Page 2 - Activitatea_1903_05_17
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul I7
tea ceti în curând în întregime — că Ro pedepsit la timpul său, reprodus astăzi din referent şi Dr. Aurel Lazar, fisc, aceşti aceasta privinţă, fără a mai pomeni de
mânii de fapt n’au fost representaţi prin nou, trebue să fie pedepsit, pentru-că nu se domni ca «comitet executiv« au redac cele ce mi-se cer prin viu graiu.
oameni de ei trimişi nu numai în dieta din poate tolera, ca dinastia să formeze obiect tat un circular, în care au defăimat pe îmi voiu face deci o plăcere de a mă
Pojon, în care au fost votate legile din în de atacare. ocupa puţin de importanta chestiune a nu
foştii deputaţi cari nu sunt Mangrişti
trebare, dar’ nici în dietele ardelene, în cari Rămâne pe lângă propunerile făcute. treţurilor, în aceasta revistă, care pătrunde
a fost decretată uniunea, care asemenea s’a Apărătorul replică cu succes strălucit. şi circularul l’au trimis la toate oficiile ţn toate satele din ţară, rugând pe d-nii
făcut fără concursul lor. Ei bine, a spune Arată, că asemănarea cu furtişagul e foarte parochiale. Un astfel de circular îl ad- preoţi şi învăţători a comunica sătenilor sfa
aceste adevăruri istorice într’o carte, poate slabă. Cât pentru articolul scris contra di necsez aici sub 2 •/. turile ce ’mi voiu permite a le da din când
să formeze delict, faptă punibilă ? Şi poate nastiei să miră că procurorul a folosit astfel Afară de «comitetul executiv* în când.
să formeze faptă punibilă atunci, când şi de argument, când ştiut este, că crimele şi Domnul vicariu a exmis de corteşi Voiu vorbi mai pe larg în alte numere
alţii le-au spus, fără să fi fost traşi la răs delictele comise în contra domnitorului şi în ale acestei reviste despre creat ea de livezi
oficioşi pe frate-seu Romul Mangra, ju
pundere ? contra casei domnitoare, vin tratate cu totul artificiale permanente şi timporale; astăzi mă
Trecând la motivarea recursului de separat şi după altă procedură în legile rist şi teolog şi pe Taro, jurist şi teolog, voiu ocupa de o chestie mai urgentă, aceea
nulitate, apărătorul constată, că din expune noastre. Sbiciueşte în mod energic tendinţa cari au cutrierat tot protopopiatul a nutreţurilor anuale fiind-că mai e timp a
rile referentului a văzut, că mai există procurorilor de a trage la răspundere fiii şi Orăzii-mari şi Peşteşului, corteşind în le semăna.
un motiv de nulitate, pe care nu l a ştiut nepoţii pentru faptele părinţilor săvârşite contra mea şi contra Filipeştilor. La noi ţăranul, mai ales cel dela câm
până acuma, faptul adecă, că aceea ce atunci, când ele treceau de bune şi patrio Coroana corteşi lor însă a fost în pie, nu se bizue pentru hrana vitelor sale —
trebuia să fie trecut în procesul verbal luat tice. după-cum am mai spus’o în 1899 în broşura
suşi vicariul episcop. Preacuvioşia Sa
cu ocasiunea pertractării finale, — e cusut Cere de nou luarea în considerare a mea „Lipsa de nutreţ11 — de cât vara pe pă-
la procesul verbal ca act separat Procedura tuturor motivelor înşirate în recursul de nu Vasilie Mangra. Dînsul a luat lumea şunatul prin islazuri, ogoare şi mirişti, de
aceasta e contrară literilor legii şi formează litate. în cap, a umblat din sat în sat ca obiceiu înzestrate de un nutreţ sărăcăcios, şi
motiv de cassare. Discuţia e declarată de încheiată. Jude dascălul cel ţipat, corteşind din ruptul earna pe paie şi coceni. Puţini sunt aceia
Presidentul face atent pe apărător, că cătorii rămân singuri în sala de pertractare capului, încât numai de compătimit era, cari mai au şi câte niţică lucernă şi meiu
motive nouă de nulitate nu mai poate să pentru a aduce hotărire. După o consultare pentru-că prin procedura sa numai păsăresc (mohor cultivat). Ei trebue îudmenaţi
înşire. de o oră, presidentul publică sentinţa, în în dejoseşte şi subminează el însuşi cinstea să semene nutreţuri de acelea care reuşesc
ţelesul căreia în loc de trei delicte stabilite cu uşurinţă în clima noastră secetoasă şi
— „Nici nu-1 înşir ca nou motiv adus şi decoarea dignităţii vicariatului epis
din partea apărării, ci fac atentă înalta Cu din partea Curţii cu juraţi, Curia stabileşte copesc. care dau o recoltă abundentă şi să samene
rie, că e motiv pe care înalta Curie din numai unul, delictul agitaţiei în contra na atât nutreţuri pentru earnă, cât şi a le da
oficiu trebue să-l iee in considerare11 — răs ţionalităţii maghiare, şi în consecinţă reduce Cu un cuvent dl vicar în loc de verzi de cu primă vară şi până la căderea
pedeapsa de opt luni, la şease luni închisoare a conduce districtul seu consistorial în zăpezii.
