusatul merită pedeapsă mai aspră
Starea in afară de lege. dreptul lor de a vorbi multe şi a face A fost compus astiel: President judele de Pentru a dovedi cât de gravă e făptuirea
acusatului, ceteşte punctul patru din acusă,
curie Kelemen, referent Tarnai, votanţi jude
aşa numita obstrucţie, care însamnă a
cătorii: Nedeczki, Pichler, Szego, Bftmches şi în care e vorba despre legile dela 1848,
nu lăsa să ajungă obiectul la votisare.
Zsigmontovits. cari după autorul cărţii improcesuate nu dau
Aşa a intrat guvernul în starea
Dela încheierea dualismului încoace, Procuror Tassy Pal. Apărător distinsul nici un drept naţionalităţilor, fiindcă au fost
de ex lex, încetându-’i împuternicirea. aduse lără concursul naţionalităţilor. In pa-
adecă dela introducerea erei noue consti advocat din Lugoş Coriolan Brediceanu.
Prin o aşa purcedere se poate pri Acusatul e present. sagele acestea se cuprinde nu numai agitaţie
tuţionale, ţara noastră acum a doua-
mejdui chiar şi constituţia. Publicul ascultător îl formează trei stu în contra legilor deja votate şi existente în
oară a ajuns în afară de lege (ex lex). denţi universitari români şi doi ziarişti maghiari, fiinţă, ci chiar atac formal în contra corpo-
In urma acestor lucruri:
Mulţi cetăţeni aud zilnic aceasta apoi substitutul apărătorului, advocatul Pâldy raţiunii (legislativei) care le-a adus. Inten-
1, Guvernul nu poate asenta fe
zicere şi mai mulţi sunt de aceia, cari din Budapesta. Presidentul deschide pertrac ţiunea autorului «Cărţii de Aur* de a agita,
ciori pentru miliţie (armată — honve-
răspândesc câte şi mai câte explicăţii tarea la orele 10. e evidentă, pentru-că prin aprecierile favo
zimeJ.
schimonosite, pe temeiul cărora apoi Referentul Tarnai expune în mod amă rabile făcute făptuirilor din trecut, a căutat
2. N u va putea si încaseze pe să stîrnească ură şi duşmănie la naţionali
să te ţii la desluşiri întortochiate, mai nunţit afacerea. Constată din capul locului,
tatea română în contra naţionalităţii maghiare.
cale de execuţie nici un fe l de dare, că cartea improcesuată e de cuprins istoric.
cu samă în aceea pătură a locuitorilor,
competinţe şi altele (numai de voe bună Pentru a dovedi aceasta, ceteşte capitalii în Susţine că e justă cererea aceea a procuro
cari numai din celea auzite îşi trag rului din Cluj, ca întreaga carte să fie nimi
poate plăti, cine voeşte). cari e împărţită cartea. Ceteşte apoi punctele
informări. de acusare, formulate din partea procuroru cită, pentru-că pedepsirea numai aşa e deplină.
j . Comtsiunile pentru aruncarea
După-ce socoatele statului anuale lui din Cluj. La urmă procurorul a propus urcarea pe
dărilor, încă nu-şi pot împlini dato-
să pot încheia numai la finea anului, Spune, cum acusatul, pentru a dovedi, depsei la cinci ani închisoare de stat.
rinţele,
aşa bugetul statului nu se poate com că în cartea sa nu se cuprinde nimica nou, Se dă acum cuvântul apărătorului. Dl
4. După-ce înceată starea de ex, ci lucruri bine stabilite din partea istoriei, a Brediceanu, într’o splendidă pledoare, ascul
pune exact la începutul aceluia ime
lex, nu se pot cere şi nu trebue si se cerut ascultarea de martori şi experţi, între tată cu încordată atenţiune din partea jude
diat; ca venitele să poată fi încasate
plătească carnete de întârziare. cari se aflau oameni de carte, nu numai Ro cătorilor, sdrobeşte părerile procurorilor.
