Page 2 - Activitatea_1903_06_23
P. 2

Pag-  2.                                                                  ACTIVITATEA                                                                       Nrul  23

          va  cere  înse  dela  conducătorii  acestor  a  început  revolta  la  10  Iunie  seara.  Acesta  Stoianovici  culte,  Ma.şin  lucrări  publice,  Ka-   El  a  primit  ştirea  despre  oribila  faptă
          alegători  lămurire,  de  ce  n’au  tras  la  a  provocat  corpul  oficeresc  de-a  scăpa  ţara  lievici  externe  şi  Atanacovici  răsboiu.  —  dela  un  amic  al  seu  din  Viena.
          dare  de  seamă  pe  candidatul  lor,  care  de  părechea  regală  şi  dinastia  Obrenovici,  Toţi  aparţin  la  diferite  partide  politice»   Fiitorul  rege  al  Sârbiei  e  un  bărbat
          le-a  spus,  că  vrea  si fie  ales  ca  depu­ care  după  el  este  isvortd  tuturor  relelor.  A  ce  erau  şi  până  acum  în  ţeară.  voinic  şi  cu  cultură  distinsă.  A  fost  crescut
          tat naţionalist, când  el  le-a  declarat,  că  dovedit  că  toate  intrigile  si  machinaţiunile   Lumea  a  primit  ştirea  despre  consti­ în Francia.  A  urmat  pe  tatăl  seu  în  exil
         nil  primeşte  programul  partidului  na­  mânecă  dela  regina  Draga,  care  nechemată  tuire  parte  cu  mulţumire  şi  parte  cu  nepă­ în  1859.
         ţional, decât  numai ciuntindu-1, ştergând  de  voinţa  ţârii,  a  ajuns  pe  tronul  Serbiei.  sare.  —  Săvîrşirea  măcelului  sângeros  s’a   Cu  prilegiul  răsboiului  turco sârbesc  şi
         cutare  şi  cutare  punct  din  el.        Oficerii  au  declarat  că  sunt  gata  de  a  da  întâmplat chiar  în  10  Iunie,  ziua  aniversării  a  sârbo-bulgar  şi-a  oferit  lui  Milan  serviciile
              Eată  de  ce  noi  —  ori  cât de bine­  ajutorul  de  lipsă.  Străjile  au  desarmate,  cari  35-a  uciderii  lui  Milos.  sale  ca  simplu  gregar.  Milan  i-a  răspuns:
          voitori  am  fi,  şi  ori  cât  de  mult  am   s’au  opus,  au fost  ucise.                                       N a ta lia .  »Un  mişel,  ca  dta,  nu  poate  fi  nici  odată
         preţui  simţul  românesc  al  alegătorilor                     Sevirşirea fa p te i.      Ex-regina soţia lui Milan şi  mama  lui  Ale­  soldat  sârb*.  Acest  răspuns  i-a  mărit  ura
         din  cercul  Dobrei  —  nu  ne  putem                                                 xandru, petrece în Francia, la  Versailles  voeşte   contra Obrenoviceştilor.
         bucura  de  această  alegere.                   Numai  conducerii  adjutantului  regelui  să-şi  cumpere  o  vilă.  In  societatea  sa  se   La  11  August  1883  s’a  căsătorit  cu
              In  curând  se  vor  convinge  toţi   Mihail  Naumovici,  cunoscător  a  intrărilor,  află  soru-sa,  prinţesa  Ghica.  Ştirea  asasinării  prinţesa  Zorea,  fiica  principelui  Nichita  de
         cei  ce  au  judecată  sănătoasă,  că  nu pe   are  a  se  mulţumi  că  au  putut  pătrunde până  fiului  seu  au  aflat-o  Joi  după  ameazi.  Natalia  Muntenegru.  Ţarul l’a avut  de atunci în  graţie.