punde apărătorul.
Apărătorul arată cum toate pasagele de stat, ear’ pedeapsa laterală, amenda în spirit adevărat evangelic, în loc de a Vitele ţăranilor duc nevoia cea mai
încriminate se află şi la alţi autori, chiar bani (400 coroane), o şterge. propovădui pacea, liniştea şi înţelegerea, mare de nutreţ tocmai pe la sfârşitul ernei
Cu privire la nimicirea cărţii se aprobă
maghiari, ca Dr. Jancso Benedek, Cserey a aruncat între oameni vrajba, ura şi şi tocmai atunci ar trebui să fie hrănite mai
sentinţa tribunalului din Cluj, adecă se
Mihâly, Horvât Mihâly, prin urmare autorul bine, ca să se întremeze şi să capete puteri
vor nimici numai părţile încriminate. răsbunarea, încât chiar şi acum la
cărţii încriminate le-a aflat puse în curs, şi pentru arăturile de primăvară. După ce aceste
în bună credinţă le-a trecut în cartea sa, Pertractarea se declară terminată la sfintele sărbători a Paştilor, — afară vite au fost hrănite prost toată earna, aproape
cunoscut fiind, că nu comite faptă punibilă. orele 2 d. a. de vre-o doi oficianţi consistoriali — numai cu paie şi cu coceni, apoi mulţi ţă
A spune adevărul, e o datorinţă necesară („6. T.“) inteliginţa din Oradea-mare s’a reţi rani sfârşesc şi acest nutreţ prin Februarie
pentru buna educare a poporului. A nega, nut de a merge la biserică, auzind sau Martie şi dacă nu le pot scoate la
ori a ascunde adevărurile istorice, e acelaşi că vicariul va pontifica. păşune pe la sfârşitul lui Martie, e vai
lucru ca a-ţi sulemeni faţa. Nu numai că U rmă r il e. . . Aceste însă nu sunt motivele abzi- de ele.
ascund prin aceasta realitatea, ci mai fac şi Păşunile.
cerei mele, deşi m’au consternat în suflet.
stricăciune corpului.
Motivul abzicerii mele este aceea, Dar’ chiar dacă vitele sunt scoase la
Cere luarea în considerare a re Ilustrisime Domnule Episcop! Ve păşune pe la finele lui Martie sau în prima
cursului de nulitate şi cassarea sen- că cunosc procesul pe care dl Vasilie
nerat Sinod! Optsprezece ani trecură jumătate a lui Aprilie, nu e nici o socoteală
tenţei. Mangra, vicar episcopesc l’a intentat
de când în totdeauna am fost ales ca bună, căci păşunea e slabă de tot şi pe
Pertractarea să suspinde pe o jumă în contra lui Emanuil Măglaşiu înaintea
deputat la sinodul nostru eparchial şi lângă că vitele nu găsesc o hrană suficientă
tate oră. După deschiderea şedinţei procuro
tribunalului din Timişoara. Am onoare apoi e mare pagubă pentru păşune ca să fie
rul răspunde nervos. Afirmă, că tribunalul a cu puţină excepţiune am luat parte la
a acluda aici sub 3 /. în pare extra păscută pe când pământul e încă moale si
fost în drept să respingă ascultarea martori toate şedinţele aceluia.
