Page 2 - Activitatea_1903_06_24
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 24
cu care vorbia episcopul Lugojului, răpi mionaş, I. Butean, Aug. Giurgiu, (Cluj), Fr. Hossu Longin a toastat pen îngroaşe din ce în ce, se întinde, de
pe toţi cei de faţă. După ce corurile Teod. Bule, Dumbrava, Al. Gera, Dr. tru Episcopul Radu, protoppoul Bolboca vine pe zi ce trece mai consistent, în
au mai cântat câte ceva, conductul cu Mureşan, Cor. Ardelean, (Beiuş), Dr. din Vermeş pentru noul Episcop Dr.
cât laptele dispare, şi dă loc la o făină
făclii s’a rentors pe altă uliţă, de unde Simion Tămaş, (Hida) etc. Hossu. Dr. D âianu într’o cuvântare
albă. El nu se poate strivi între de
a pornit la şcoala gr.-cat. Au toastat M etropolitul M ihâlyi însufleţită arată importanţa culturală a
pentru P apa şi pentru M. Sa. Ep. Dr. Episcopiilor, care întrec cu mult toate gete, dar se poate frânge sau tăia cu
In biserică. celelalte societăţi culturale ale noastre, unghia, şi în fine nici aceasta nu mai
Radu, pentru Metropolitul. Dr. St. Pop
Ziua adevărată de sărbătoare fu pentru episcopul Radu; Boroş pentru prin urmare rostul însămnat al serbării este posibil, decât numai de a-1 tăia
totuşi Duminecă. La 8 ore, în plin de representanţii stăpânirei. Corniţele su iubilare; Petru Călciunariu, adv. din cu cuţitul.
soare se porni dela catedrala din piaţ prem Pogăny pentru dragoste şi bună Orşova, închină pentru venerabilul ba
şirul de preoţi şi mireni, cu litia, ca înţelegere. I-a răspuns foarte frumos şi dea Ioan, ţăranul din Ujfalău, care este Cu aceasta metamorfosă se săvâr
se conducă pe archierei la biserică. Erau delicat Cor. Bredicean, cel mai pogan tată Episcopului Radu, şi este de faţă. şeşte paralel şi una esterioară: foile şi
peste 60 preoţi îmbrăcaţi în odăjdii lugojan, spunend că dragostea nu se Toţi îl aclamează; fiul seu cel scump tija îşi perd clorofila şi coloarea lor
sfinte, şi încă alţii o sută în reverenzi, poate întemeia decât pe dreptate. Au ciocneşte cu el, îl sărută, ba sărută cea verde de până aici, şi capătă o
şi corurile şi fruntaşi din toate părţile, mai toastat: Iosif Vulcan, Dr. Lauran, chiar mâna care l’a crescut. A fost o coloare palidă sau galbenă ori brună;
tot doi cu doi. O procesiune, ca şi Dr. Radu jun., can., Kun can. Nestor, privelişte mişcătoare. chiar şi chlorofilă din coaja bobului
care n’a mai văzut Lugojul. Tot aşa, protop. Rădic, Dr. G. Suciu, Petru Peste tot sărbările dela Lugoj au
ba mai frumoasă a fost procesiunea la Călciunariu, primarul Lugojului şi alţii. fost înălţător de frumoase. De când s’a dispare. Cu cât paiul şi foile se deşer-
ren toarcere, cu cei doi archierei. S ’a ţinut adunarea Asociaţiunei acolo (1896) tează de materiile organice, pe atât
La •» Concordia* banchetul a fost
început la 9 ore sfînta liturgie, cu 2 şi mai vesel. Acolo era mulţimea prşo- Lugojul n’a mai văzut atâţia Români ele îşi perd şi schimbă coloritul şi as
episcopi, 12 preoţi şi 4 diaconi. Au ţimei şi alţi fruntaşi din Bănat sub laolaltă şi aşa strălucite serbători. Cin pectul lor obicinuit, ear’ bobul se mă
cântat pe rând corurile din Lugoj, Ora ste celor ce li-se cuvine cinstea! reşte, bobonează şi învertoaşă.
presidiul canonicului Beniamin Den-
viţa, Costeiu. La urmă a predicat foarte
suşan.
frumos Excelenţa Sa Metropolitul. După Dacă noi împedecăm această de
liturgie s’a cântat doxologia cea mare, Concert şi petrecere. ECON OM IE plasare firească a materiilor organice
apoi s’a încunjurat biserica cetindu-se prin mijloace violente, tăiere timpurie,
Seara la 8 ore a fost concert în
4 evangelii. Piaţa era plină de lume, pavilonul cel mare dela »Concordia«. sau natura o împedecă prin agenţi ne
care în haine de sărbătoare strălucea Recolta cerealelor.