         această  cale  de  desbinare  dela  marele   la  dormitorul  regelui.  —  De  după  uşa  în­ isbucni  în  plâns  şi  mult  timp  n’a  putut  să
         trup  naţional  se  poate aduce  folos nea­  chisă  a  fost  provocat  regele  si  subscrie  abzi-  zică  o  vorbă.  Apoi  exclamă:     F a m ilia   K aragheorghevici.
         mului  nostru  mult  încercat  şi  causei   cerea  la  tron,  care  era  gata.  Regele  a  decla­  Bietul  meu  copil!  Bietul  meu  Şaşal  întemeietorul  acestei familii,  despre care
         sale  atât  de  urgisite  de  duşmanii  săi   rat  că  nu  subscrie nimic  ameninţând,  pe  cine          În m o rm â n ta rea .  cronicarii  amintesc,  că  a  jucat  un  mare  rol
         seculari.                                  va  îndrăsni  si  între,  că'l  va  împuşca  ca pe                                   în  istoria poporului sârbesc, a  fost  Ci ui Petro­
                                                    un  câne.  Atunci  revoltanţi  au  purces  la  des­  ,   Cadavrele  regelui  Alexandru  şi  reginei   vici  George,  şi  el  a  folosit  prima  oară  nu­
                                                    chiderea  uşei  cu  forţa.  Adjutantul Naumovici   Draga,  cari  eri  ziua  întreagă  au  zăcut într’un   mele  de  Karagheorghe  (Kara  însemnează  pe
         Lovitura  de  stat  din  Belgrad.          scoate  nişte  dinămită şi  aşa  au  spart  uşa,  de   coridor  al  palatului  regal,  au  fost  ridicate  şi   turceşte  negru).
                                                    altcum  puternică.  însuşi  atentatorul  adjutant   duse  la  amiazi  de  cătră  soldaţi  în  grădină,   Karagheorghe  s’a  născut  la  21  Dec.
                                                    a  plătit  cu  vieaţa  sa  folosirea  dinamitei.  O   unde  s'a  costatat,  că  regele  a  căpătat  27
              Toate  privirile  sunt  ţintite spre capitala                                                                              1766  din  părinţi ţărani. A  luat parte  la  prima
                                                    parte  a  trupului  a  fost  sfîrticat  de  di­  gloanţe  de  revolver,  ear’  regina  5  gloanţe.
          Sârbiei.  Măcelul  din noaptea  de  10  spre  11                                                                               răscoală  a  Sârbilor  contra  Turcilor  (1787),
                                                    namită.                                    După  amiazi  la  orele  5  cadavrele  au  fost
         Iunie  săvîrşit  în  conacul  (palatul)  regal  din                                                                             unde  a  dat  dovezi  de  energia  sa  neînfrântă.
                                                         Dintre  cei  intraţi  la  regele,  căpitanul   aşezate în  coşciuguri simple  şi în mare  linişte,   La  1788  s’a  luptat la  Loudon în  fruntea  unei
         Belgrad  va  rămânea  ca  un  act  fioros  şi  unic
                                                    Dimitrie  Dragutin  a  fost  culcat  la  pământ   urmate  de  un  singur  preot,  au  fost  înmor­  cete  de  Sârbi.  După  încheierea  păcii  la  Sis-
         în  felul  seu.  Dinastia  Obrenovits  s’a  stins  şi
                                                    prin  un  glonţ  al  lui  Lazar  Petrovici,  adjutan­  mântaţi  în  cripta  regală  dela  biserica  Sf.   tov  în  1791  Karagheorghe  a  venit  în  Unga­
         tapta  singeroasă  va  fi  păstrată  în  istorie  ca
                                                    tul  general  al  regelui.  —  Generalul  a  ţintit   Marc.                          ria,  unde  a  căpătat  o  condiţie  într’o  mănăs­
         ceva  raritate.
                                                    apoi  cu  revolverul  asupra  locotonentului  Mi­  Tjn co m u n ica t a l n o u lu i guvern.