lor şi a experţilor, pentru-că e cu totul ire- sul procesului şi sentinţele aduse în plantele abia pornite în creştere. La noi pă
Pe periodul nou — 1903 —■ 1906 — şunile nu sunt nici odată lăsate să se for
levant, dacă părţile improcesuate din „Cartea acela.
asemenea am tost ales, precum adeve meze, ci sunt păscute şi bătătorite de picioa
de aur“ au mai fost publicate undeva In acusă (pagina 6) însuşi dl Va
reşte credenţionalul care am onoare rele vitelor de cum se ridică şi până cade
ori nu. silie Mangra zice: că în aşa dimensiune
Scusă nu poate forma pentru acusat a-1 acluda aici sub •/. Insă cu durere zăpada. Am văzut tot-dea-una scoţându-se vi
l’a ofensat E. Măglaşiu, încât dacă s’ar tele la păşune pe ploi continue, ceea-ce este o
constatarea faptului, că şi alţi autori spun trebue să Vă aduc la cunoştinţă, că de
adeveri aserţiunile ofensătoare, dînsul aberaţiune, căci pământul e aşa de moale,
aceleaşi lucruri, în tocmai cum nu se poate astă-datâ sum silit a mă retrage şi a
scusa cel ce a furat ceva, cu aceea, că şi (dl vicar) ar fi expus la o îndreptăţită încât copitele vitelor se afundă adânc, nomo-
abzice de a fi membru la acest sinod. lind iarba în mici gropi, ear’, pe de altă
altul a furat şi nu a fost pedepsit. Un ar despiţiare publică (jogos kozmegvetăs-
Nu însemnează depunerea armelor parte, vitele o smulg din pământ cu rădăcini
ticol de ex. scris în contra dinastiei, şi ne nek) ba chiar şi la procedură criminală.
aceasta abzicere, căci bine cunosc eu cu tot. Apoi cum să mai crească iarba, dacă
In sentinţă (pg. 20) se zice: faptele
lupta noastră pentru binele şi înainta ea e păscută într’una, ciugulită de vite de
spun că pe lângă o mulţime de popor din şi aserţiunile încriminate în contra lui V. când n'are încă un centimetru? Pentru că
loc şi jur a fost de faţă multă intiliginţă rea bisericei şi şcoalei, în asta direcţie
Mangra nu numai ca în contra unei nu se poate aştepta câte-va zile, până să se
dela Hunedoara, Deva, Sântă-Măria de peatră, şi mai departe voiu lupta.
persoane preoţeşti de posiţie înaltă, ci svânte pământul, ţăranul ne având ce să dea
Nădăştia sup., Sâncraiu, Teliuc, Băţălar etc. Dar’ biserica noastiă de vr’o câţiva
şi ca faţă de om privat — fiind con în acest interval din mână, se ruinează bu
Succesul material, după-cât am aflaţi
ani a întimpinat o luptă perversă, nătate de păşune, care s’ar forma după ploi
încă să presintă în cifre destul de frumoase' siderate în esenţa lor de adeverite... etc.
care numai moralisătoare nu poate să în scurtă vreme şi vitele ar găsi o hrană
Rămâne un frumos venit pentru biblioteca Aceasta sentinţă s’a ridicat la va
fie; lupta între fraţi, lupta a cărei arme abundentă. Cel puţin de s’ar uzita alternarea
şcolară, care s’a înfiinţat deja din anul tre loare, prin urmare dl Vasilie Mangra păşunilor, aşa ca vitele să pască cât-va timp
cut, conţinând un însemnat număr de volume sunt: răsbunarea, invidia, ura, terorisa- ca vicar episcopesc trebuia să-’şi tragă intr’un loc şi apoi să treacă la altul şi să
preţioase. rea, volnicia.