Toate biletele s’au vîndut; nu mai era favorabili : secetă, ploi îndelugate, răceli,
frumos în lumina unei zile de vară.
un singur loc. De faţă toţi oaspeţii atunci bobul rămâne mic, incomplect,
Adunarea învăţătorilor. Lugojului, cu adevărat dela vlădică sau rudimentar, căci după evaporarea
până la opincă. Cinci coruri, cel din Dacă plantele de nutreţ se recol
îndată după aceea s’a ţinut în bi apei coaja lui se sbârceşte şi planta
Lugoj, Oraviţa, Bocşa-mont., Timişoara tau în maioritatea lor când le dedea
serică adunarea învăţătorilor din die- şi Costeiu, au cântat pe rând, de câte floarea, în schimb însă toate celelalte se arde, devine prematură. Dar în
cesa Lugojului, sub conducerea harni
2 ori, care de care mai frumos. Cu schimb avem paie mai substanţioase
cului canonic Ioan Boroş, inspector plante cultivate în special cerealele, le
deosebire s’a dovedit bine cel din Lugoj ca nutreţ.
şcol. diecesan. S’a dat din adunare un Oraviţa. Interesant a fost corul ţărani guminoasele şi plantele tuberculoase se
manifest sărbătoresc. Public a fost pu lor din Costeiu, înfiinţat numai în recoltează numai după ce au ajuns la In privinţa maturităţii deosebim
ţin, aşa cât venind dnii Io sif Vulcan, earnă şi condus de un ţăran. Cântăre maturitate completă, şi li-s’a copt să următoarele trei grade de maturaţiune:
membru academiei, Dr. E . D ăianu, ţele purtau costume strălucite, salbe mânţa. în lapte, pârgă şi maturitatea com
protopop şi Dr. Val. Branisce, redac
grele de bani, aur şi argint; cântăreţii Deşi după fecundaţiune şi scutu plectă.
torul „.Drapelului“, preşedintele i-a sa
erau cu ţundre albe şi cu opinci; şi Când bobul este încă în lapte,
lutat în mod deosebit, pentru care cântau par’că numai cu asta s’ar în rarea floarei nu mai durează mult ab-
atenţiune dl Vulcan a răspuns cu cu deletnici — După concert a urmat joc sorpţiunea de alimente din afară, din paiul este verde peste tot şi materiile
vinte aşa de însufleţite, încât toţi învă pământ şi atmosferă, totuşi durează şi organice sunt în deplină transformare
până în zori.
ţătorii se încălziră şi strigară se mai departe, însă nutriţiunea internă a şi migraţiune. Deplasarea lor să ter
t r ă i a s c ă . A doua zi. plantei, adecă: substanţele organice mină cu stadiul de pârgă sau pârguire,
Banchetele. Luni Metropolitul şi alţi oaspeţi formate, în tije şi foi, treptat, treptat, când paiul întreg a luat deja o coloare
La orele 2 d. a. s’au început ban fruntaşi plecară spre casă. Mulţi însă şi părăsesc locul lor de pân’ aici, să galbenă, nu mai are de loc chlorofilă
chetele; unul la hotel „Regele Ungariei”, au mai rămas o zi. Toţi aceştia au disolvă sau modifică şi se pun în miş în el, ear’ grăuntele lui este deja com
şi altul la »Concordia«. La cel dintâiu fost întruniţi de prânz la masa episco care cătră sămânţă, unele spre a mări pact, deşi să mai poate frânge şi rupe
au luat parte vre-o 200, în frunte cu pului, unde a fost veselie mai multă
Metropolitul şi Episcopul. Mai erau de ca la banchet. Ep. Radu a toastat şi a desvolta embrionu cu gemula, ear’ cu unghia, Atunci embrionul este pe
faţă, corniţele, vicecomitele, primarul, pentru Papa, cetind telegrama sosită altele spre a depune în albumen ca deplin apt de reproducere şi are în
doi oficeri, un canonic din Timişoara, din Roma, dela Cardinalul Rampolla, materii de reservă, fiind menite să nu albumul seu materii de reservă în can
Kun, trimis de episcopul catolic Des ca răspuns la telegrama trimisă de trească embrionul la încolţire şi în pri tate suficientă pentru a-1 nutri.