şi cheltuelile plătite la timp, guvernul
In urma acestor stări în afară de mâni, ci şi Maghiari, ca Dr. Jancso Benedek, Arată, cum aceea-ce se spune în «Cartea
cere dela dietă împuternicire, indemni dar’ cererea aceasta i-a fost respinsă din de Aur» despre legile din 1848, nu e alta
lege ministrul unguresc de finanţe a
tate pe un anumit timp. partea tr.bunalului din Cluj. Ceteşte punctele decât purul adevăr istoric, pentru-că legile
dat direcţiunilor de dare din toată
Aşa încă pe la finea anului trecut formulate cu ocasiunea pertractării finale, acelea cu adevărat au fost aduse de-o dietă,
a cerut guvernul şi dieta a dat in ţara un ordin, de următorul cuprins: apoi sentinţa adusă şi în urmă recursul de care nu era compusă pe basa votului popo-
>Te învit, ca dela luarea în primire a acestui nulitate al procurorului din Cluj, care a ce raţiunii ţării. Citează verbal aceea-ce a spus
demnitate (drept) să se încaseze veni
ordin şi până la alte disposiţii, să încetezi peste tot rut pedeapsă mai aspră, fiind vorba de aglo însuşi Domnitorul ţării la anul 1861 despre
tele şi să sc plătească cheltuelile după cu încassarea pe cale de execuţie a dărilor publice,
merare de delicte, — şi nimicirea întregei aceste legi, anume, că ele nu numai că nu
măsura anului trecut. a pretensiunilor visteriei publice şi a altor da cărţi, nu numai a părţilor improcesuate, cum garantează pe sama naţionalităţilor nema
torii.
Acest drept a fost dat până la Ordin deci, ca să nu dai nici fisolgăbirâi'or, a hotărlt tribunalul din Cluj. Mai la urmă ghiare drepturi naţionale (pentru-că desp/e
finea lui Aprilie şi deoare-ce guvernul nici ajutoarelor lor pauşal de drum, nici executorii sl se ceteşte recursul de nulitate al acusatului. acestea vorbeşte autorul cărţii improcesuate,
nu se mai ocupe cu execuţiuni, până la altă dispositie
a cerut pentru anul acesta mai multe Notez, că în firul expunerilor sale, re ear’ nu despre drepturile individuale), dar’
a mea.
cătane ca până-acum, ear’ oposiţia, B u d a p e s t a , 28 Aprilie 1908. ferentul Tarnai a scos la iveală faptul, că legile acelea sunt chiar ofensatoare pentru
respingerea cererii de a fi citaţi la pertrac naţionalităţi. Citează pasage din adresele
adecă aceia, cari nu sunt la putere, au L u k ă c s m. p.
ministru de finanţe. tarea din Cluj experţi şi martori, făcută în dietei dela 1861 cătră monarch, în cari dieta
de cuget a răsturna guvernul pe mo
cursul pertractării finale din 24 Noemvrie de atunci promite sărbătoreşte, că va aduce
tive de ale lor, aşa în dieta ţării să 1902, nu e trecută în procesul verbal al lege specială pentru asigurarea drepturilor
desbate acest obiect de luni de zile, PROCESUL pertractării, ci e cusută, ca act separat, la naţionalităţilor, ceea-ce dovedeşte, că acestea
vorbind fieşte-care pe lângă părerile procesul verbal, o împrejurare, pe care apă drepturi nu erau asigurate în legile dela 1848,
„Cărţii de Aur“ la Curie.
sale, încât nu s’a putut ajunge la ca rarea a exploatat’o cu bun succes mai târziu. prin urmare autorul «Cărţii de Aur» numai
Trecută Curia peste aceste formalităţi, adevărul a spus, când a afirmat acest lucru
păt. Aşa i-a ajuns 1 Maiu fără buget
La 30 Aprilie n., s’a ţinut pertractarea se dă cuvântul representantului acusei, pro despre ele. Ear' înşirarea adevărurilor istorice
şi fără indemnitate. Guvernul a cerut
la Curie (Curtea de casaţie) asupra recursu curorul substitut de coroană Tassy, care sus nu formează faptă pumbilă. Constată mai
prelungirea indemnităţii scurt înainte de lui de nulitate înaintat din partea dlui T. V. ţine cu toată puterea cuvântului recursul de departe apărătorul în vorbirea sa — pe care
expirarea terminului, însă oposiţia, aşa Păcăţianu, în procesul pentru «Cartea de Aur». nulitate al procurorului din Cluj, fiindcă în- credem, că publicul cetitor român o va pu-
de eleva şcoalei poporale din Batiz Valeria a fost jucată de elevi de şcoală, pentru cari acest rol greu. Succesul avut îi poate servi
FOIŞOARA Predoniu. A fost mult aplaudată mai cu unele role erau din samă afară greu de de încuragiare pe viitor, când micii diletanţi
samă când a recitat cuvintele: executat. Am cerut lămuriri asupra acestei de-acum vor fi tineri adulţi, potriviţi pentru
«Să mă faci împărăteasă împrejurări dela conducător, care mi-a spus, role de amorez şi amoreză (I).