consecuenţele. Asta nu o a făcut, ci încă lase să crească iarba pe păşunea cea dîn-
Tu încă n’ai fost la Batiz, frate dragă 1 De-odată cu alegerea dlui Vasilie tâiu. Dar’ în genere nici aceasta regulă nu
Când vei merge aci, să nu întrelaşi a cerceta s’a ales de deputat la sinodul nostru
Mangra de vicariu episcopesc la Ora- se observă. Dacă s’ar reglementa aceasta
edificiul frumos al şcoalei, care face fală eparchial, deci eu nu vreau să fac parte
dea-mare — s’a încins aceasta luptă. ordine, deja cu păşunile care le avem
conducătorilor acestei comune în special, din acel sinod, în care şi Vasilie Mangra s’ar câştiga ca nutreţ o mie la sută.
In presără alegerii fericitului episcop
ear' în genere comunei întregi. Nu cred să e membru. Interesul ţăranului este să aibă nutreţ
găseşti comune româneşti, la noi în tract, Iosif Goldiş, la recercarea unor depu
Fiind abzicerea mea în destul mo verde de coasă pentru vitele sale foarte tim
cari să aibă un asemenea edificiu şcolari taţi bihoreni îngrijaţi de viitor, dl Va
tivată, rog cu reverinţă pe Veneratul puriu primăvara şi până în iarnă. Numai aşa
Numai preoţi harnici, dedicaţi cu trup silie Mangra a declarat pe onoare, că el va putea avea vite bune, căci pe de o
şi suflet chemării lor pot ridica astfel de Sinod să binevoiască a lua la cunoştinţă
nu competează la vicariatul din Ora- parte va putea lăsa să se formeze păşunile
monumente neperitoare, cari secoli de-arăndul abzicerea mea.
dea-mare, şi chiar de ar fi ales, nu va ear’ pe de alta îşi va putea hrăni vitele din
vor vorbi despre destoinicia lor. Un astfel Oradea-mare, 26 Aprilie st. n. 1903. mână în tot timpul şi mai ales în timpul
primi; la alegere însă dl Vasilie Mangra
de preot harnic e şi actualul preot al Batizu- muncei, când numai păşunatul nu constitue
lui, părintele Petru Şinca, sub a cărui auspi- nu şi-a tras consecuenţele, ba din contră Cu stimă şi devotament
o hrană îndestulătoare şi când vita nici n'are
ciu s’a edificat şi şcoala din vorbă şi care a competaţ, s’a ales şi a primit, şi a D r. Florian D um a m. p., vreme să se sature din păşunat.
grijeşte necontenit ca şi învăţământul didactic început lupta în primul loc în contra advocat.
precum şi alte afaceri bisericeşti şi şcolare (Va urma).
acelor deputaţi bihoreni, cari — poate
să progreseze an de an. D-zeu bunul să-’i şi
şi pe basa declaraţiunei Dsale — nu
ajute, ca să fie întru toate de model celor-ce
au aceeaşi chemare ca şi dînsull au votat cu dînsul. NUTREŢURILE. Stările din Baloani.
7
Şi acum, iubite prietine, cred că m’am Deschilinit la alegerile premerse
achitat pe deplin de rolul de-aţi raporta acestui sinod a desvoltat lupta dl vi Pe zi ce merge s6 tot încurcă, aşa
Nutreţuri verzi.
despre serata teatrală-declamatorică din Ba cariu prin o corteşire grozavă şi ne mai că revoluţionarii bulgari au început la
tiz. Cu altă ocasie sper a te putea numi şi Cu bucurie constat, că ideea înfiinţării
pomenită în biserica noastră. atentate cu dinamit. Mai de curând au
pe tine între cei presenţi. Te salută fără de livezi artificiale a început să găsească ade
Drept strategie: dl vicariu a de atentat în Salonichi, în urma cărora
vicleşug, în cinste şi omenie, al tău prietin renţi printre agricultorii noştri. Dovadă despre
numit un «comitet executiv« în per trupele turceşti âu întrebuinţat armele,
Vaier. aceasta este că din ce în ce primesc tot mai
soanele oficianţilor sei: Andrei Horvăth, multe scrisori, prin care mi se cer sfaturi in vulnerând mai multe sute şi alte sute