              Victimele  revoluţiunii  sunt  12  inşi,  cari                                                                             tire  din  Slavonia.  La  1804  a fost  o  adunare
                                                    hail  Ristici,  care  însi  a prevenit pe  adjutant
         în  noaptea  de  Mercuri  spre  Joi  au  fost  îm­                                         Noul  guvern  publică  un  comunicat  în   de  popor  în  Sendria,  unde  Karagheorghe  fu
                                                    şi  la  nimerit  oblu  în  inimă,  căzând jos  mort
         puşcaţi  şi  măcelăriţi:  1  regele;  2  regina;  3                                   care  zice,  că  diferitele  certe  dela  curte  au   proclamat  conducător  al  Sârbilor.  La  1805
                                                    Petrovici.                                                                           întreg  voivodatul  sârbesc,  afară  de  Belgrad,
         Lâzâr  Petrovici,  general-adjutant;  4  Cincâr-                                      făcut  să  intervină armata şi în conflictu acesta,
                                                         S’au  descărcat  apoi  asupra  regelui                                          era  în  stăpânirea  Sârbilor.  La  1806  în  urma
         Marcovici,  general,  ministru-preşedinte,  îm­                                       regele  şi  regina  şi-au  perdut  vieaţa. Pentu-ca
                                                    Alexandru mai midte  revolvere,  cari Iau  cul­                                      certelor  şi  duşmăniilor  interne,  Turcii  au  dat
         puşcat  în  locuinţa  sa;  5  Pavlovici,  ministru                                    liniştea  şi  ordinea  să  fie  menţinute  în  ţeară,
                                                    cat  la pimhit.  Au  pătruns  după  aceasta  în
         de  răsboiu,  împuşcat  tot  în  locuinţa  sa;  6                                     toate  grupările  politice  s'au  unit  şi  au  fomat   din  nou  năvală  în  Sârbia,  Karagheorghe însă
                                                    departamentele  urgisitei  regine,  pe  care  şi
         Lunyevica  Nicodin;  7  Lunyevica  Nicola,  ofi-                                      un  guvern  provisor,  ca  să  restabilească  stă­  i-a  învins  la  Misarko-Polye,  a  liberat  şi  Bel­
                                                    poporul  o  uria.  Aceasta  încă  a  fost  împuş­
         ceri  împuşcaţi  în  casarma  de  divisie  lângă                                      rile  existente constituţionale  dinainte  de  23   gradul  şi  astfel  deveni  mântuitorul  patriei
                                                    cată  şi  străpunsă  cu  săbii.                                                      sale.
         Dunăre,  fraţi  reginei;  8  Milcovici,  căpitan-                                     Martie.  S’a  hotărît  să  se  convoace  adunarea
                                                         Trupurile  au  fost acoperite  cu  lepedeie                                          Continuele  răsboaie  istoviră  şi  forţele
         adjutant,  mort  lângă  uşa  spartă  cu  dinamit;                                     naţională  aleasă  la  6  Aprilie  1901.  Aceasta
                                                    şi  svîilite  pe  fereastră  în  grădină.                                            Sârbilor,  aşa  că  la  1810  Karagheorghe  cerh
         9  Naumovici,  subcolonel-adjutant,  omorît  de                                       adunare, care  să  va  ţinea  Luni  în  15/2  Iunie
         dinamit;  10  Petrovici,  căpitan  pe  care  l-ar   După  săvîrşirea  oribilei  fapte,  care  s’a   va  alege  pe  noul  domnitor  şi  va  aduce  şi   ajutorul  Rusiei.  Cu  acest  ajutor  el  curâţi
                                                    comis  dela  12—2  ore  din  noapte,  s’a  publi­                                    pentru  a  treia  oară  ţara  de  Turci.  Drept  re­
         fi  împuşcat  însuşi  regele;  11  ungendarm;  12                                     alte  hotărîri,  reclamate  de  noua  situaţiune.