$ubite prietinei «Nu-'mi las limba mea aleasă»! că tineret adult potrivit pentru astfel de role După concert şi teatru a urmat dans,
Alte două eleve de şcoală: Iulia Pre nu are comuna Batiz; ear’ piese teatrale care s’a început cu o veselă şi drăgălaşe
doniu şi Teresia Bărbară au predat cu succes pentru copii nu găseşte la nici o librărie (!). horă, la care au luat parte drăgălaşe coco-
Voiu să satisfac dorinţei talel
un dialog foarte instructiv pentru popor, «Scopul — mi-a zis conducătorul — pentru niţe şi sprinteni coconaşi împestriţaţi icî-colea
Mă întrebi cum a succes serata teatrală-
unde să combate afurisitul de lux, care, pe care am pus elevii şcoalei ca să predee cu câte-o rumenă ţărancă şi voinici tineri
declamatorică din Batiz ? lângă toate sarcinile grele ce are a suporta această piesă n’a fost altul, decât să fac po ţărani. Iţi era mai mare dragul să-'i vezi În
Ca unuia, ce-’i zace la inimă interesul bietul nostru popor, a început a-’şi face porul din loc să-’şi câştige o idee numai şiraţi Ie această horă I După aceasta a urmat
causei româneşti, ar fi trebuit să participi şi mendrele şi printre bieţii noştri ţărani. Ale despre ceea-ce inteliginţa numeşte teatru». Încă şi alte jocuri vesele, cari precum aud,
tu la această serată, mai cu samă că după gerea dialogului acestuia a fost foarte potri Dintre micii diletanţi mai bine şi-au jucat au ajuns să vadă zorile zilei I
cât ştiu ai luat angajamentul de raportor. vită pentru publicul asistent, în mare parte rolele: Iulia Predoniu în rola Floricei, Ioan In pausă un frumos grup de şeapte ti
Dar' după-cum îmi scrii, soţia ta fiind bol locuitori ai comunei Batiz şi a comunelor Predoniu în rola de ţigan şi Valeria Predo neri ţărani ne-au delectat cu pitorescul joc
navă, n’ai putut participa. Această împreju învecinate. Publicul a putut profita mult din niu în rola de ţigancă; cu deosebire a plă «Căluşerul» şi «Bătuta». Ne-au pus în uimite
rare tristă scusă de-ajuns absenţa ta. Fiind frumoasa predare şi instructiva combatere cut mult publicului cântecele cestor doi din tactul şi precisinnea cu cari au fost jucate
însă vorba de un scop filantropic românesc, a înrădăcinării păgubitorului de lux şi la po urmă, provocând mult haz prin predarea lor. singuraticele figuri! Meritul e al desterulni
ştiu că nu ai pregetat a contribui şi tu cu porul nostru. Au şi fost adese-ori aplaudaţi. Cu predarea vătav Petru Muntean a lui Niţa din Batiz,
ceva numărar la reuşita materială a scopului După-ce publicul existent s’a delectat acestei piese s’a exhauriat programul destul care ’şi-a dat multă silinţă la instruarea tine
atins. în predarea cântării poporale «Vino lele» I de bogat altfel al amintitei serate teatrale rilor. Să-’l vedem cât mai curând, nu cu 6,
Dar’ să revin la răspunsul, ce mi-am a urmat representarea piesei teatrale: «Noaptea declamatorice. ci cu 12 t neri voinici lângă dînsul!
propus să ţi-’l dau întrebării sus citate. Se de Sf. George», vodevil în 2 acte de Th. Meritul succesului moral îi revine la tot Eată aci un raport, prietine dragă,
rata teatrală-declamatorică arangiată de ti Alexi. E foarte potrivită această piesă pen caşul neobositului conducător, harnicului în despre întreg decursul petrecerii din Batiz.
nerimea română din Batiz Luni, la 20 Apri tru poporul nostru, care şi acum ţine mult văţător dlui Nicolae Iordan, care a avut cu Poate că nici tu nu l-ai fi făcut mai fidel
lie st. n., a doua zi de sf. Paşti, sub condu la credinţele deşarte. Să combate în această tezanţa de a se apuca de un lucru aşa de dacă ai fi fost present 1 Ar fi să-’ţi înşir, spre
cerea dlui învăţător din loc N. Iordan, în piesă unele din aceste credinţe. In genere greu, într’o comună, unde oamenii nici idee complectarea raportului, persoanele mai mar
genere zis, a succes destul de bine, amăsurat luat piesa a fost bine predată, numai n’au avut de «concert» şi «teatru*. Negreşit cante, cari au participat Ia această petrecere.
împrejurărilor locale. A plăcut mult publicu cât ea ar fi succes cu mult mai bine dacă rolul principal şi cel mai greu a fost al Să mă erţi, dar' din unele considerări bine
lui declamarea poesiei «Limba mea«, predată rolele erau împărţite tinerilor adulţi. Piesa dtnsUlui, dar’ s’a şi achitat pe deplin de motivate, n’o fac aceasta. Ajunge dacă îţi