sewfy, şi mulţi fruntaşi ai Românilor: episcop. Tot asemenea cu mare bucurie mele stadii de desvoltare. După el urmează al treilea stadiu,
I. M. Moldovan, prelat papal, din Blaj, a fost primită telegrama noului epis
Dr. Lauran şi K6'vări, preposit, din cop Dr. Vas. Hossu, care saluta din Deşi bobul îşi ajunge curând la al muturităţii complete, unde bobul s’a
Oradea-mare, Gavrilă Pop, canonic, depărtare sărbătoarea miresei ce-1 do mărimea sa naturală, totuşi trebue să întărit deja într’atâta, că nu mai poate
Coriolan Bredicean, Tit. Haţeg, Dr. Stef. reşte. Dr. D âianu a cetit apoi cele mai treacă încă câtăva vreme, până ce fi nici frânt nici tăiat cu unghia, ear’
C. Pop, (Arad), Iosif Vulcan, Dr. Bra lalte multe telegrame sosite din toate el ajunge ca să fie pe deplin desvoltat. paiul sau ia o coloare mai mult alburie
nisce, Dr. Dâianu, vicarul Dr. Iac. Radu, părţile, anume dela Ios. Pop, jude de Mai întâiu coaja lui este peste tot deschisă decât galbenă, şi-şi perde mult
(Haţeg), Dr. Gavriil Suciu, advocat, Curie; Episcopul Dessewfy, Dr. Tripon încă verde, conţine multe bobiţe de şi din elasticitatea sa. In acest stadiu
Franc. Hossu-Longin, advocat, (Deva), şi soţii, Dr. Ilea, (Cluj), Românii Sălă-
Petru Mihalyi, deputat, Dr. Mariş, ad geni, Bas. Podoaba (Cluj), din O.-Mare, chlorofilă, ear’ miezul este moale şi li înaintat de maturaţiune, la plantele
vocat din Sighetul-Maramurăşului, Si- Dr. Hossu (Deva) şi multe altele. chid — în lapte — care mai târziu se cari se coc inegal, d. ex. ovăs, meiu,
teanul şi Bănăţeanul cu Dobrogeanul. | | ba latină să-i tae limba», şi de atunci Valahii j fiinţa lui câte o coardă răsunătoare, o durere reau că le dă ceva sărbătoresc şi sacramen
Inrîurirea slavonă nu se opreşte aci, ci au început a ceti bulgăreşte. Deci avem o sau o veselie în limba românească, ce avea tal. Iată cum limba română vorbită şi în
cu năvălirea Bulgarilor, ea se manifestă sub întroducere forţată a limbii bulgăreşti, care pentru el noimă şi resunet, îşi exprimă el trebuinţată de poporul necărturar, pătrunse
o nouă faşă, pe cale religioasă. avu mare efect asupra limbii şi slujbei bise cugetările sale». cu încetul din însemnarea daraverilor private
Bulgarii aşezându-se la sudul Dunării, riceşti. Limba slavonă deveni d’atunci îna Deci în pătura de jos a societăţii în în cele ale statului, în cancelariile domneşti.