                                                    cat  armatei  şi  poporului:  că  regele  şi  regina                                 cunoştinţă a meritelor, Karagheorghe fu procla­
         un  gregar.  Cei  opt  dintâiu  să  ţin  de  atacaţi,                                 După  rapoartele  primite  dela  autorităţile  ci­
                                                    sunt  morţi,  dinastia  Obrenovici  s'a  stins.                                      mat  la  1811  ca  singur  beliduce  ai  Sârbiei
         cei  patru  din  urină  de  revoltanţi.                                               vile  şi  militare,  liniştea  n'a  fost  turburată
                                                    Vestea  aceasta  a  fost  primită  cu  mulţumire                                     Timp  de  doi  ani  locul  el  în  casa  sa  ţără­
               Dăm  loc  celor  publicate de  diferite  foi,                                   nicăiri  în  ţeară.  Guvernul  îşi  va  da  silinţa  să
         pentru  informarea  cetitorilor  noştri:   din  partea  tuturor.                      o  menţină.                               nească  din  Topola.  La  1813  Karagheorghe
                                                                                                                                         chemă  din  nou  poporul  seu  sub  arme  contra
                         M otivele  d esa stru lu i.             C ontinuarea  m ăcelului.        M obilisare  contra  B elg ra d u lu i.  Turcilor,  însă  de  astă-dată  încercarea  nu  i-a
               Pregătirea  răsvrătirei  era  deja  mai  de­  Să  hotărîse  stîrpirea  familiei  reginei.   Oameni  sosiţi  din  Belgrad  anunţă  din   reuşit,  şi-a  părăsit  patria,  şi  fiindcă  Austria
         mult  pusa  la  cale,  numai  oficerimea  ştia des­  Din  palat  se  duseră  câţiva  oficeri  Ia  locuinţa   isvor  sigur,  că  garnisoana  din  Niş  a  fost mo-   n’a  voit  să-’i  dea  loc  de  refugiu,  s’a  dus  in
         pre  cele  ce  să  vor  întâmpla.  Combinaţia  de   lui  Nicodim  şi  Nicola  Lunyievica.  încercarea   bilisată  contra  Belgradului.  O  parte  a  acestei   Hotin  (Basarabia),  de  unde  la  1817  se  reîn­
         a  se  proclama  de  moştenitor  la  tron  Nico­  acestora  de  a  scăpa  a  fost  zădarnică,  câte-va   garnisoane,  cu  tunuri,  a  plecat  contra  capi­  toarse  iarăşi  în  Sârbia, ca  să-’şi cheme  popo­
         din  Lunyevica,  locotenent  în  armată  şi  frate   gloanţe  i-au  trântit  morţi  la pământ.  talei.  Ea  e  urmată  şi  de  alte  garnisoane.  rul  la  luptă.  Pe  atunci  însă  prinţul  Miloş
         cu  regina, au  grăbit  pe  revoluţionari  la  co­  După  aceste  au  mers  la  ministru  preşe­  Colonelul  Misiei  a  luat  comanda  garni-   Obrenovci  ajunse  el  la  putere  în  Sârbia,  şi
          miterea  faptei  crâncene.  Acest  oficer  era ne­ dinte,  general  Ţinţar  Marcovici,  ministrul  de  soanei  din  Belgrad.  Trupele  din  provincie   în  Adsagna,  lângă  Sendria, Karagheorghevici
                                                                                                                                         fu  omorît.
         suferit  înaintea  miliţiei,  dovedind  o  purtare  interne  Teodorovici  şi  ministru  de  răsboiu,  au  fost  chemate  la  Belgrad.
         arogantă  cu  camerazii  sei  şi  chiar  faţă  de  Milovan  Pavlovici,  cari  încă  au  căzut  jertfă                                Fiiul  seu  Alexandru,  născut  la  1806,
         superiori  în  rang.  Era peste  măsură  îngâmfat,  gloanţelor  de  revolver  a  oficeriior  —  Ceia-   P etru   K ara g h eo rg evici. ,  după  uciderea  tatălui  seu, pleca  in  Rusia,  de
         pentru  că  era  cumnat  cu  regele.       lalţi  miniştri  au  fost  arestaţi.            Pretendentul  la  tronul  Sârbiei  locuieşte  unde  îl  rechema  principele Mihail  Obrenovici
                                                                                               în  Geneva,  este  de 59 ani.  Copii lui:  Georghe  şi-’l  numi  adjutant  al  seu.
                          U rzito rii  m ă celu lu i.      C on stitu irea   n o u lu i  guvern.
                                                                                               de  16  ani,  Alexandru  de  14  ani  şi  Elena de   La  1843,  Iunie,  fu  detronat  principele
              Colonelul  regimentului  6  de  infanterie,   Ministerul  nou  fusionist:  Avacumovici  19  ani  să  află  la  creştere  în  Petersburg.  Că  Mihail  Obrenovici  şi  fu  ales  de  principe
         ce  poartă  numele  regelui  român  Carol,  cu  preşedinte,  Velcovici  de  finanţe,  Gruici  agri­ ar  fi  fost  în  Sârbia  când  s'a  comis  măcelul,  Alexandru  Karageorghevici.  Alegerea  lui  fu
         numele  Petru  Misiei,  a fost  cel  dintâiu,  care cultură,  Zsivcovici  justiţie,  Protici  interne, este  neadevărat.        întărită  de Turcia  şi Rusia. Fiindcă  în  politică


                                                    buinţând  toate  mijloacele  pentru  a  o  face  man  sau  romanisat,  suprapus  lor,  s’a  format  tic***).  Limbile  neo-Iatine  numai  atunci  pri­
                  FOIŞOARA                          să  adopte  limba,  religia  şi  obiceiurile  lor. poporul  românesc  de  astăzi.  Acest  lucru  e  miră  un  cuvânt  literar  când  el  sau  nu  există
                                                         Două  erau  căile  mai  întrebuinţate  de  cu  desăvîrşire  adevărat.           în  dialectul  rustic  sau  era  acelaşi  cuvânt  în
                                                    acest  cuceritor  popor  pentru  romanisare:                  *                      ambele  dialecte.  Astfel  între  equus  şi  cabu-
            J2,im.ba  română  —                     coloniile  şi  municipiile*).                                                        lus,  domus  şi  casa,  ignis  şi  focus,  jus  şi  di-
                                                                                                    După  cum  în  formarea  naţionalităţii ro­
                      şi  înrîuririle  streine.         Coloniile  erau  nişte  grupe  deslipite  din  mâne  avem  la  basă  2  elemente:  Dac  şi  Ro­  rectum,  os  şi  gula,  popoarele  neo-latine  au
                                                                                                                                         ales  pe  cele  poporale:  cal,  casă,  foc,  drept,
                                                    Italia  sau  din  alte  ţări  romanisate,  cari  se  man,  tot  astfel conchidem  şi  la formarea  lim-
                                                    trimiteau  a  se  aşeza  în  mijlocul  popoarelor  bei  noastre**).  Deşi  există  relativ  Ia  această   gură.
               După  spusele  istoricilor,  într’o  adîncă
                                                    cucerite  spre  a  le  priveghea  mişcările  şi  a le  cestiune  2  păreri:  una  că  limba  Dacilor  a   Cu  siguranţă  nu  se  poate  hotărî  mo­
         vechime  locuiau  la  un  loc,  în  platoul  Iran,
                                                    distruge  naţionalitatea.         ^       'dispărut  cu  desăvîrşire  şi  limba  noastră  e   mentul  când  limba română  începe  să  se  des-
         mai  multe  popoare  numite  arice.  îngustimea
                                                         Prin  municipii  însă  să  înţelege  acele  însăşi  limba  latină  în  a  ei  desvoltare de  vea­  voalte  ca  limbă  de  sine  stătătoare.  Tot  ce
         hotarelor  şi  neproducţiunea  pământului  siliră
                                                    oraşe  din  naţiunile  supuse,  cărora,  pentru  curi,  totuşi,  înclinăm  către  cealaltă  opinie,  că   putem spune  este,  că  odată  cu  retragerea  le­
         pe  aceste  popoare,  care  dăinuiseră mult timp                                                                                giunilor  lui  Aurelian  (270  d.  Chr.)  la  sudul
                                                    diverse  consideraţiuni,  Romanii   găsiseră  limba  română  ar  fi  formată  din  amestecul
         împreună  şi  vorbiseră  aceeaşi  limbă,  a  se                                                                                 Dunării,  Dacia  încetează  de  a  mai  fi  pro­
         răspândi,  căutându-şi  aiurea  locuri  de  hrană   ca  cale  a  le  încuviinţa  dreptul  de  cetă­ limbei  dacice  şi  limbei  vorbită  de  Colonişti.