In mijlocul Slavilor, devin şi ei slavoni, pier- inte singura scrisă şi citită la Români tâlnim limba română nu numai ca vorbită (,,Albina"). Christache Oeoryescu,
zându-şi naţionalitatea lor mongolă. Se creş 900— 1640). dar încă şi slujind drept organ de rostire al Direc. Gimnaz. Târgovişte.
tinează şi îşi întind imperiul până la Con- Odată declarată limbă sfîntă ea fu In frumosului. Cu toate sforţările făcute pen (Va urma).
stantinopole şi până în spre Moravia, căzând trodusă şi în cancelarii, după-cum latina de tru menţinerea limbei slavone în ţările ro
astfel şi Dacia sub a lor stăpânire. Numărul venise limba cancelariilor la catolici. Suve mâne, totuşi pe lângă ea apare şi cea ro
Slavilor înmulţindu-se şi scaunul papal voind ranii, guvernele, crezând că dau mai mare mână şi chiar in scriere, însă ca excepţiune, BIBLIOGRAFIE.
a atrage la Creştinismul catolic şi pe Slavi, tărie şi valoare actelor lor publice, le inves pe când regula generală era slavonismul.
decretă în secolul IX ca limba slavonă să fie tiră în limba sacră. Aşa, limba română se întrebuinţa la facerea
Eminescu şi Coşbuc. A apărut la Blaj
considerată ca a patra limbă sacră, de oare-ce Timp de mai bine de 700 ani actelor private când se întâmpla mai ales să o broşură de dl Alexandru Ciura sub titlul
până acî numai trei se bucuraseră de acest (900— 1640) cultura română şi spiritul po nu fie la îndemână vre-un piser slavon. • Note comparative» asupra acestor doi
privilegiu : ebraica, greca şi latina. Fraţii porului fură învăluite în limba slavonă, îm- De notat ar fi, că cel mai vechiu text poeţi.
Metodiu şi Chirii, propagatorii creştinismului pedecând prin aceasta cultura proprie a lim- românesc de acest fel este o însemnare fă Studiul a apărut într’un drăgălaş volum
la Bulgari şi la Moravi, traduc în acest scop bei si minţei româneşti. »Ca un munte ză cută la anul 1573 pe o psaltire, care arată de 108 pagini în frunte cu portretele ambi
cărţile religioase din greceşte în slavoneşte. cu această limbă străină pe întreaga comoară această carte ca dată unei biserici de vorni lor poeţi. Se poate procura cu preţul de 1
Bulgarii având sub a lor stăpânire şi pe Ro intelectuală a poporului român timp de cul Radu şi legată de un meşter cu cheltu- cor.
mânii din Dacia traiană, le impun slujba re aproape 8 veacuri, înăduşind ori-ce mani eala uneia Tămăşoaia, »ca să aibă şi ea po
ligioasă creştină în limba slavonă, silindu-i festare mai înaltă a cugetării, care, chiar mană». Cele dintâiu documente scrise în • In editura librăriei Socec & Comp.,
să părăsească limba latină, pe care o avu dacă s’ar fi putut ivi, nu putea să se des- întregime pe româneşte pornesc de la Sime- Craiova 1903 a apărut în traducere română
celebrul roman al marelui scriitor Lermontov:
sese până atunci în biserica lor. făşure». on Movilă [1600— 1602] de la care posedăm Un erou a l timpului nostru.
Intr’o carte scrisă de călugărul Paisie Să nu uităm însă că, cea care în acest 5 acte de aşa fel cu deosebite dănii făcute Traducerea îngrijită e făcută de cunos
Tarstoenica, referindu-se la supunerea ambe restimp, vorbeşte limba română, e masa cea de dânsul. Transiţia nu se putea face brusc, cutul B. Marian, redactor la * Universul*,
lor Valahii de către Bulgari, citim:... »şi au mare a naţiunii noastre, e poporul, avându-şi căci mult timp în urmă după introducerea publicist şi traducătorul mai multor opere de
silit pe Valahi, cari până atunci citiau în şi el cultura lui literară manifestată în po limbei româneşti în Cancelariile domnilor, valoare, de acelaşi fel.
limba latină, să lase mărturisirea română şi veşti şi în poesia poporană, singura, care a întâlnim documentele române alterând cu Recomandăm călduros cetitorilor acest
să nu citiască în limba latină ci în cea bul exprimat şi exprimă nota caracteristică a cele slavone sau având la începutul şi la nou şi elegant volum, care se vinde cu 2 lei*.
gară şi a poruncit ca celui ce va ceti în lim- românismului. »De câte-ori Se cutremura în sfîrşitul lor câte-va cuvinte slavone, cari pă-