                                                    ţenie.                                     Neîndoios  că  elementul  predominant  a  fost   vincie  romană  şi  locuitorii  ei  devenind  un
         mai  productive  şi  un  traiu  mai  îndestulat.
                                                         Atât  coloniile  cât şi municipiile  folosin-  cel  roman,  însă  nu  trebue  uitat  nici  cel  da­  popor  deosebit  şi  se  desvoaltă  independent
         Unele  rămaseră  în  Asia,  ca  Medo-Perşii  şi
                                                    du-se  în  parte, dacă nu în  întregime,  de acest  cic,  care  întră  în  contopire, deşi  nu  cu  multe   de  imperiul  roman.  De  aici  înainte  poporul
         locuitorii  Indiei,  ear  altele  trecură  în  Europa
                                                    drept,  de  care  erau  legate  multe  bunuri,  influenţe,  însă  caracteristice.  Limba  dacică  a   Roman  din  Dacia  devine  poporul  Român,
         precum:  Grecii,  Latinii,  Celţii,  Germanii  şi                                                                               car’  latina  rustică  vorbită,  devine  limba  ro­
                                                    hotărau  mai  cu  înlesnire  pe  supuşi  a  dori  influenţat,  dar  fondul  limbei  noastre  îl  for­
         Slavii.                                                                                                                         mânească.
                                                    şi  ei  aceste  beneficii,  cari  nu  se  câştigau  de­ mează  tot  latina.
              Din  vechea  limbă  arică  se  născură  sub                                                                                               (Va  urma).
                                                    cât  romanisându-se.                            Limba  română  nu  s’a  format  din limba
         influenţa  solului,  climei  şi  cerinţelor  fie-cărui
         popor  mai  multe  limbi,  ocupând  între  ele   Amândouă  sistemele  fură  întrebuinţate  scrisă  de  Virgil,  Oraţiu,  Cicero  ori  Tacit,  ci   („Albina").   Chrietache  Qeoryescu.
         un  loc  însemnat,  limba  latină,  limba  vorbită   cu  succes  pentru  întărirea elementului  roman  din  limba  poporală,  limba  claselor  munci­  Direc.  Gimnaz.  Târgovişte,
         de  marele  popor  Roman.                  la  gurile  Dunării,  în  provincia  cucerită  de  toare.  însuşi  Cicero mărturiseşte,  că  el  numai
                                                    Traian.                                    la  trebuinţă  vorbeşte  limba  literară  clasică
              Odată  cu  cucerirea  Daciei  de  către Ro­
                                                         Din  contopirea  Dacilor  rămaşi  după  ear’  acasă  cu  sclavii,  cu  copiii  şi  în  afacerile
         mani,  limba  latină  fh  transportată  şi  pe  teri-
                                                    răsboaiele  lor  cu  Romanii,  cu  elementul  ro- particulare,  vorbeşte  numai  în  dialectul  rus-
         torul  nostru.
              îndată  după  cucerirea  unei  provincii,   *)  A.  D,  Xenopol.  Istoria  Românilor  din  Da­  •*)  G.  Adămescu.  Noţiuni  de  Istoria  Limbii  ***)  I.  Manliu.  Gramatica  Istorică  şi  compa­
         Romanii  procedau  la  romanisarea  ei,  fntre-  cia  Traiană.                        şi  Literaturii  Româneşti,               rativă  a  limbii  române.
   1   2   3   4